Exclusiv
Cu toate eforturile si iritarea primarului pentru operatorul francez, in detrimentul bugetului local, Hotararea Consiliului Judetean Prahova de prelungire cu 90 de zile a activitatii de productie, distributie a agentului termic si a furnizarii de apa calda NU presupune eforturi bugetare din partea CJ Prahova
Ieri, 16 martie 2022, a avut loc sedinta comuna a CJ Prahova si CL PLoiesti, pentru aprobarea unei hotarari care a vizat solicitarea de catre parti catre Veolia Energie Prahova a unei prelungiri cu 90 de zile a activitatii de productie, distributie a agentului termic si a furnizarii de apa calda. Cel mai important aspect al acestei hotarari este acela ca aceasta solicitare de prelungire nu vizeaza achitarea catre operator a unor sume colosale, considerate restante, respectiv 24.411.558 lei si 9.612.000 euro.
https://www.facebook.com/ObservatorulPrahovean/videos/1147083442788998/
Presedintele CJ Prahova, Iulian Dumitrescu a sustinut vehement faptul ca CJ Prahova nu este de acord cu plata acelor sume, motivul fiind acela ca nu reies din actul aditional nr. 4/2019, de prelungire a contractului initial cu Veolia Energie Prahova, in timp ce, in mod cu totul suprinzator, dar la fel de vehement, primarul Ploiestiului, Andrei Volosevici a sustinut ca sumele se impun a fi achitate catre operator, tocmai pentru ca actul aditional nr. 4/2019 ar fi spune, in opinia domniei sale acest lucru.
Celebrul Act Aditional nr 4 din 25.04.2019, la contractul de delegare prin concesiune a gestiunii serviciului public al judetului Prahova, de alimentare cu energie termica produsa in mod centralizat in sistem productie, transport, distributie pentru Municipiul Ploiesti nr 2776/5246/29.04 2004 a fost semnat de primarul Adrian Dobre si de Bogdan Toader, din partea CJ Prahova.
La art 2.1.1 se specifica “ Concedentul (n.r. CJ Prahova si Primaria Ploiesti) confirma investitiile realizate de Concesionar pe durata initiala a Concesiunii, iar Concesionarul (n.r. Veolia) confirma (sub rezerva executarii intocmai de catre Concedent a obligatiilor prevazute in acest Act Aditional) ca nu are pretentii si nu solicita vreo compensare, prin Tarif sau in alt mod, a investitiilor de 9.612.000 euro realizate peste obligatia contractuala…”
Mai mult, la art 6 “Alte prevederi”, la primul punct, 6.1 “Concesionarul (n.r. Veolia) confirma (sub rezerva executarii intocmai de catre Concedent a obligatiilor prevazute in acest Act Aditional) ca renunta la despagubirile solicitate Concedentului prin adresele…., in suma totala de 24.411.558 lei”.
Cele doua renuntari de peste 15 milioane de euro, certificate de CJ Prahova si CL Ploiesti, erau conditionate, in principal, de plata banilor datorati de Primaria Ploiesti pentru subventie si de actualizarea tarifelor de cate ori prevedea contractul, cu aviizul ANRE (Agentia Nationala de Reglementare in domeniul Energiei).
In fapt:
Art 2.1.1 din celebrul Act Aditional nr 4 din 25.04.2019 privind recunoasterea unor asa zise investitii peste obligatia contractuala NU a fost recunoscuta de UAT Ploiesti si nici de Consiliul Local de la aceea data (HCL nr 97/09.04.2019 si 128/25.04.2019).
[pdf-embedder url=”https://www.incisivdeprahova.ro/wp-content/uploads/2022/03/097_09.04.2019_masuri_energie_termica.pdf”]
[pdf-embedder url=”https://www.incisivdeprahova.ro/wp-content/uploads/2022/03/128_25.04.2019.pdf”]
Acest act aditional a fost semnat de Bogdan Toader, in baza HCJ nr 31.10.04.2019.
[pdf-embedder url=”https://www.incisivdeprahova.ro/wp-content/uploads/2022/03/Hotararea-nr.-031-din-data-10-04-2019.pdf”]
Ce prevede HCJ nr 31.10.04.2019:
Art 1. Se aproba prelungirea Contractului de delegare prin concesiune a gestiunii serviciului public al Judetului Prahova de alimentare cu energie termica produsa in mod centralizat in sistem productie-transport-distributie al Municipiului Ploiesti nr 2776/5246/29 aprilie 2004, pe o perioada de 3 ani si 14 zile, incepand cu data de 01 mai 2019 pana la data de 15 mai 2022.
Art 2. Se imputerniceste Presedintele Consiliului Judetean Prahova si domnul Consilier Judetean Ionica Eugen, SA NEGOCIEZE, in numele si pe seama Judetului Prahova, conditiile prelungirii contractului.
