Connect with us

Exclusiv

ȘOC LA PARCHETUL GENERAL: Atac Raider coordonat din DNA Militar/Procurorul General, Gabriela Scutea și ministrul Predoiu, cu ochii pe Dosarul 122!

Publicat

pe

La ce hal de Justiție avem, cu greu ai fi putut crede că mai poate fi inventată ”apa caldă” a deturnării unor dosare. Dar uite că se poate! Mai ales atunci când vorbim de un dosar care se apropia vertiginos de repede de unul dintre cei mai controversați procurori ”de după Portocală”. Astfel că ”Frăția Procurorilor” a recurs la soluții cu totul excepționale pentru a ”omorî” din fașă Dosarul Penal nr. 122/P/2019. Mai ales că ancheta derulată în acesta ”strângea lațul” tot mai mult în jurul procurorului Radu Mihăiță Cazacu. Presiunea mediatică pusă pe acesta odată cu ”lovitura” din 30 august 2020, atunci când titram ” Noul Portocală dezbracă martori în WC-ul DNA” devenind de-a dreptul sufocantă odată cu deschiderea unui nou dosar.

(Preluare National – Catalin Tache):

Procurorul Cazacu, susținătorul din instanță al foștilor suspecți

Astfel că, în vara anului trecut, atunci când ”legăturile primejdioase” dintre procurorul Cazacu și suspecții transformați în ”martorii de serviciu” prin care un patron român a fost deposedat de profitabila sa firmă deveneau deja o certitudine, Dosarul 122/P/2019 a ajuns – prin intermediul comisarului șef Dragomir Nicolae!- de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Giurgiu la… Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

Gata, l-am dat înapoi!

Operațiune desfășurată sub un pretext absolut halucinant : ”În vederea analizării oportunității preluării cauzei”. Și ”omorât” astfel timp de luni buni de zile, timp în care s-a reușit obținerea prelungirii detașării procurorului Radu Mihăiță Cazacu, cu încă șase luni de zile, de la Parchetul de pe lângă Curtea Militară de Apel la Direcția Națională Anticorupție – Structura Centrală – Secția Militară. A fost însă nevoie de o nouă intervenție a ”NAȚIONAL” , pentru ca Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție să ne răspundă oficial, prin adresa nr. 143/VIII -3/2022 : ” Cu referire la solicitarea adresată instituției noastre, înregistrată sub numărul de mai sus, vă comunicăm că prin ordonanța procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție din data de 12 ianuarie 2022 a fost respinsă preluarea dosarului penal 122/P/2019, acesta fiind restituit Parchetului de pe lângă Tribunalul Giurgiu la data de 12 ianuarie 2022”.

Teodora Calagiou, concubina lui Cazacu și avocata suspecților anchetați de acesta

Deci, în cele din urmă, deși cu o întârziere de luni de zile, Parchetul General a făcut ceea ce trebuia. A trimis dosarul înapoi la Giurgiu, ”să se spele pe cap cu el”, procurorii și polițiștii care se tem ca de tămâie să nu fie nevoiți să îl audieze pe colegul Cazacu de la DNA Militar. Însă nu putem să nu punem întrebarea ce s-ar întâmpla dacă toate structurile teritoriale de Parchet din România ar trimite dosarele aflate deja în lucru către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, doar ca să întrebe ”dacă îl vor sau nu”? Pentru că doar astfel se poate traduce termenul juridic de ”analizarea oportunității preluării cauzei”!!!

Procurorul DNA, întâlniri cu suspecții în parcare

Ca să nu mai spunem cî Parchetul General ar ”cugeta” luni de zile înainte să răspundă oficial că ”nu, nu îl vrem, nu este treaba noastră”! Întreaga Justiție din România ar fi pur și simplu blocată! Iar dacă ”Frăția Procurorilor” a folosit cu succes această stratagemă pentru ”uciderea dosarului” al cărui ”beneficiar final” este procurorul Cazacu de la DNA Militar, atunci ar putea recurge la repetarea experimentului de fiecare dată când un polițist, procuror, ofițer de informații sau protejat al sistemului ar fi vizat de un dosar penal!

Astfel că atât procurorul general al României, Gabriela Scutea, cât și ministrul Justiției, Cătălin Predoiu ar fi bine să se asigure că nu se constituie astfel noi ”culoare” de ”ucidere a dosarelor”. Și asta până ce nu este prea târziu… Mai ales că ministrul a fost deja informat cu privire la noul ”fenomen”. Iar un prim pas se poate face prin chestionarea comisarului șef Dragomir Nicolae, despre ce ”resorturi lăuntrice” l-au îndemnat să ”obstrucționeze” practic ancheta, prin ”deturnarea” dosarului la Parchetul de pe lângă Înalta curte de Casație și Justiție. De unde, logic, în cele din urmă a fost trimis înapoi la Parchetul de pe lângă Tribunalul Giurgiu. Nu de alta, dar altfel toate încercările altfel lăudabile de resetare a actului de Justiție ale Procurorului General și ministrului Justiției rămân doar ”vorbe în vântul” încă extrem de influentei ”Frății a procurorilor”.

