Actualitate
EXCLUSIV/Prin HCSAT s-a dat competente SRI in domeniul ‘evaziunii fiscale” dar acest act este doar administrativ si nu are putere de lege sens in care activitatile derulate de SRI nu au acoperire legala
Despre un interviu al ministrului finantelor
http://www.digi24.ro/Emisiuni/Digi24/In+fata+ta/Arhiva+inregistrari/In+fata+ta+29+mai+13+05+2016
Am ramas surprins cand urmarind interviul ministrului finantelor dat in data de 29.05.2016 la un anumit post de televiziune, am auzit, cu totala surpinderea la minutul 28 si 23 secunde, cum demnitarul in cauza afirma faptul ca : „Există evaluări cu privire la evaziunea fiscală, la economia subterană. Evaluările acestea sunt făcute, în special, de instituții care au această posibilitate și mă refer aici la INS (Institutul Național de Statistică n.r) și chiar SRI. În primele patru luni ale anului avem un prejudiciu identificat de 2,9 miliarde lei. Avem măsuri asiguratorii de 1,68 miliarde lei, avem amenzi plus confiscări de 94 milioane lei aferente prejudiciilor anterioare. Avem o diminuare a pierderii fiscale de 569 milioane lei”, a spus Dragu. (Agerpres, dupa o preluare de la DIGI 24).
Din acesta afirmatie rezulta in mod clar ca ANAF, aflata in subordinea Ministerului de Finante, alaturi de structura subordonata DGA _Directia generala Antifrauda, sunt limitati in realizarea rolului institutional consfintit prin lege datorita resurselor materiale si IT, dar nu numai, rol declarat si prin Strategia ANAF 2013 – 2017 , document ce poate fi gasit la adresa (https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/Prezentare_R/Strategia_ANAF_2013_2017_V7_1.pdf), referitor la “responsabilitatea de a crea şi menţine o administraţie fiscală eficientă, pentru că fiecare leu colectat de ANAF trebuie să fie încasat rapid şi cu costuri cât mai mici. Este, totodată şi o dovadă a respectului nostru faţă de contribuabili. ANAF va avea în vedere modernizarea sa dar şi stabilitatea sistemului de administrare fiscală… si de combaterea ferma a evaziunii fiscale…”.
Pe acest fond este de neinteles cum poate accepta ministrul finantelor ca evaluari sau studii analitice despre evaziunea fiscala din Romania sa provina de la alte institutii publice care nu au in baza legii atributii/responsabilitati si competente in domeniul infractiunilor de evaziune fiscala sau al fraudelor fiscale, respectiv al evaziunii fiscale ca sintagma. De ce spun evaziune fiscala ca sintagma pentru ca in legislatia aplicabila in tara noastra nu exista nicio definitie normativa a sintagmei “evaziune fiscala”. Mai mult prin singura lege referitoare la prevenirea/combaterea evaziunii fiscale, cum este Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale, cu modificarile si completarile ulterioare, nu se defineste ce este evaziunea fiscala ci doar faptul ca la “art.1 Prezenta lege instituie măsuri de prevenire şi combatere a infracţiunilor de evaziune fiscală şi a unor infracţiuni aflate în legătură cu acestea.”, iar la art.2 se precizeaza ca :
“În înţelesul prezentei legi, termenii şi expresiile de mai jos se definesc după cum urmează:
- a) buget general consolidat – ansamblul tuturor bugetelor publice, componente ale sistemului bugetar, agregate şi consolidate pentru a forma un întreg;
- b) contribuabil – orice persoană fizică ori juridică sau orice altă entitate fără personalitate juridică care datorează impozite, taxe, contribuţii şi alte sume bugetului general consolidat;
- c) documente legale – documentele prevăzute de Codul fiscal, Codul de procedură fiscală, Codul vamal, Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată, şi de reglementările elaborate pentru punerea în aplicare a acestora;
- d) formulare tipizate cu regim special utilizate în domeniul fiscal – documente legale ale căror tipărire, înseriere şi numerotare se realizează în condiţiile actelor normative în vigoare;
- e) obligaţii fiscale – obligaţiile prevăzute de Codul fiscal şi de Codul de procedură fiscală;
- f) operaţiune fictivă – disimularea realităţii prin crearea aparenţei existenţei unei operaţiuni care în fapt nu există;
- g) organe competente – organele care au atribuţii de efectuare a verificărilor financiare, fiscale sau vamale, potrivit legii, precum şi organele de cercetare penală ale poliţiei judiciare.
