Administratie
Cenzura pe internet
În Parlamentul României se dezbate o nelegiuire. Extinderea competențelor CNA asupra spațiului electronic. Ceea ce înseamnă că, în viitor, vor putea fi penalizate sau chiar suprimate site-uri de știri, pagini de Facebook, postări pe YouTube, bloguri și așa mai departe. Dacă extrapolăm, la spațiul virtual, abuzurile pe care le face în prezent instituția împotriva unor posturi de radio și televiziune, putem ajunge lesne la concluzia că libertatea de expresia va sfârși prin a fi sugrumată în România. Cum s-a ajuns aici? Și de ce?
Cândva, am jucat un rol activ la ,,facerea” acestei instituții. Ea a fost concepută ca un garant a libertății presei și în același timp ca un mijloc elementar de protecție al cetățeanului. În niciun caz CNA nu trebuia să se transforme într-un instrument de cenzură. Și totuși, asta s-a întâmplat. Iar acum există pericolul ca această cenzură, care cocoșează cu sancțiuni posturile de radio și de televiziune atunci când le permite să funcționeze, să treacă la un alt nivel, nemaiîntâlnit până acum în România.
Greșeala originară: membrii Consiliului Național al Audiovizualului, care au toți rang de miniștrii, sunt desemnați nu așa cum ar fi normal, de către organizațiile de jurnaliști, dintre cei mai apreciați și respectați profesioniști ai breslei, ci de instituțiile politice ale statului. Partide, Guvern, Președinție. Se joacă deci, din capul locului, soarta libertății presei la o ruletă politică. În acest moment, cei 11 membrii CNA au fost desemnați de către Parlament la foc automat, în urma propunerilor făcute de PSD, PNL, USR, UDMR, de către Guvern și președintele Klaus Iohannis. O bună parte dintre inchizitorii presei este alcătuită din persoane care fie nu au lucrat deloc în acest domeniu, fie au avut cu presa doar legături tangențiale. Și zi de zi, lipsa lor de experiență, combinată cu comenzile venite din zona politică și uneori cu propria lor rea intenție își spune cuvântul. Uneori CNA nu numai că face cenzură punând pumnul în gura presei, dar execută la comanda partidelor și acrobații tipice poliției politice.
Și totul se întâmplă pe mulți bani publici. De exemplu, Cristina Ancuța Pocora, care a ajuns în CNA la propunerea președintelui Klaus Iohannis după mai multe stagii de activism PNL, are, țineți-vă bine pe scaun, o indemnizație lunară de 21.840 de lei. Ceilalți membrii au o indemnizație lunară de 16.640 de lei, iar cei peste 100 de consilieri câți există în prezent, fiecare câte 8.000 de lei lunar. La toți aceștia se adaugă o întreagă armată de personal auxiliar. Mircea Toma, de exemplu, cu diplomă de psiholog și de profesie deontolog, propunere a USR, susținută în mod direct de Dan Barna, primește și pensie și salariu de la CNA, dar și salariu de la organizația pe care a păstorit-o, Active Watch. Dorina Rusu, văduva regretatului liberal Horia Rusu, ajunsă la CNA grație PNL, ridică și ea lunar de la instituție, în calitate de inchizitor, 16.640 lei. Ca să facă ce? Ca să răspundă la solicitările venite de la partid? Să îi cheme în fața Consiliului pe cei care critică PNL-ul sau Guvernul, să-i muștruluiască, să-i amendeze cu sume din ce în ce mai mari și să-i amenințe cu ridicarea licenței. Oricine are puțină răbdare să urmărească ședințele CNA și modul de-a dreptul barbar în care sunt interogați acolo reprezentanții presei și în care se pregătește luarea deciziilor de sancționare a acestora, se va lua cu certitudine cu mâinile de cap.
Iar acum același masacru este preconizat și în ceea ce privește spațiul virtual. Această activitate de cenzură, efectuată în spatele unei legislații care nu garantează cu adevărat libertatea de expresie, îl costă imens pe contribuabil. Nu doar sub aspectul inhibării redacțiilor de televiziune sau de radio, având ca rezultat o diminuare a calității actului jurnalistic, dar și sub aspect financiar. Cenzura costă în prezent foarte mulți bani. Dacă ea se exprimă și asupra presei electronice, bugetul va trebui să crească exponențial. Faceți un efort de imaginație și gândiți-vă cam de câți inchizitori va fi nevoie pentru a supraveghea mii de site-uri de știri, sute de mii de bloguri, de pagini de Facebook sau de postări pe YouTube. Ca să nu mai vorbim cât de haotice vor fi deliberările și deciziile și cât de arbitrare vor fi sancțiunile.