Art 3 REZULTATUL NEGOCIERII si prelungirea vor fi PREVAZUTE intr-un act aditional ce va FI SUPUS spre a fi APROBAT prin hotarare a Consiliului Judetean Prahova, PANA LA DATA DE 25 aprilie 2019.
Art 4 Directia Juridic Contencios si Administratie Publica va comunica prezenta hotarare persoanelor interesate.
Deci, la data semnarii de catre Bogdan Toader din partea CJ Prahova nu avem nicio recunoastere a unor datorii catre Veolia, este doar o simpla prelungire.
Mai mult, prin Hotararea CJ nr 046 din 25.04.2022, se prevad urmatoarele:
[pdf-embedder url=”https://www.incisivdeprahova.ro/wp-content/uploads/2022/03/Hotararea-nr.-046-din-data-25-04-2019..pdf”]
Art.1. Se aprobă prelungirea Contractului de delegare prin concesiune a gestiunii serviciului public al Județului Prahova de alimentare cu energie termică produsă în mod centralizat în sistem producție – transport – distribuție pentru Municipiul Ploiești nr.2776/5246 din 29.04.2004, pe o perioadă de 3 ani și 14 zile, începând cu data de 01 mai 2019 până la data de 15 mai 2022.
Art.2. (1) Se împuternicește Președintele Consiliului Județean Prahova să semneze Actul Adițional la Contractul de delegare prin concesiune a gestiunii serviciului public al Județului Prahova de alimentare cu energie termică produsă în mod centralizat în sistem producție – transport – distribuție pentru Municipiul Ploiești nr. 2776/5246 din 29.04.2004, SUB REZERVA ADAPTARII Contractului de Delegare la dispozițiile legislației în vigoare PANA LA DATA de 20.11.2019.
(2) Orice alte prevederi contrare din Hotărârea Consiliului Județean Prahova nr.31/10.04.2019 se abrogă.
Art.3. Direcția Juridic Contencios și Administrație Publica va comunica prezenta hotărâre persoanelor interesate.
Reamintim ca, in data de 27 oct 2021, Veolia notifica atat Primarul Ploiestiului cat si Presedintele CJ Prahova cu privire la “Declaratie de Reziliere a Contractului de delegare prin concesiune a gestiunii serviciului public de alimentare cu energie termica…” Astfel, Veolia notifica data incetarii inainte de termen a Contractului de Concesiune pentru “data de 31 martie 2022 ora 24:00… “.
Motivul principal este retinut in adresa de reziliere “…., in special nerespectarea de catre Concedent (n.r.primaria Ploiesti, in speta) a Obligatiei Esentiale prevazuta de art 3.3 litera (iii) din Actul Aditional nr.4 prin neplata la scadenta a Facturilor Subventie…”. Practic nici Volosevici si nici persoanele imputernicite de acesta nu au semnat platile desi aveau prevedere bugetara, preferand sa faca plati catre alte entitati.
Un alt repros al Veolia, un ultim punct pe lista, e cel cu privire la investitiile asumate si nerealizate: “In plus de nerespectarea Obligatiilor Esentiale (n.r. amintite mai sus): Concedentul nu si-a indeplinit obligatiile de investitii asumate prin Actul Aditional nr.4…”
Pentru neachitarea facturilor la termen, Veolia Energie vrea si penalitati. Mai vrea si bani pentru “prejudiciul inregistrat de Concesionar urmare a nerespectarii de catre Concedent a Obligatiilor Esentiale”. Si, mai mult, vrea si “valoarea nerecuperata si/sau solicitata de Concesionar in urma modificarii pretului combustibilului. Toate aceste sume, necomunicate noua pana acum, estimate la cateva milioane de lei se adauga la cele doua sume amintite in preambulul articolului (9.612.000 euro si 24.411.558 lei).
La data de 04.03.2022, Veolia incearca sa puna presiune pe Consiliul Judetean Prahova, prin adresa nr 5491, adresa care reprezinta un acord privind asigurarea continuitatii serviciului prestat de aceasta firma.
Prin aceast „acord” s-a incercat atragerea Consiliului Judetean Prahova intr-o capcana penala.
La punctul 18.23 Veolia specifica:
Deoarece Concedentul nu si-a executat intocmai Obligatiile Esentiale (moriv pentru care VEP a formulat si transmis Declaratia de Reziliere), Concedentul datoreaza si suma de 24.411.588 lei prevazuta in art 181.4 de mai sus, precum si suma de 9.612.000 euro prevazuta la art 18.1.5 de mai sus.
Prin adresa nr 6204 din 14.03.2022, Consiliul Judetean Prahova ii transmite, in clar, operatorului Veolia ca nu este de acord cu sumele prevazute la acest articol, intrucat nu sunt recunoscute printr-o hotarare a CJ, asa cum am precizat si noi mai sus.