Ca atare este de nepermis ca ministrul finantelor sa faca referire la implicarea altor institutii publice in evaluarea nivelului de evaziune fiscala, fenomen aflat in atentia mai multor entitati juridice de interes statal, dar fara a exista temeiuri juridice, respectiv criterii/indicatori legali de cuantificare, identificare, monitorizare etc. a faptelor de “evaziune fiscala” cu incidenta infractionala sanctionate penal, contraventional sau administrativ, dupa caz.
Oare cum poate chiar INS, respectiv SRI sa emita studii/evaluari despre “evaziunea fiscala” la nivel national si pe baza caror indicatori sau criterii stabilite in mod transparent prin lege (care lege?) au emis datele/informatiile la care face referire ministrul finantelor in interviul recent acordat.
De altfel, SRI nu are, prin legea nr.51/1991 si legea nr.14/1992, stabilite atributii si competente in domeniul “evaziunii fiscale”, cu atat mai mult cu cat Legea 241/2005 vorbeste despre infractiuni de evaziune fiscala, la “art. 9 (1) Constituie infracţiuni de evaziune fiscală şi se pedepsesc cu închisoare de la 2 ani la 8 ani şi interzicerea unor drepturi următoarele fapte săvârşite în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligaţiilor fiscale:”, situatie in care SRI nu poate avea nicio ingerinta, intrucat ii este interzis sa efectueze acte de cercetare si urmarire penala, rolul legal in sanctionarea infractionala revenind organelor de urmarire penala, repsectiv Parchetul General si DNA pentru un cuantum de peste 1000000 euro al daunelor materiale…
In acest context cred ca ar trebui atat Primul ministru al Romaniei cat si presedintele Romanieisa se autosesizeze in legatura cu afirmatile ministrului finantelor care s-a referit la faptul ca SRI ofera informatii privitoare la evaziunea fiscala si economia subterana (alta sintagama nedefinita prin lege), informatii care in fapt ar trebui sa aiba caracter secret de stat si sa rezulte dintr-o activitate de informatii legal prevazuta pentru SRI, respectiv care sa se circumscrie art.3 din Legea 51/1991 referitor la enumerarea amenintarilor la adresa securitatii nationale, aspect clar si transparent prevazut fara echivoc de legislatia in materie, dar care nu este in acest sens prevazuta.
De altfel, SRI nu poate obtine informatii depsre “evaziune fiscala si economie subterana”decat prin mijloace legal precizate si nu prin alte canale neautorizate, deci oare cum a reusit doamna ministru Dragu sa primeasca astfel de informatii secrete de la SRI la care a facut referire concreta si cu datele prezentate in emisiunea Tv.?
Ar trebui sa explice public despre acest aspect si ce atribut legal are SRI in domeniul “evaziunii fiscale” atat timp cat lege aplicabila in Romania nu prevedea acest atribut functional al SRI.