Se fac trei ani!

Dosarul al cărui rezumat îl vom face mai jos și care duce direct la ”next level” de la DNA Militar a fost înregistrat în urmă cu aproape trei ani! Astfel că nici măcar cel mai optimist justițiar din țara asta nu ar mai putea trage speranțe că ”Republica Procurorilor” încă nu beneficiază de sprijinul total al ”sistemului ticăloșit”, ăla pe care politicienii s-au grăbit să îl anunțe drept ”defunct”, odată cu retragerea strategică a Laurei Codruța Kovesi sau Florian Coldea. Astfel că s-a ajuns la solicitări repetate ale părții vătămate, precum cea trimisă direct ”Doamnei Prim Procuror al Parchetului de pe lângă Tribunalul Giurgiu : În calitate de parte vătămată în dosarul nr. 122/P/2019, aflat în instrumentare pe rolul Parchetului de pe lângă Tribunalul Giurgiu din luna aprilie a anului 2019, vă solicit respectuos să îmi comunicați stadiul dosarului, întrucât din data de 17 iunie 2021, când mi-a fost comunicată ordonanța privind obiectivele expertizei financiar – contabile, în dosar nu a mai fost efectuată nici o activitate cu privire la care apărătorii subsemnatului să fie încunoștiințați a participa.

Procurorul General, Gabriela Scutea și ministrul Predoiu, cu ochii pe Dosarul 122!

Mai mult decât atât sunt depuse plângeri împotriva actelor efectuate de procurorul care supraveghează urmărirea penală la care nici până în prezent nu s-a răspuns, nefiind soluționate. Având în vedere cele sus menționate vă solicit respectuos să îmi comunicați stadiul dosarului nr. 122/P/2019.  Data : 22.10. 2021”. Iar după mai mult de o lună de zile, pe 24.11.2021, Parchetul de pe lângă Tribunalul Giurgiu a binevoit să și răspundă : ” Urmare cererii dvs. înregistrată la unitatea noastră de parchet la numărul de mai sus la data de 23.11.2021, vă comunicăm faptul că, dosarul penal nr. 122/P/2019 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Giurgiu a fost înaintat la data de 29.09.2021 la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, în vederea analizării oportunității preluării cauzei de către această unitate de parchet. Cererile formulate în cauză și înregistrate la Parchetul de pe lângă Tribunalul Giurgiu după data de 29.09. 2021 urmează a fi soluționate ulterior dispoziției Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

Fosta avocată Roxana Lupu, deja anchetată!

Prim Procuror, Andreea Albu”. Iar isteria suveicii de înștiințări necesare pentru a se lua urmele dosarului de care procurorul Cazacu se teme atât de mult continuă și la început de 2022, la aproape trei ani de când ”s-a început lucrul” în el! Astfel că a fost nevoie de o nouă solicitare a părții vătămate, pentru ca să se recunoască și de Parchetul de pe lângă Tribunalul Giurgiu ceea ce PÎCCJ recunoscuse în urma demersului ”NAȚIONAL” : ” Data 20.01.2022. Urmare a cererii dvs. scrise nr. 1 din data de 18.01.2022, prin care solicitați să vă comunicăm stadiul cercetărilor în dosarul penal nr. 122/P/2019, vă aducem la cunoștință că, la data de 17.01.2022, dosarul cauzei a fost restituit Parchetului de pe lângă Tribunalul Giurgiu de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (nefiind dispusă preluarea cauzei), iar la data de 18.01.2022, a fost trimisă la Inspectoratul de Poliție al Județului Giurgiu, Serviciul de Investigare a Criminalității Economice, pentru continuarea cerectărilor penale”!

ȘOC LA PARCHETUL GENERAL: Atac Raider coordonat din DNA Militar

Astfel titram ”lovitura” din 9 septembrie 2020. Și iată că Parchetul General nici măcar acum nu și-a revenit din șocul dosarului care amenință să arunce în aer una dintre cele mai influente ”Frății” din Justiție! Cel în care sunt anchetați suspecții Petrescu Ștefan Renato și Pavel Marin. Cei care, după ce au fost anchetați de procurorul Radu Mihăiță Cazacu într-un alt dosar, au devenit peste noapte martorii de serviciu ai acestuia! Și s-au asociat cu un apropiat al familiei Cazacu, Paraschiv Rareș Mihai, prin care s-a ”închis cercul” firmei din Seychelles – cu active de zeci de milioane de euro! -preluată în urma unui veritabil ”atac raider” coordonat din chiar parcarea de lângă DNA Militar și cea a Tribunalului București, după cum o probează documentarea video intrată în posesia noastră. Numai că, între timp, în mass – media a bubuit deja știrea despre ”O decizie istorică : Acțiunile furate se întorc la păgubit”! Cu referire la decizia definitivă a instanței prin care partea vătămată din dosarul 122/P/2019 își recapătă firma de care a fost deposedat prin semnături și declarații false. Așa că se apropie periculos de repede audierea Teodorei Calagiu. Cea care este chiar avocata suspecților Ștefan Renato Petrescu și Pavel Marin. Cei scăpați de procurorul Cazacu în dosarul inițial. Numai că aceeași Teodora Calagiu este și concubina … procurorului Radu Mihăiță Cazacu. Și mama copilului procurorului Cazacu! Așa că doamnă Scutea, domnule Predoiu, urmăriți Dosarul nr. 122/P/2022!