Ce e de făcut? Răspunsul nu este deloc complicat. Să o luăm de la început. Să extragem cu totul și cu totul CNA de sub orice pălărie politică. Să îl transformăm în ceea ce ar fi trebuit să fie de la început această instituție. Într-un instrument al breslei jurnaliștilor, menit să le garanteze libertatea și să-i apere în același timp pe cetățeni de nocivitatea presei contrafăcute.
Sorin Rosca Stanescu
Administratie
Polițistul Mihai a salvat-o pe Rainy după ce a fost lovită de o mașină
A oprit traficul și i-a acordat primul ajutor
O pisicuță pe nume Rainy a fost lovită de un autoturism în timp ce traversa printre mașini. Un polițist aflat în drum spre o misiune a oprit pentru a o ajuta, apoi a dus-o la un cabinet veterinar, unde primește îngrijiri.
Potrivit relatării publicate de Poliția Română, agentul Mihai a observat-o pe Rainy și a oprit pentru a-i acorda prioritate. În acel moment, o mașină de pe banda alăturată a izbit-o, iar pisicuța a rămas inconștientă pe carosabil.
Sprijin medical și îngrijire
Mihai a activat semnalele luminoase, s-a asigurat că traficul este oprit în siguranță și a ridicat animalul de pe asfalt. După ce a verificat-o și i-a acordat primul ajutor, a găsit o cutie în care să o transporte în siguranță.
Ulterior, polițistul a cerut sprijinul colegilor de la Poliția Animalelor. Cu ajutorul Asociației Ramses, Rainy a ajuns la un cabinet veterinar. Reprezentanții Poliției Române au transmis că starea ei este stabilă, că nu a suferit răni grave și că rămâne sub supraveghere medicală.
Rainy are nevoie de o familie temporară
Poliția Română a lăudat intervenția colegului său și a transmis că Rainy poate primi o nouă șansă la viață. Persoanele care îi pot oferi un cămin temporar sunt rugate să contacteze Asociația Ramses pentru foster. (Sava N.).
Administratie
Camion furat din Polonia, depistat la Calafat: vehiculul de 300.000 de lei a fost indisponibilizat
Alertă internațională, confirmată la control
Un autocamion înmatriculat în Polonia, semnalat ca furat de autoritățile acestei țări, a fost depistat de polițiștii de frontieră în zona Calafat. Vehiculul, evaluat la 300.000 de lei, a fost indisponibilizat.
Potrivit informațiilor transmise de Inspectoratul Teritorial al Poliției de Frontieră Giurgiu, camionul tracta o remorcă și a fost oprit pentru verificări pe DN 56, în parcarea din apropierea stației de taxare a podului Calafat–Vidin. Acesta circula dinspre Bulgaria spre România și era condus de un cetățean turc, în vârstă de 38 de ani.
Verificările au confirmat alerta din Polonia
Autocamionul a fost selectat pentru control în urma unei analize de risc, în cadrul măsurilor instituționale menite să reducă riscurile la frontiera României. Verificarea în aplicația eDAC a arătat că vehiculul figura în bazele de date ca fiind furat, în baza unei alerte emise de autoritățile poloneze.
În acest caz a fost deschis un dosar penal pentru infracțiunea de tăinuire. Autocamionul a fost indisponibilizat, iar măsurile ulterioare vor fi stabilite de unitatea de parchet după finalizarea cercetărilor.
Cooperare între instituții
Inspectoratul Teritorial al Poliției de Frontieră Giurgiu precizează că acțiunea s-a desfășurat cu sprijinul cooperării dintre structurile naționale și al schimbului de informații prin canalele polițienești internaționale, în contextul aplicării acquis-ului Schengen.
Instituția anunță că desfășoară zilnic, împreună cu celelalte autorități abilitate, acțiuni de prevenire și combatere a ilegalităților în zona sa de competență. (Paul D.).
