Dincolo de baze americane, Iohannis & company au acum o şansă de a cere şi investiţii noi în România ca să susţină economia, care va începe să resimtă efectele războiului din Ucraina. Peste doi ani sunt alegeri parlamentare şi prezidenţiale şi nimeni nu vrea surprize.

Nu ştiu ce au discutat preşedintele Iohannis cu vicepreşedintele american Kamala Harris vineri la Palatul Cotroceni, în întâlnirea faţă în faţă.

Dar dincolo de o prezenţă militară mai mare a americanilor şi a NATO, inclusiv cu baze permanente pentru a susţine flancul de est al Alianţei în faţa ameninţării Rusiei, mi-ar plăcea să cred că Iohannis & company au cerut atât Statelor Unite, cât şi Uniunii Europene investiţii noi în România.

Flancul estic nu poate fi asigurat numai militar, el trebuie să fie asigurat şi economic.

Prin atacarea militară a Ucrainei, Putin a trimis adevărate unde de şoc pe pieţele occidentale, care trăiau de mult timp într-o pace burgheză.

Ceea ce era de neconceput acum o lună s-a întâmplat: petrolul s-a dus la 120 de dolari pe baril, gazele au urcat la 3.000 de dolari/1.000 mc, preţul grâului stabileşte noi maxime istorice, preţurile tututor materiilor prime cresc.

Dar dincolo de aceste preţuri, la care lumea occidentală nu prea rezistă, există câteva întrebări la care nu există răspunsuri: cine va înlocui Rusia pe piaţa energiei şi la ce preţ, cine va înlocui Rusia şi Ucraina pe piaţa cerealelor, cum va răspunde Rusia acestor sancţiuni economice etc.

Aici nu vorbim numai de petrol şi gaze, ci şi de multe alte materii prime, fără de care anumite produse şi servicii nu au cum să funcţioneze. De la floarea-soarelui şi ulei, ajungem la nichel şi oţel. Am intrat într-un război economic în toată regula, al treilea război mondial începând deja.

Rusia se prăbuşeşte economic sub povara sancţiunilor Occidentului, dar acest lucru are efecte şi asupra economiilor occidentale şi în final asupra tuturor.

Cu războiul din Ucraina, inflaţia primeşte o nouă lovitură şi nimeni nu ştie unde vor ajunge preţurile. Nici bine nu au scăpat de cei doi ani de Covid, că economiile occidentale, pline de datorii, se confruntă cu o nouă criză, care va aduce scăderea economică, recesiune şi nu în ultimul rând stagflaţie, adică o situaţie în care inflaţia este la un nivel ridicat pe fondul unei recesiuni economice. Nimeni nu vrea această situaţie, pentru că ar fi un deceniu pierdut, iar populaţiile nu rezistă atât de mult.

Înainte să vină războiul din Ucraina, băncile centrale erau destul de hotărâte să majoreze dobânzile pentru a contracara creşterea inflaţiei, dar acum s-ar putea să nu se mai grăbească, pentru că economiile, companiile, businessurile şi consumatorii nu ar mai putea plăti şi această factură cu dobânzi mai mari, după ce trebuie să plătească facturile la energie, mâncare etc.

Presiunea salarială din această criză pentru a se acoperi inflaţia încă nu se vede, dar va veni.

Aşa cum vedem proteste în stradă împotriva Rusiei şi susţinerea Ucrainei, peste câteva luni vom vedea proteste faţă de situaţia economică actuală.

România nu are cum să scape de aceste „rachete”: suntem într-o încetinire economică, chiar scădere, iar consumul a frânat brusc după atacul Rusiei asupra Ucrainei din 24 februarie.

Cursul valutar este ţinut sub control de către Isărescu, dar Radu Gheţea, preşedintele Libra Bank şi unul dintre cei mai exprimentaţi bancheri de pe piaţă, care a văzut toate crizele din anii ’70 până acum, spune că nu avem cum să evităm o creştere a cursului peste 5 lei pentru un euro.

Dobânzile la credite vor creşte, cresc şi dobânzile la depozite, iar băncile au intrat în alertă. Creditarea nu se va întrerupe, dar solicitările, cel puţin pentru companii, vor fi analizate caz cu caz, spune Gheţea. În acest scenariu, s-ar putea să fie nevoie de mai multe garanţii acordate de stat pentru ca băncile să susţină în continuare creditarea.

Ministerul Finanţelor are probleme cu finanţarea deficitului bugetar şi a bugetului, iar intervenţiile Băncii Naţionale, care a început să cumpere din nou titluri de stat pentru a reduce tensiunile din piaţă, nu au dus randamentele mai jos. Dobânzile la care trebuie să se finanţeze statul vor rămâne ridicate, dar principala problemă ţine de asigurarea unei cereri pentru titlurile de stat româneşti. Fiind ţară de graniţă cu Ucraina, investitorii nu stau la uşă să împrumute România.

Cheltuielile bugetare vor creşte din cauza războiului, ceea ce va pune o presiune şi mai mare pe finanţarea bugetului şi mai ales asupra dobânzilor.

Companiile încă evaluează impactul în business al noului context în care trăim, dar nu au cum să evite reducerile de bugete, cu toate consecinţele care apar.

Până la apariţia războiului din Ucraina, creşterile de salarii din acest an erau o certitudine, dar acum sunt mai multe semne de întrebare.

Tot contextul complicat în care am intrat – război, inflaţie, panică – va mânca cel puţin o treime din puterea de cumpărare a tuturor.

Nu ştiu dacă putem evita pe termen scurt scăderea economică, chiar recesiunea, dar putem să schimbăm trendul, însă pentru asta avem nevoie de investiţii, şi nu mă refer numai la PNRR şi la fondurile europene, unde în joc sunt 100 de miliarde de lei în următorii 6-8 ani.

Avem nevoie de investiţii noi care să susţină economia, dar mai ales care să susţină flancul de est al Alianţei. Degeaba ai baze militare dacă dincolo de gardul unităţii ai criză economică, recesiune, inflaţie şi scăderea puterii de cumpărare.

În acest moment, românii sunt la limită cu optimismul, dar pe măsură ce zilele şi lunile vor trece, vor începe să apară nemulţumirile, mai ales că puterea de cumpărare va fi afectată. România va avea nevoie să vadă că dincolo de uniforme şi echipament militar apar proiecte noi, locuri de muncă, salarii mai bune şi nu în ultimul rând infrastructură.

Acum Iohannis, PNL şi PSD stau bine în sondaje, chiar cresc, dar anul 2024, când sunt atât alegeri prezidenţiale cât şi parlamentare, vine repede şi nimeni nu vrea, mai ales NATO şi Uniunea Europeană, să intrăm în alegeri cu o criză economică care ţine de doi ani.

Iohannis & company trebuie să ceară acum partenerilor occidentali să vină cu investiţii noi, să aducă în România investiţiile pierdute din Rusia şi chiar din Ucraina, să întărească poziţia economică a României. Nimeni nu ar vrea surprize aici. Dar pentru asta economia trebuie să funcţioneze, iar businessurile să meargă pe bugete pozitive. Atenţie la acest lucru!

Cristian Hostiuc