Interesant este ca in raporul de activitatate al SRI pentru anul 2012 se precizeaza la pagina 16/40 ca:
“SRI a contribuit şi în anul 2012 la efortul naţional de combatere a infracţiunilor grave de natură economico-financiară, prin activităţi de documentare şi informare a instituţiilor cu competenţe în instrumentarea penală. Pe acest palier, în cadrul formatelor GLO şi GLI (grupuri de lucru interinstituţionale create în conformitate cu Planul Naţional Comun de Acţiune elaborat pentru punerea în aplicare a Hotărârii CSAT nr.69/2010 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale), Serviciul a transmis în total 1.094 informări, dintre care 965 (faţă de 787 în anul precedent) au conţinut posibile elemente constitutive ale unor infracţiuni circumscrise evaziunii fiscale sau aspecte menite să fundamenteze implementarea unor măsuri de contracarare/remediere (efectuarea de controale sau alte măsuri administrative). “
Deci prin HCSAT s-a dat competente SRI in domeniul ‘evaziunii fiscale” dar acest act este doar administrativ si nu are putere de lege sens in care activitatile derulate de SRI nu au acoperire legala intruct hotararaea CSAT ar fi trebuit sa aiba ca urmare o lege adoptata de Parlament sau cel mult o OUG emisa de Guvern si adoptata ulterior in Parlamentul Romaniei, respectiv promulgata de Presedintele Romaniei. Totodata, in acelasi document aterior mentionat veti regasi formulari ale SRI referitoare la :
“În principal, au fost abordate următoarele problematici: – evaziunea fiscală (subsumat formatelor de lucru instituite la nivel naţional prin hotărâri ale CSAT) – pag 23/40; – “evaluarea (trimestrială) a activităţilor desfăşurate sub coordonarea grupului de lucru interinstituţional (constituit în anul 2010) dedicat prevenirii şi contracarării evaziunii fiscale de mare amploare sau generalizate.” Pag 28/40, CNIC a pus în aplicare în cursul anului 2012 un număr de 36.085 acte de autorizare pentru beneficiarii din sistemul de securitate naţională (faţă de 35.678 acte de autorizare în anul precedent, reprezentând o creştere cu 1,14%). din Codul de procedură penală. Activităţile de această natură au fost asigurate pentru toate structurile din sistemul naţional de securitate şi pentru Ministerul Public. Procedura internă de lucru a avut în vedere executarea controlului preventiv de conformitate a actelor de autorizare constând în verificarea îndeplinirii cerinţelor legale şi, respectiv, a corectitudinii datelor. O dinamică foarte uşor pozitivă a caracterizat doar autorizările pentru activităţi coordonate de organele de urmărire şi cercetare penală, pe fondul continuării demersului naţional de contracarare a evaziunii fiscale şi criminalităţii organizate ce afectează volumul veniturilor la bugetul de stat consolidat.”
Se pot trage concluzii referitoare la faptul ca ministrul finantelor a accptat ca SRI sa furnizeze informari de securitate nationala in domeniul “evaziunii fiscale” fara ca aceste informari sa aiba un cadru de legalitate bine definit in legislatia nationala si sa ofere date publice in domeniul in care chiar domnia sa are atributiifunctionale si expres stabilite prin lege. Deci Primul ministru trebuie sa ceara o ancheta in acest domeniu si sa sesizze organel in drept a verifica spusele demnitarului in cauza.
[pdf-embedder url=”https://www.incisivdeprahova.ro/wp-content/uploads/2017/10/nr-8-b.pdf” title=”nr 8 b”]
Industria de apărare își dispută contractele pentru „Golden Dome”
Simpozionul anual dedicat apărării spațiale și antirachetă a început la Huntsville, în statul Alabama, reunind oficiali militari, reprezentanți ai industriei de apărare și specialiști în tehnologii spațiale.
Evenimentul are loc într-un moment în care Statele Unite accelerează dezvoltarea unor proiecte majore pentru spațiu și apărare antirachetă, inclusiv inițiativa „Golden Dome”. Companiile americane și internaționale își expun cele mai noi sisteme și echipamente, încercând să obțină o parte din finanțările alocate acestor programe.
Oficiali militari și lideri ai industriei, față în față
Participanții la ediția din 2026 a simpozionului au asistat la discursurile inaugurale și la prezentările dedicate evoluției tehnologiilor de apărare. Evenimentul oferă un cadru pentru dezbateri privind viitorul operațiunilor spațiale, protecția împotriva rachetelor și integrarea noilor sisteme în arhitectura militară americană.