Administratie
Florin Barbu: Investițiile în procesare și irigații, esențiale pentru securitatea alimentară
Creditare cu dobândă fixă, după modelul „Creditul fermierului”
Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, a participat la conferința AGRI4FUTURE România – Obiectiv 2035, organizată de Clubul Fermierilor Români. Printre temele discutate s-au numărat accesul fermierilor la finanțare, dezvoltarea procesării și a irigațiilor, integrarea producției vegetale cu zootehnia și securitatea alimentară.
Barbu a anunțat că ministerul lucrează la două instrumente de creditare inspirate de programul „Creditul fermierului” din 2024. Potrivit ministrului, acestea ar urma să ofere împrumuturi cu o dobândă fixă de 1,90%, iar comisioanele să fie acoperite de Ministerul Agriculturii timp de cinci ani.
Ministrul a subliniat și rolul planificării financiare în activitatea unei ferme. El a recomandat fermierilor să își pregătească atent planurile de afaceri și să apeleze la specialiști, iar sistemului bancar — să monitorizeze periodic și transparent plățile, pentru a identifica din timp eventualele dificultăți.
Procesarea, o verigă strategică în lanțul agroalimentar
Barbu a pledat pentru continuarea investițiilor în industria alimentară, inclusiv prin programul INVESTALIM. El a relatat că, în urma unei vizite recente la o unitate de procesare a cărnii, antreprenorul i-ar fi spus că sprijinul de stat a redus de la 15 la cinci ani intervalul necesar pentru dezvoltarea fabricii.
„Este obligatoriu să continuăm investițiile în procesare, pentru a produce alimente românești din materie primă românească”, a declarat ministrul. În opinia sa, fermierii puternici și o industrie alimentară dezvoltată sunt esențiale pentru o economie stabilă. Barbu a afirmat că întregul lanț — de la producție la procesare și comerț — generează 60% din veniturile realizate la bugetul de stat.
Extinderea irigațiilor, prioritate pe termen mediu
Ministrul a spus că investițiile în infrastructura de irigații vor continua, susținând că aceasta a contribuit la obținerea unor producții ridicate în acest an, în pofida episoadelor de secetă.
Potrivit cifrelor prezentate de Barbu, aproximativ 830.000 de hectare sunt în prezent în sistem irigat, cu producții medii de 10–12 tone la hectar. Ministrul a estimat că suprafețele irigate asigură circa 10–11 milioane de tone de producție și a evocat posibilitatea creșterii acesteia prin dublarea suprafeței irigabile.
Barbu a evidențiat măsurile de sprijin pentru irigații, între care investițiile publice, accesul gratuit la apă, fondurile europene pentru reabilitarea infrastructurii, decontarea a 50% din energia electrică utilizată la irigat și finanțarea integrală a panourilor fotovoltaice destinate reducerii costurilor.
-
Exclusivacum 4 zilePoliția Penitenciară, trădată la vârf: 18 luni de mandat Burcu și o încredere făcută praf
-
Exclusivacum 3 zilePOLIȚIA PENITENCIARĂ DE LA TÂRGȘOR, ÎN PRIMĂ LINIE FĂRĂ TRUPE: LIDERUL ADRIAN GRIGOROIU CERE GRUPĂ DE INTERVENȚIE ACUM
-
Exclusivacum 4 zileI.P.J. Prahova & „Structuri SRL”: de la girofar în șanț la amprentare abuzivă și sigiliu fals pe gaze
-
Exclusivacum 3 zileOPERAȚIUNEA PREDATORUL: Cum a transformat IPJ Prahova amprentarea, girofarul în șanț și sigiliile false pe gaze într-o doctrină de hărțuire de stat
-
Exclusivacum 3 zileM.A.I. – Chestorul cu vilă și Duster de la stat: cum arată „naveta de lux” pe banii fraierilor în uniformă
-
Exclusivacum 2 zileLegea e pentru săraci! Soțul secretarei UAT Boldești-Scăeni, dosar penal după ce a forțat bariera și a condus cu permisul suspendat, în timp ce familia doarme pe 321.000 de euro
-
Exclusivacum 4 zileStatul vrea „pensia la retur”: cum îi aleargă MAI pe pensionari după banii plătiți legal
-
Exclusivacum 5 zileRegele Rex s-a mutat la MAI. Lon L. Fuller își dă cu jurisprudența de pământ în România