La punctul 19.2.1 Veolia a incercat sa atraga CJ Prahova in solidar cu Primaria Ploiesti pentru plata sumei totale, inclusiv a asa ziselor investitii.
„Municipiul Ploiesti si Judetul Prahova sunt tinuti solidar fata de VEP pentru plata sumei Totale”
Prin aceeasi adresa nr 6204 din 14.03.2022, Consiliul Judetean Prahova ii transmite, in clar, operatorului Veolia ca NU este de acord sa raspunda solidar cu Primaria Ploiesti.
Reamintim ca, Volosevici si nici persoanele imputernicite de acesta nu au semnat platile desi aveau prevedere bugetara, preferand sa faca plati catre alte entitati, prejudiciul cauzat BUGETULUI LOCAL fiind nu de 18 milioane de euro cat este in prezent, ci de cca 42 milioane de euro cu penalitati cu tot , la cat se va ajunge (detinem toate actele, facturile, corespondentele, documente, etc. Chiar e groasa).
Acum intelegeti iritarea vadita a primarului din sedinta comuna de ieri a CJ Prahova si CL PLoiesti.
Mai mult, primarul Andrei Volosevici a ajuns sa sara la bataie la presedintele Consiliului Local Ploiesti, consilierul PNL Gheorghe Sîrbu (seful consilierilor locali PNL din Consiliul Local) care i-a specificat, cu cca doua ore inainte, ca NICIODATA consilierii PNL nu vor vota o ilegalitate sa acopere un prejudiciu cauzat voit si interesat chiar de primar. Presedintele Consiliului Local Ploiesti (Gheorghe Sîrbu), consilierii locali PNL si Presedintele Consiliului Judetean Prahova (Iulian Dumitrescu) alaturi de consilierii judeteni din cadrul PNL au demonstrat ca RESPECTA legea in spiritul si litera ei nefiind dispusi sa ii salveze partea dorsala primarului care de ceva timp prejudiciaza imaginea partidului si prin tunurile date.
Noi stiam ca „Volo” este violent la fotbal, in afara programului – cand sub influente „bahice” efectueaza „controale” si ameninta in stanga si in drepata, dar nu stiam ca este in stare sa sara la bataie chiar si la un senior. Nu are respect nici macar pentru „parul alb” a celor mai in varsta si cu experienta.
In fapt, caracterul celui din biroul oval a reiesit si in cadrul unei sedinte recente de partid cand, a incercat, fara sa reuseasca, sa faca un „misto jegos” fata de doamna „educatoare”, ca nu a ajuns el mare sef de birou oval sa primeasca lectii de administratie publica din partea acesteia, asa cum mai nou o numeste si cand nu foloseste un limbaj trivial fata de aceasta doamna (cei din PNL cunosc la ce ne referim), aratand o frustare exagerata si faptul ca nu a putut trece peste infrangerea suferita in competitia interna.
Ziarul Incisiv de Prahova va sesiza, oficial, prin Cabinetul de Avocatura (deja am trasmis toate documentele pentru motivare si incadrare juridica), organele de cercetare penala cu privire la prejudicierea bugetului local de catre primarul Andrei Volosevici. Este cel mai mare tun dat bugetului local din 90 pana in prezent. Organele de cercetare penala vor fi sesizate si cu alte abuzuri, inclusiv cu cele referitoare in domeniul constructiilor (semnand autorizatii fara sa ii permita PUZ-ul si cu aviz negativ din partea comisiei de specialitate, total ilegal. Aceasta gasaca din jurul edilului si coordonata de acesta prea i-a crezut pe toti PROSTI…). Vom reveni. (Cristina T.).
N.R. – Totusi trebuia sa le explice cineva lui Mădălin Mihailovici și prietenului sau Andrei Volosevici faptul ca, in bugetul local, in CL și CJ nu poti sa faci ca la fotbal.
Mai.mult dacă Veolia a dat șpagă 5000 de euro pentru trantirea unui meci prin Mihai Dogaru, vicepreședintele echipei Petrolul Ploiești și manager general al Veolia, sponsorul clubului Petrolul la aceea data, cata șpagă credeți ca s-a dat „grupului” pentru tunul asta si cata spaga mai este promisa?
Exclusiv
IPJ Mehedinți – Fabrica de imputerniciți. Concursul? O legendă urbană cu tenta de ilegalitate
„Inspector-șef” – funcție sau scaun muzical?
De aproape un deceniu, la Inspectoratul de Poliție Județean (IPJ) Mehedinți nu avem conducere stabilă, ci un maraton de împuterniciri și desemnări marca IGPR, după cum dezvăluie Sindicatul Europol. Legea spune una, practica spune „las’ că merge și-așa”.
Art. 27¹⁶ din Legea 360/2002 e clar:
– împuternicire maxim 6 luni,
– poate fi prelungită încă 6 luni,
– în acest timp este obligatoriu organizat și desfășurat concursul pentru ocuparea postului.