Printre personalitățile prezente s-a numărat generalul Mike Guetlein, coordonatorul programului „Golden Dome”, surprins în discuții cu generalul-locotenent în rezervă Dan Karbler, fost oficial de rang înalt al armatei americane.
Roboți, muniții inteligente și interceptori de ultimă generație
Zona expozițională a reunit sisteme militare complexe, dar și proiecte demonstrative cu o componentă mai puțin convențională. Echipa de robotică Browncoats, din Huntsville, a prezentat robotul „Vera”, conceput pentru competiții tehnice și capabil să lanseze mingi din plastic.
În același spațiu au fost expuse și echipamente destinate direct operațiunilor militare. Compania L3Harris a prezentat muniția Red Wolf, un sistem proiectat pentru misiuni de atac de precizie și lovirea unor ținte aflate la distanță.
Senzori și interceptori pentru apărarea antiaeriană
Raytheon a adus la Huntsville două dintre sistemele sale importante pentru apărarea antiaeriană și antirachetă. În prim-plan s-a aflat LTAMDS, senzorul Lower Tier Air and Missile Defense Sensor, destinat detectării și urmăririi amenințărilor aeriene și balistice.
În spatele acestuia a fost prezentat interceptorul SM-3, utilizat în arhitectura americană de apărare împotriva rachetelor balistice. Sistemul este proiectat pentru interceptarea țintelor în afara atmosferei sau în faze avansate ale traiectoriei acestora.
Răspunsul la amenințarea rachetelor hipersonice
Northrop Grumman a expus interceptorul Glide Phase Interceptor, cunoscut sub acronimul GPI. Sistemul este conceput pentru apărarea stratificată împotriva rachetelor hipersonice, în special în etapa de planare a zborului.
Dezvoltarea unor asemenea interceptori reprezintă una dintre principalele direcții ale apărării antirachetă americane, în condițiile în care armele hipersonice pot schimba traiectoria, pot zbura la viteze extrem de mari și pot reduce timpul disponibil pentru detectare și reacție.
PAC-3 și THAAD, în centrul expoziției Lockheed Martin
Lockheed Martin a prezentat două dintre cele mai cunoscute sisteme ale sale: racheta PAC-3 și interceptorul THAAD.
PAC-3 este destinat combaterii rachetelor balistice tactice și a altor amenințări aeriene, în timp ce THAAD oferă apărare împotriva rachetelor balistice în faza finală a zborului, atât în atmosferă, cât și în afara acesteia.
Prezența celor două sisteme subliniază accentul pus pe apărarea stratificată, în care mai multe tipuri de senzori și interceptori sunt conectate pentru a proteja obiectivele militare și infrastructura critică.
Huntsville, punct de întâlnire pentru viitorul apărării spațiale
Deschiderea simpozionului a transformat Huntsville într-un punct de întâlnire pentru principalii actori ai sectorului spațial și antirachetă. Pe durata evenimentului, oficialii și companiile de apărare analizează evoluția amenințărilor, noile soluții tehnologice și modul în care acestea pot fi integrate în proiectele strategice ale Statelor Unite.
Expoziția din prima zi a oferit o imagine asupra direcțiilor care domină în prezent domeniul: detectarea rapidă, interceptarea rachetelor hipersonice, mobilitatea sistemelor, munițiile de precizie și dezvoltarea unor rețele capabile să lege apărarea terestră de operațiunile spațiale.
Actualitate
Armata SUA vrea o „dublură digitală” a rețelelor pentru a testa inteligența artificială în războiul cibernetic
O replică virtuală a întregii infrastructuri informatice
Pentru a valorifica pe deplin potențialul inteligenței artificiale, Armata Statelor Unite intenționează să creeze o simulare complexă a propriilor rețele informatice — un așa-numit „geamăn digital”.
Modelul ar reproduce în detaliu infrastructura reală și ar fi alimentat permanent cu date despre modul în care aceasta funcționează. Într-un astfel de mediu, militarii ar putea antrena atât algoritmii de inteligență artificială, cât și operatorii umani care îi folosesc.
General-maiorul Jacqueline Denise McPhail, șefa Army Network Command (NETCOM), a recunoscut că un asemenea proiect ar fi extrem de dificil de realizat. Cu toate acestea, ea i-a îndemnat pe reprezentanții industriei de apărare să înceapă dezvoltarea lui, considerând că beneficiile ar justifica efortul și amploarea investiției.
Un poligon virtual pentru atacuri cibernetice
Un geamăn digital al rețelelor armatei ar putea deveni un spațiu de antrenament extrem de realist pentru operatorii de rețea, specialiștii în apărare cibernetică și sistemele bazate pe inteligență artificială.
Aceștia ar putea studia modul în care funcționează infrastructura, ar testa reacția acesteia la atacuri și ar identifica metode pentru menținerea operaționalității chiar și în condiții de presiune extremă.
Armata americană se confruntă cu aproximativ 1,2 milioane de atacuri cibernetice în fiecare zi, iar amenințările devin tot mai sofisticate. Atacurile nu mai sunt dominate de metode ușor de recunoscut, precum blocarea masivă a serviciilor prin atacuri distribuite de tip DDoS.
De la atacuri evidente la comportamente suspecte
În prezent, apărarea cibernetică trebuie să detecteze modificări subtile în comportamentul rețelei. Specialiștii sunt nevoiți să analizeze volume uriașe de date pentru a face diferența dintre traficul obișnuit, zgomotul informațional și semnalele care indică o activitate ostilă.
Întrebarea esențială nu mai este doar dacă sistemul a fost atacat, ci ce comportament s-a modificat și de ce.
Inteligența artificială ar putea avea un rol decisiv în această analiză. Un model digital al rețelei DoDIN-A — Departamentul de Rețele Informatice al Apărării pentru componenta terestră — ar permite identificarea vulnerabilităților, a zonelor insuficient protejate și a componentelor care demonstrează reziliență.
Un proiect uriaș, care ar putea începe la scară redusă
McPhail a admis că realizarea unei asemenea replici virtuale reprezintă un obiectiv de proporții.
„Este o solicitare majoră. Știu că este un efort de mare amploare. Cred că trebuie să începem cu o componentă restrânsă și să dezvoltăm treptat sistemul”, a transmis șefa NETCOM.
Strategia ar presupune construirea progresivă a modelului, prin adăugarea succesivă a unor segmente de rețea, a unor fluxuri de date și a unor scenarii de atac.
Ce înseamnă, de fapt, un geamăn digital
În doctrina Pentagonului, un geamăn digital este definit drept o reprezentare computerizată — formată dintr-un ansamblu integrat de modele — care funcționează ca echivalent digital, în timp real, al unui obiect sau proces fizic.
În mediul militar, astfel de modele pot reproduce aeronave, lanțuri logistice sau chiar pacienți virtuali utilizați pentru pregătirea personalului medical.
Scopul este ca fiecare componentă și interacțiune să fie simulate cu suficientă precizie încât replica virtuală să reacționeze la fel ca sistemul real în orice situație dată.
Teste imposibile în lumea reală
Un asemenea model ar permite armatei să supună rețeaua unor teste extreme, fără riscul de a afecta infrastructura operațională. Specialiștii ar putea simula atacuri, testa configurații noi, evalua modernizări și analiza consecințele unor modificări înainte ca acestea să fie aplicate în sistemele reale.
Geamănul digital ar putea fi folosit inclusiv pentru anticiparea incidentelor și identificarea unor soluții preventive.
În cazul rețelei militare, avantajul este cu atât mai important cu cât cea mai mare parte a activității care trebuie analizată se desfășoară la nivel software, chiar dacă infrastructura are la bază echipamente fizice precum procesoare, cabluri de fibră optică, routere și centre de date.
Rețeaua trebuie protejată fără a fi destabilizată
Obiectivul nu este doar descoperirea componentelor defecte. La fel de important este ca armata să înțeleagă ce funcționează corect, pentru a evita ca o intervenție sau o actualizare să provoace noi probleme.