La Mehedinți, în schimb, s-a inventat un nou sport național: ocolirea sistematică a concursurilor legale, în favoarea numirilor temporare, prelungite la nesfârșit.
Parada șefilor de-o vară: vin, sunt împuterniciți, pleacă
Conform cronologiei prezentate de Sindicatul Europol, tabloul arată așa:
- 2014–2017 – cms. șef Romulus Oprița
– Împuternicit în aprilie 2014
– Devine titular prin concurs în ianuarie 2015 (miracol rar: s-a făcut chiar un concurs!) - 2017–2018 – cms. șef Mirel Dumitru
- 2018–2019 – cms. șef Luca Lucian
- 2019–2020 – cms. șef Fețanu Daniel (importat de la IPJ Gorj)
- 2020–2021 – cms. șef Mirel Dumitru (revenire în forță, că tot era loc liber)
- 2021 – februarie 2023 – cms. șef Bibu Ștefan Raminel
Numitor comun pentru toți acești ani, așa cum subliniază Sindicatul Europol:
– numai împuterniciri și desemnări,
– fără organizarea și desfășurarea unui concurs pentru funcția de inspector-șef, deși IGPR avea obligație legală să facă asta.
Când dai examen cu nota 1 și tot inspector-șef ești (pentru puțin timp)
- Februarie 2023 – aprilie 2023 – cms. șef Costin Tuică
– Împuternicit inspector-șef
– În martie 2023 se organizează, în sfârșit, un concurs
– Rezultatul: obține nota 1
– În aprilie 2023, împuternicirea încetează.
Concursul s-a ținut, formal, dar a funcționat ca o simulație cu public: sistemul și-a bifat hârtia, nu și competența.
Nașul, primarul și polițistul „care a îndrăznit”
- 24 aprilie 2023 – mai 2024 – cms. șef Gheorghe Lucian Tunaru
– Împuternicit inspector-șef
– Pe durata mandatului: nici urmă de concurs pentru ocuparea funcției
– Mandatul încetează, funcția rămâne tot „provizorie”, dar bine păzită.
În această perioadă, după cum reamintește Sindicatul Europol, IPJ Mehedinți ajunge în atenția publicului prin cazul polițistului rutier care ar fi fost supus presiunilor instituționale după ce a îndrăznit să sancționeze primarul comunei Ponoarele – primar care, ce să vezi, este nașul de cununie al cms. șef Tunaru.
Statul de drept made in Mehedinți: dacă amenda lovește în cumetrie, polițistul devine problemă, nu legea încălcată.
Concursul amânat până dă DNA-ul peste tine
- Mai 2024 – septembrie 2025 – cms. șef Dumitru Marian Cîrcei (venit de la IGPR)
– Împuternicit inspector-șef
– Anunțul pentru organizarea concursului este publicat pe hub-ul MAI în ultima zi, înainte să expire termenul de 12 luni prevăzut de art. 27¹⁶ din Legea 360/2002
– Concursul este apoi amânat fără niciun motiv procedural serios invocat
– Deși exista obligația legală nu doar de organizare, ci și de finalizare a concursului, funcția rămâne neocupată prin concurs.
Epicentru al scandalului: potrivit informațiilor prezentate de Sindicatul Europol, concursul nu a mai fost dus până la capăt pentru că cms. șef Cîrcei a devenit inculpat într-un dosar DNA, acuzat că ar fi falsificat un ordin de serviciu.
Soluția clasică: pensionare „subită” și plecare discretă din scenă.
Ștafeta împuterniciților: următorul, te rog!
- Septembrie 2025 – prezent – cms. șef Decebal Dumitru Drăghiea
– Împuternicit și ulterior desemnat inspector-șef.
Funcția rămâne, în continuare, un fel de scaun de probă, nu un post obținut transparent, prin competiție reală.
Bilanțul unui deceniu: legea e opțională, împuternicirea e regulă
Concluzia, așa cum o sintetizează Sindicatul Europol:
În aproape 10 ani, funcția de inspector-șef al IPJ Mehedinți a fost ocupată aproape permanent prin împuterniciri, în timp ce organizarea de concursuri a fost excepția, nu regula.
Deși Legea 360/2002, art. 27¹⁶ alin. (1), stipulează clar că pe durata a maximum 12 luni (6 luni + prelungire 6 luni) trebuie obligatoriu organizat și desfășurat concursul, la Mehedinți s-a instalat o practică de sfidare sistematică a legii, sub privirea „nevinovată” a IGPR și MAI.
Cum se numește când nu-ți faci treaba? Penal, nu „procedural”
Textul legal citat de Sindicatul Europol nu e interpretabil:
„Polițistul poate fi împuternicit, cu acordul acestuia, pe o perioadă de maximum 6 luni. Prelungirea împuternicirii poate fi dispusă, cu acordul polițistului, pentru maximum 6 luni, perioadă în care sunt obligatorii organizarea și desfășurarea concursului pentru ocuparea postului.”