În logica proiectului, geamănul digital ar deveni un instrument permanent de verificare: ar arăta ce trebuie reparat, dar și ce trebuie păstrat intact pentru ca reziliența rețelei să nu fie compromisă.
Actualitate
Avantajul decisiv se câștigă prin viteza informației Comandanții nu-și mai permit întârzieri
În conflictele moderne, accesul rapid la informații esențiale poate face diferența dintre succes și eșec. Comandanții au nevoie de date disponibile instantaneu, dar și de certitudinea că acestea sunt corecte, sigure și suficient de clare pentru a susține o decizie imediată.
Atunci când rapoartele de informații indică apariția unei amenințări, fiecare secundă devine importantă. Timpul pierdut pentru verificarea, interpretarea sau corelarea datelor îi oferă adversarului ocazia de a-și ajusta poziția și de a acționa primul.
În acest context, problema nu mai este doar accesul la informații despre misiune, ci capacitatea de a stabili rapid dacă acestea pot fi utilizate cu încredere. Viitorul câmpului de luptă va aparține forței capabile să transforme informațiile protejate în decizii operative înaintea adversarului.
Decizia rapidă nu depinde de un singur sistem
Avantajul decizional nu poate fi obținut printr-o platformă izolată. El trebuie construit prin integrarea mai multor capabilități, de la sateliții aflați pe orbite geosincrone, la rețelele de comunicații și sistemele terestre.
O astfel de arhitectură trebuie să permită detectarea amenințărilor, transmiterea sigură a datelor, confirmarea informațiilor și coordonarea reacției pe întregul lanț operațional.
Supraveghere permanentă de pe orbita geosincronă
Orice decizie începe cu o imagine clară a situației operative. În domeniul apărării antirachetă, această imagine presupune supraveghere permanentă și informații verificate.
De ani de zile, sistemul spațial cu senzori infraroșii SBIRS reprezintă una dintre componentele principale ale avertizării și urmăririi rachetelor de pe orbită. Acesta asigură monitorizarea continuă a unor regiuni extinse și reflectă experiența acumulată în dezvoltarea sistemelor de detectare a lansărilor și de urmărire a traiectoriilor.
Următoarea etapă este reprezentată de sateliții Next-Generation OPIR GEO, cunoscuți sub denumirea NGG. Concepută pentru a răspunde unor amenințări tot mai sofisticate, inclusiv rachete hipersonice, noua generație urmărește să îmbunătățească atât capacitatea de detecție, cât și rezistența sateliților în fața tentativelor de perturbare sau atac.
Sateliții NGG sunt construiți pe platforma LM2100 Combat Bus, proiectată pentru un nivel ridicat de supraviețuire în mediul spațial. Obiectivul este furnizarea unor informații sigure și permanente exact în punctele în care acestea sunt necesare.
Datele trebuie să circule fără întreruperi
Informația poate deveni un avantaj militar doar dacă este transmisă rapid, protejat și fără discontinuități între toate componentele forței.
Sateliții Transport Layer, construiți pe platforma LM50, sunt destinați transportului securizat al datelor între senzori, operatori și sistemele de misiune. Prin comunicații reziliente, cu latență redusă, aceștia pot distribui aproape instantaneu informațiile provenite de la rețelele de detecție și urmărire.
Un asemenea sistem permite ca datele despre o amenințare să ajungă rapid la centrele de comandă și la unitățile responsabile de reacție, menținând ritmul operațiunilor chiar și în condiții de bruiaj sau degradare a infrastructurii.
Apărarea antirachetă se extinde pe mai multe orbite
Rezistența unei arhitecturi spațiale nu poate fi asigurată prin utilizarea unei singure orbite. Pentru a îmbunătăți continuitatea supravegherii și pentru a menține urmărirea rachetelor tot mai avansate, Forța Spațială a Statelor Unite dezvoltă o componentă de avertizare și urmărire pe orbita medie a Pământului, denumită MEO.