Întrebarea finală, ridicată explicit de Sindicatul Europol, lovește direct:
Cum se numește fapta unui funcționar public care nu își îndeplinește o atribuție de serviciu și cine răspunde pentru neîndeplinirea unei obligații prevăzute expres de lege?
În codul penal și în limbajul comun, astfel de „uitări” nu se numesc nici „proceduri interne”, nici „sincope organizatorice”. Se numesc, la un moment dat, abuz de funcție, neglijență în serviciu sau complicitate prin tăcere.
La IPJ Mehedinți, însă, pare că s-a inventat un nou concept:
„Împuternicire perpetuă cu răspundere difuză” – toți știu că e ilegal, dar nimeni nu e vinovat. (Cristina T.).
Legea vie care a fost băgată la morgă cu ordonanțe
Legea salarizării 153/2017 a fost vândută polițiștilor și militarilor drept „marea reformă”, marele salt spre normalitate. În realitate, a fost împărțită în două etaje:
- Etajul 1 – urcarea „din etapă în etapă” până în 2022, spre o grilă-țintă.
- Etajul 2 – regimul adevărat, scris negru pe alb la art. 12 alin. (2):
din 2023, salariile de funcție se stabilesc prin înmulțirea coeficientului din anexă cu salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată.
Adică un mecanism viu, logic și simplu:
coeficientul tău × salariul minim la zi = salariul tău de funcție.
Crește salariul minim? Crește și salariul de funcție. Automat. Fără rugăminți, fără pelerinaje la minister, fără „vom analiza în perioada următoare”.
Asta a votat Parlamentul în 2017.
Asta scrie legea.
Asta nu ați văzut niciodată pe fluturaș.
Informațiile privind acest mecanism sunt explicate public inclusiv de Sindicatul Diamantul, care a avut „obrăznicia” de a citi legea până la capăt și de a o raporta la realitate.
Când baza se triplează, dar salariul rămâne la locul lui, ca la muzeu
Acum, să punem cifrele pe masă, nu poveștile.
- În 2017, când s-a făcut legea, salariul minim brut era 1.450 lei.
- Astăzi este 4.050 lei.
- De la 1 iulie 2026 urcă la 4.325 lei.
Baza de calcul, cea de care ar fi trebuit legat salariul de funcție, s-a aproape triplat.
Dacă Legea 153/2017 ar fi fost aplicată integral, așa cum e scrisă:
salariul de funcție al fiecărui polițist și militar ar fi urcat odată cu salariul minim.
Nu după chef, nu după an electoral, nu după „disponibilități bugetare”, ci după o formulă clară:
coeficient × salariul minim în vigoare.
În lumea reală, însă, statul a ales altceva: a înghețat totul în 2022 și a aruncat cheia.
Cum s-a făcut „magia”: salariu viu, transformat în salariu mumificat
An de an, prin ordonanțe și legi făcute pe genunchi, statul a decis că legea se aplică… dar nu chiar.
Salariile au fost blocate la grila gândită pentru anul 2022.
Traducere din birocratic în română:
- Coeficientul tău a rămas frumos pe hârtie.
- Salariul minim a urcat în lumea reală.
- Salariul tău de funcție a fost ținut jos, la nivelul de acum patru ani.
Ce vedeți pe fluturaș nu este rezultatul legii aplicate integral.
Este rezultatul unor „înghețări” succesive, a unei decizii politice reci și calculate:
să nu lase salariul de funcție să urce odată cu salariul minim, deși exact asta scrie în Legea 153/2017.
Diferența dintre cât ar fi trebuit să luați dacă s-ar fi aplicat formula legală și cât luați în realitate — aceea este suma pe care v-a oprit-o statul prin neaplicare.
Nu prin tăieri oficiale, nu prin austeritate declarată, ci printr-un simplu artificiu: „înghețăm la nivelul anului 2022 și gata”.
Acest mecanism al neaplicării este detaliat public de Sindicatul Diamantul, care arată, cu legea în mână, cum a fost oprit salariul din creștere în timp ce baza lui de calcul se umfla.
Rețeta clasică: când nu vrei să aplici o lege, inventezi alta
Șablonul e deja clasic în România:
- Faci o lege cu promisiuni mari, grile, coeficienți, ținte „europeane”.
- Nu o aplici integral niciodată.
- Când lumea începe să observe, scoți o lege nouă, cu:
- „etape”,
- „perioade tranzitorii”,
- „eșalonări”,
- „implementare graduală”.
Și așa, în loc să recunoști că ai sabotat legea veche, vinzi o nouă iluzie:
o altă țintă, împinsă undeva în viitor, la ani-lumină de fluturașul de salariu.
Azi se vorbește din nou despre o altă lege, alte scheme, alt „cadru modern de salarizare”.
Întrebarea pe care o pune, tranșant, și Sindicatul Diamantul rămâne:
Când o lege nu se aplică, soluția corectă este să mai fabrici încă una – sau să o aplici, în sfârșit, pe cea existentă?
Prețurile nu au perioadă de probă. Salariile, da.
În tot acest timp, un singur lucru în România nu știe ce-s alea „etape”, „eșalonări” și „regim tranzitoriu”:
prețurile din magazine.
- Ele nu așteaptă să se termine tranziția.
- Nu cer aviz de la minister.
- Nu se blochează „la nivelul anului 2022”.
Prețurile se aplică integral, în fiecare lună.
Fără ordonanță de urgență. Fără „recalculări”. Fără jocuri de culise.
Salariul de funcție însă, acolo unde legea îl voia legat de realitate (salariul minim), a fost ținut pe loc, deliberat, în timp ce costul vieții a alergat înainte.
Concluzie: Lege pe hârtie, iluzie pe fluturaș
Legea 153/2017, citită până la capăt, îți spune clar:
salariul tău de funcție trebuia să crească odată cu salariul minim.
Realitatea îți spune altceva:
salariul tău a fost închis într-o cușcă numită „nivel 2022”, iar cheia a fost aruncată prin ordonanțe, „înghețări” și jocuri politice.
În timp ce Sindicatul Diamantul arată cu degetul spre articolul de lege care trebuia să-ți protejeze venitul, statul îți arată cu degetul alte promisiuni, alte grile, alt viitor.
Pe scurt:
Legea era gândită să fie un mecanism viu.
Guvernanții au transformat-o într-un tablou mort, agățat pe perete, în timp ce fluturașul tău de salariu rămâne, lună de lună, dovada unei neaplicări premeditate. (Cerasela N.).
Exclusiv
Alchimia norilor si mafia antigrindina: Cum a inventat statul român racheta care „împușcă” legile și bugetul înainte să apară dovezile
O investigație marca „Incisiv de Prahova” scoate la iveală un experiment administrativ halucinant: sistemul antigrindină a început să toace milioane de euro cu binecuvântarea Guvernului, deși legile și studiile de mediu erau încă „la dospit”. În timp ce fermierii privesc cerul cu deznădejde, autoritățile raportează hectare protejate cu rigla pe hartă, într-un spectacol de magie bugetară unde iodura de argint contează mai puțin decât „arginții” din contracte.
H.G. 744/2008: „Oracolul” care a văzut banii înaintea legii
Dacă credeai că timpul curge doar într-o singură direcție, înseamnă că nu ai lucrat niciodată la Autoritatea pentru Administrarea Sistemului Național Antigrindină (AASNACP). Potrivit unui memoriu exploziv privind vulnerabilitățile H.G. nr. 744/2008, consultat de redacția noastră, Statul Român a reușit performanța metafizică de a finanța o întreagă etapă a programului (etapa a IX-a) înainte ca legile de bază să existe în Monitorul Oficial.
Mai exact, în timp ce Executivul semna vesel cecul de peste 21 de milioane de lei (din care 6 milioane doar pentru „Unitatea Pilot” Prahova), Legea nr. 173/2008, care trebuia să reglementeze aceste intervenții, încă se odihnea prin sertare, fiind publicată abia în octombrie 2008. Normele metodologice? Acelea au apărut prin 2009. Practic, s-a tras cu rachete „pe persoană fizică” instituțională, într-un vid legislativ unde singura certitudine era foamea de fonduri publice.
Bilanțul de mediu, lăsat pe „mâine”, deși rachetele zburau „azi”
Într-o țară normală, mai întâi verifici dacă substanțele pe care le arunci în atmosferă nu otrăvesc pământul și abia apoi apeși pe trăgaci. În România descrisă de documentele analizate, logica a fost inversată cu un tupeu de neclintit. H.G. 744/2008 prevedea finanțarea și operarea a 11 puncte de lansare în Prahova, dar monitorizarea iodurii de argint în sol și apă avea termen abia… 31 octombrie 2008.
Este ca și cum ai lansa un medicament pe piață și ai decide să verifici dacă e toxic abia după ce jumătate din populație l-a înghițit deja. „Incisiv de Prahova” subliniază această schizofrenie administrativă: s-au alocat bani pentru modernizări și „studierea comportamentului iodurii de argint” simultan cu exploatarea ei masivă. Rezultatul? O gaură neagră de peste 120 de milioane de euro între 2017 și 2023, justificată prin „succese” pe care nimeni nu le poate vedea pe teren, ci doar în tabelele Excel ale ministerului.