Această capacitate este introdusă treptat, prin mai multe etape de dezvoltare. Ea ar urma să completeze sistemele de avertizare amplasate pe orbita geosincronă și capabilitățile de urmărire de pe orbita joasă, cunoscută drept LEO.
Prin combinarea celor trei niveluri orbitale, arhitectura urmărește să ofere o acoperire mai persistentă, mai multe surse de date și o redundanță sporită în cazul pierderii sau perturbării unei componente.
Lockheed Martin participă la competiția pentru contractul aferent celei de-a doua etape de dezvoltare, cunoscută drept Epoch 2. Compania își consolidează astfel implicarea în evoluția sistemului american de avertizare, urmărire și apărare împotriva rachetelor.
O arhitectură integrată pentru întregul lanț de reacție
Fiecare legătură dintre detectarea unei amenințări și răspunsul militar trebuie proiectată astfel încât să consolideze etapa următoare.
Supravegherea permanentă din orbita GEO, senzorii distribuiți pe orbita LEO și rețelele de comunicații sunt completate de noile capabilități MEO. Împreună, aceste elemente pot forma o arhitectură capabilă să detecteze amenințările din timp, să transmită informații verificate, să scurteze procesul decizional și să coordoneze reacția pe întregul lanț operațional de lovire la distanță.
Această abordare este ilustrată și în scenariile de operațiuni comune în toate domeniile, cunoscute sub acronimul JADO, unde datele provenite din spațiu sunt integrate cu sistemele terestre și cu celelalte componente militare.
Integrarea sistemelor devine esențială
În calitate de integrator de sisteme pentru întregul spectru al misiunilor, Lockheed Martin promovează o abordare bazată pe conectarea tuturor capabilităților într-o singură arhitectură operațională.
Pe măsură ce timpul disponibil pentru luarea deciziilor se reduce, obiectivul devine tot mai clar: dezvoltarea unor sisteme capabile să deplaseze informația rapid, să reziste atacurilor și perturbărilor și să permită acțiuni coordonate într-un timp cât mai scurt.
Privite separat, fiecare capabilitate aduce un avantaj important. Proiectate să funcționeze împreună, acestea pot genera un efect superior: avantajul decizional care permite unei forțe să observe prima, să înțeleagă mai repede situația și să acționeze înaintea adversarului.
Famiglia Teoroc, lovită din interior: “Ajunge!” – Directorul general al ANP confirmă mafia sindicală din penitenciare
23 de ani de sistem vs. 22 de ani de Famiglie: Burcu explodează public Când șeful Administrației Naționale a Penitenciarelor...
„IPJ Prahova – Grădinița de cadre”, episodul 54: Noaptea, ca hoții. Subcomisarul fără numere și fără rușine
SUBCOMISAR FĂRĂ RCA, DAR CU TUPEU – Episod din serialul „IPJ Prahova – Grădinița de Cadre” Când șeful de poliție...
Vesta antiînjunghiere și logica înjunghiată
Se ia o instituție obosită, câțiva șefi care confundă managementul cu dresajul și se adaugă o vestă antiînjunghiere. Se amestecă...
CÂȚI POLIȚIȘTI MAI TREBUIE BATJOCORIȚI CA SĂ ÎNȚELEGĂ STATUL CĂ PATRULA CU DOUĂ SUFLETE NU E SCUTUL ROMÂNIEI?
Faraoani, republica alcoolului: doi polițiști vs. „elita” de la cârciumă Faraoani, județul Bacău. Nu, nu e scenă dintr-un film prost,...
Sindicatele, bau-baul securistului rebranduit: cazul Iulian Fota
„Structura internă de securist”: când lumea veche nu vrea să moară Uitându-te la discursurile lui Iulian Fota, ai senzația că...
TCE Ploiești în ajun de AGA: De la organigrama „chilotel” la liderul de sindicat prins la furat de pește – probitate morală la conservă (VIDEO)
TCE Ploiești în ajun de AGA: Organigrama „chilotel” și sindicatul de buzunar Mâine, 31 august, la TCE Ploiești nu e...