Magia hectarelor fantomă: Când pădurea și asfaltul devin „culturi protejate”
Dacă te iei după comunicatele oficiale, sistemul protejează „milioane de hectare”. Dacă te iei după matematică, protejează doar orgoliile șefilor de la AASNACP. Investigația pornită de solicitarea nr. 111/22.05.2026 scoate la lumină „Tabelul Rușinii”. În 2021, de exemplu, deși zona de protecție reală (ZP) era de doar 403.732 ha, în presă se vindea gogoașa cu 1,5 milioane de hectare „salvate”.
Cum se face această magie? Simplu: se adună tot ce prinde raza de acțiune a sistemului – drumuri, râuri, păduri, case și, probabil, și cuiburile de ciori – și se raportează la hectar. Astfel, costul de 18 euro/ha, trâmbițat ca fiind „mic”, devine în realitate o sumă exorbitantă dacă ne raportăm strict la porumbul sau grâul fermierului care, în final, tot cu paguba rămâne.
ANM și „Scutul” de hârtie: Cine validează marea de iodură?
Memoriul adresat Curții de Conturi și Corpului de Control al Prim-Ministrului ridică o întrebare care dă fiori: ce rol are, de fapt, Administrația Națională de Meteorologie (ANM) în acest circ? Sunt ei martori tăcuți, simpli furnizori de date radar, sau complici științifici care validează „eficiența” rachetelor fără să aibă studii independente cu zone-martor?
Asociația Producătorilor Agricoli din Prahova, condusă de Adrian Mocanu, cere acum socoteală: unde sunt hărțile GIS, unde sunt datele APIA care să confirme că măcar un singur fir de grâu a fost salvat de aceste explozii costisitoare? Până acum, răspunsurile oficiale par scrise de oracolul din Delfi după o doză dublă de iodură: „nu avem studii care să arate că e rău, deci e bine”.
Concluzie: Un experiment pe banii noștri și pe nervii fermierilor
În timp ce MADR și AASNACP se ascund în spatele unor studii de mediu prăfuite din 2007 și promit altele noi abia după 2026, realitatea din câmp este cruntă. Sistemul Antigrindină a devenit un „stat în stat”, un mecanism opac care își auto-evaluează succesul, își numără singur hectarele și își justifică bugetele prin „rugăciuni tehnologice” adresate norilor.
Dacă Curtea de Conturi și DNA-ul nu vor începe să numere rachetele și hectarele cu aceeași rigoare cu care fermierii își numără pierderile, vom rămâne cu aceeași concluzie amară: în România, singurul lucru care „nu cade” niciodată este bugetul pentru rachete, chiar dacă în urma lor rămâne doar secetă, grindină și o tăcere vinovată din partea instituțiilor de control.
Vom reveni. Pentru că norii trec, dar cifrele rămân.
Fermierii: Eroii tragici ai gliei, finanțatori ai adevărului
Restul e doar argint în nori, plumb în minciuni și tăcere grea în instituții. Vom reveni. (Cristina T.).
Consultati arhiva: (AICI), (aic), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici),
(aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (AICI), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici) e (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici) , etc), sistemul antigrindină a fost o mafie transpartinică! (Cristina T.).
IPJ Mehedinți – Fabrica de imputerniciți. Concursul? O legendă urbană cu tenta de ilegalitate
„Inspector-șef” – funcție sau scaun muzical? De aproape un deceniu, la Inspectoratul de Poliție Județean (IPJ) Mehedinți nu avem conducere...
Cum a omorât Statul Legea 153/2017 cu pixul: autopsia unui salariu „înghețat” la minus
Legea vie care a fost băgată la morgă cu ordonanțe Legea salarizării 153/2017 a fost vândută polițiștilor și militarilor drept...
Alchimia norilor si mafia antigrindina: Cum a inventat statul român racheta care „împușcă” legile și bugetul înainte să apară dovezile
O investigație marca „Incisiv de Prahova” scoate la iveală un experiment administrativ halucinant: sistemul antigrindină a început să toace milioane...
Permis cu pile, justiție la mișto: Pîrvu Leonard, examinatorul cu ‘prieteni procurori’, IPJ Prahova și noua miliție care vrea să bage presa în gard. „Grădinița de cadre” IPJ Prahova (V)
IPJ Prahova, de la „dați-ne sursele” la „stați cuminți, că vă dăm în judecată” Seria de dezvăluiri publicată de Incisiv...
Confirmarea unei investigații Incisiv de Prahova: Penitenciarul Ploiesti si Berceni – groapa de gunoi– groapa morală. Comisarul „apt limitat” Matei, de la inimioare pe Instagram la molozul de un milion de euro
„Investigații pe mutește, moloz la vedere” Corpul de Control confirmă ce scrie presa (Incisiv de Prahova, pardon), DNA-ul miroase a...
Marea țeapă a Legii 153: Cum a reușit Statul să transforme salariile polițiștilor într-o glumă de prost gust
România este țara unde legile sunt scrise cu cerneală simpatică: apar pe hârtie, par frumoase sub lumina reflectoarelor din Parlament,...
Marea scamatorie a legii-fantomă: Cum a evaporat statul salariile polițiștilor sub privirile blajine ale Parlamentului
În timp ce guvernanții exersează piruete retorice pe holurile ministerelor, polițiștii români au ajuns să trăiască într-o realitate paralelă, unde...
Pata neagră a sponsorului la Boldești-Scăeni: cum un „golan corporatist” și un primar de provincie transformă fotbalul într-o republică a pilelor
O nouă ligă a rușinii la Boldești-Scăeni: cum fotbalul e ținut în liga a 4-a ca să joace în liga...
Duster cu număr de botez: Împuternicitul Ginel Preda își plimbă familia pe banii fraierilor, în timp ce Guvernul taie din lefuri. „Grădinița de cadre” IPJ Prahova (IV)
„Bariera rușinii”: Dacia Duster de serviciu, taxi de familie pentru șeful IPJ Prahova În dimineața zilei de azi, 04.06.2026, la...
Marele Panopticon cu epoleți: Cum ne-au vândut intimitatea pe 320 de milioane de euro, în timp ce spitalele mor de inaniție
În timp ce prin spitalele patriei gândacii fac instrucție pe lângă bolnavii lăsați fără medicamente, iar profesorii și pensionarii numără...
Norma de hrană, băgată la tocat: cum vrea ministrul Pîslaru să facă impozabil și aerul pe care-l respiră polițiștii și militarii
„Invenția” lui Pîslaru: să reinventezi roata, dar pătrată Într-un interviu recent, ministrul Dragoș Pîslaru a reușit performanța să explice doct...
O nouă eră în împuternicirile polițienești: IPJ Ialomița, inspectoratul care fuge de concurs ca dracul de tămâie
O cronologie a provizoratului: șase ani de șefi „de probă” la IPJ Ialomița La IPJ Ialomița, funcția de inspector-șef a...
ANTIGRINDINA: Milionul fantomă de hectare protejate. Cum a împușcat statul norii pe hârtie și a ratat culturile din câmp
„Milioane de hectare protejate” – slogan oficial, nu realitate agricolă În România, Sistemul Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor...
BMW-urile în gard, legea la fereastră: „Grădinița de cadre” IPJ Prahova și SRPCIV, fabrica de haos pe roți (III)
PRAHOVA, MOȘIE DE PILE ȘI ÎMPUTERNICIȚI PE VIAȚĂ De mai bine de un deceniu, IPJ Prahova arată ca o casă...
PATA NEAGRĂ PE OBRAZUL CORPORATIST: CUM UN „AMOREZ” DE PUTERE FACE DE RÂS O COMPANIE SERIOASĂ ÎN MLAȘTINA NEPOTISMULUI DIN BOLDEȘTI-SCĂENI!
DICTATURA CIORBEI LA BOLDEȘTI-SCĂENI: REPUBLICA BANANIERĂ UNDE LEGEA E PREȘ, IAR NEPOTISMUL E SPORT NAȚIONAL! Măcelul de la stadion: Cum...
-
Exclusivacum 2 zile
Duster cu număr de botez: Împuternicitul Ginel Preda își plimbă familia pe banii fraierilor, în timp ce Guvernul taie din lefuri. „Grădinița de cadre” IPJ Prahova (IV)
-
Exclusivacum o zi
Pata neagră a sponsorului la Boldești-Scăeni: cum un „golan corporatist” și un primar de provincie transformă fotbalul într-o republică a pilelor
-
Exclusivacum o zi
Permis cu pile, justiție la mișto: Pîrvu Leonard, examinatorul cu ‘prieteni procurori’, IPJ Prahova și noua miliție care vrea să bage presa în gard. „Grădinița de cadre” IPJ Prahova (V)
-
Exclusivacum 4 zile
BMW-urile în gard, legea la fereastră: „Grădinița de cadre” IPJ Prahova și SRPCIV, fabrica de haos pe roți (III)
-
Exclusivacum 4 zile
PATA NEAGRĂ PE OBRAZUL CORPORATIST: CUM UN „AMOREZ” DE PUTERE FACE DE RÂS O COMPANIE SERIOASĂ ÎN MLAȘTINA NEPOTISMULUI DIN BOLDEȘTI-SCĂENI!
-
Exclusivacum 2 zile
Marele Panopticon cu epoleți: Cum ne-au vândut intimitatea pe 320 de milioane de euro, în timp ce spitalele mor de inaniție
-
Administratieacum 3 zileSărbătoare în comunitate: Festivalul Cireșelor revine la Păulești cu un regal folcloric și voie bună
-
Exclusivacum 4 zileEXPORTATORII DE TEROARE: DE LA „COLONIA PENALĂ” A LUI NAN DE LA COCA – COLA DIN PLOIEȘTI, LA JOCURILE DE CULISE ALE LUI MOLDOVAN ÎN REPUBLICA MOLDOVA