Miliardul care se scurge din buzunarul militarilor: jalba la Miruță, tăcerea PSD–AUR și merdenelele politice ale rezerviștilor
În atenția pensionarilor militari: cifrele reci, furia caldă. Sindicatul „Diamantul” pune lupa pe bani Sindicatul Diamantul, prin Emil Pascuț, rupe...
Când nu poți repara sistemul, vinzi fuste: eleganță bleumarin peste burnout și umilință
În timp ce salariile se duc în rate, dotările lipsesc, turele se fac pe stomacul gol și oamenii ard psihic...
Mătura onoarei: cum a trebuit să fie dat IPJ Brăila în judecată ca să descopere că există firme de curățenie
Polițist cu epoleti, nu cu mopul în brațe Știați că la IPJ Brăila, ca să se facă, în sfârșit, curățenie...
Urmărire în Chiajna după ce un motociclist a refuzat să oprească la semnalele polițiștilor
Bărbatul conducea o motocicletă fără număr de înmatriculare O intervenție de rutină a polițiștilor din cadrul Poliției Orașului Chitila –...
Episodul 53 din serialul nostru „IPJ Prahova – Grădinița de cadre”: Nașul de la Rutieră, finul de pe folii negre și „plavanul” mutat de la criminal de căruțași la Protecția Animalelor
Serialul nostru „IPJ Prahova – Grădinița de cadre” merge mai departe. După ce v-am prezentat „Academia de Cămătărie” (CAR), „Iuda”...
TCE Ploiești: Consiliul de administrație, captiv clanului lui Nae Comisionaru’. Doar AGA și salariații mai pot opri dezastrul
Organigrama rușinii – proba finală a complicității: CA-ul a ales tabăra „zdrențelor” – (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), etc. Nu mai...
Cum fac aleșii locali dintr-un om nevinovat țap ispășitor, ca să nu recunoască ce-au votat ieri
Consiliul Local Ploiești: fabrică de haos, nu de ordine publică În iulie, în Consiliul Local Ploiești, s-a jucat un vodevil...
TCE Ploiești – Minunea de luni și groaznicul coșmar al clanului Nae: AGA de pe 31 sau ziua eliberării din robie?
Luni, 31: Ziua în care unii așteaptă o minune, iar alții își rod unghiile până la cot În timp ce...
IGPR, angajatorul-fantomă: salariile polițiștilor, plătite după ureche, fără acte și fără rușine
De lene administrativă: IGPR pasează salariile la alții În loc să-și asume rolul de angajator și să-și plătească propriii oameni,...
-
Exclusivacum 4 zile
Episodul 53 din serialul nostru „IPJ Prahova – Grădinița de cadre”: Nașul de la Rutieră, finul de pe folii negre și „plavanul” mutat de la criminal de căruțași la Protecția Animalelor
-
Exclusivacum 21 de ore
„IPJ Prahova – Grădinița de cadre”, episodul 54: Noaptea, ca hoții. Subcomisarul fără numere și fără rușine
-
Exclusivacum 13 ore
Famiglia Teoroc, lovită din interior: “Ajunge!” – Directorul general al ANP confirmă mafia sindicală din penitenciare
-
Exclusivacum 5 zile
TCE Ploiești – Minunea de luni și groaznicul coșmar al clanului Nae: AGA de pe 31 sau ziua eliberării din robie?
-
Exclusivacum 4 zile
TCE Ploiești: Consiliul de administrație, captiv clanului lui Nae Comisionaru’. Doar AGA și salariații mai pot opri dezastrul
-
Exclusivacum 2 zile
TCE Ploiești în ajun de AGA: De la organigrama „chilotel” la liderul de sindicat prins la furat de pește – probitate morală la conservă (VIDEO)
-
Exclusivacum 3 zile
Mătura onoarei: cum a trebuit să fie dat IPJ Brăila în judecată ca să descopere că există firme de curățenie
-
Exclusivacum 4 zile
Cum fac aleșii locali dintr-un om nevinovat țap ispășitor, ca să nu recunoască ce-au votat ieri