Exclusiv

„Prestij” cu reacție întârziată: după ani de Maneliadă în centru, IPJ Prahova scoate din joben… 4 percheziții

Publicat

pe

De

De la restaurant „de fițe” la fief de clan: Prestij, ringul protejat din buricul Ploieștiului

În centrul Ploieștiului, la doi pași de ceea ce autoritățile vând drept „zonă civilizată”, Restaurantul Prestij a făcut, în ultimii ani, o singură investiție serioasă: în clientele de clan, interlopi de serviciu și „băieți veseli” de etnie, care se comportă în local ca în curtea lor personală.

Așa cum a dezvăluit în exclusivitate ziarul de investigații Incisiv de Prahova în articolul din 14 iunie 2026, „De la «Prestij» la «Maneliadă»: fief interlop în buricul Ploieștiului, cu IPJ Prahova la butonul de mute”, meniul real al localului era deja bine cunoscut de jumătate de oraș:

  • parcare pe avarii fix în mijlocul străzii,
  • blocarea circulației „că a venit șefu’ la masă”,
  • acces ca într-un club privat: „noi suntem legea, voi vă uitați”.

Atmosferă de lux? Nu. Atmosferă de Maneliadă.
Cu „program complet”:

  • ziua – mașini pe avarii, strada blocată;
  • seara – figuri, manele, atitudine;
  • noaptea – încălzire cu pumni, picioare și sticle.

Scandalul de la Prestij: după ani de „mute”, poliția descoperă centrul orașului

După ani de zile în care IPJ Prahova a jucat rolul de decor – nu vede, nu aude, nu deranjează fauna locală – scandalul de la Prestij a ajuns, în sfârșit, să scoată poliția din amorțeală.

În contextul conflictelor violente semnalate la Prestij și al atmosferei de „ring interlop” în buricul orașului, Secția 4 Poliție Ploiești a mișcat, în sfârșit, ceva concret:

  • au fost efectuate 4 percheziții în dosarul legat de scandalul de la Prestij;
  • se preconizează reținerea a două persoane implicate în acest conflict.

Nu mai vorbim, de data asta, de „verificări” plimbate din birou în birou și de declarații sterile. Vorbim de:

  • descinderi,
  • persoane vizate direct,
  • dosar penal asumat la vedere.

Puțin, foarte puțin raportat la dimensiunea fenomenului, dar enorm pentru un IPJ care până ieri părea setat definitiv pe „butonul de mute”.

Patru percheziții la un focar cunoscut de ani de zile: reacție sau camuflaj?

Faptul că abia acum, după ani în care:

  • interlopii au făcut legea la Prestij,
  • oamenii de bun-simț au schimbat trotuarul,
  • străzile au fost blocate la vedere pentru „șefii de masă”,

se ajunge la 4 percheziții și la perspectiva reținerii a doar două persoane ridică, firesc, câteva întrebări:

  • Câți ani trebuie să fie un local fief interlop ca să merite mai mult de 4 percheziții?
  • Câte scandaluri „cu de toate” trebuie să fie tolerate ca să ajungem, timid, la două rețineri?
  • Câte articole de presă trebuie să scrie Incisiv de Prahova ca IPJ Prahova să-și aducă aminte că centrul Ploieștiului nu e rezervație privată pentru clanuri?

Când un loc precum Prestij, descris public ca „Maneliadă în buricul orașului”, produce scandal după scandal, iar reacția instituțională culminează, deocamdată, cu:

  • 4 percheziții,
  • 2 rețineri preconizate,

senzația e clară: nu asistăm la o schimbare de sistem, ci la o operațiune de imagine, cât să se bifeze la dosar „s-au luat măsuri”.

Restaurant sau ring cu abonament? Pentru ploieșteni, Prestij rămâne „intrare pe propria răspundere”

Esența nu se schimbă:
când un restaurant central devine:

  • teren de bătaie,
  • loc de adunare pentru interlopi,
  • parcare ilegală permanentă,

mesajul transmis oamenilor normali este simplu:

  • „nu mai sunteți voi publicul-țintă al centrului orașului”.

În timp ce:

  • poliția mimează, în continuare, reacții „la deranj mare” doar când izbucnește scandalul,
  • Incisiv de Prahova trebuie să scrie negru pe alb ca să se urnească o secție de poliție,
  • ploieștenii încep să evite nu doar un local, ci întreaga zonă,

siguranța în oraș devine un lux, nu un drept.

Două rețineri nu spală ani de tăcere: IPJ Prahova rămâne cu restanțe la „prestigiu” (aici)

Faptul că Secția 4 Poliție Ploiești a făcut azi 24.06.2026, în scandalul Prestij, ceea ce trebuia făcut de mult – percheziții și rețineri – nu schimbă adevărul de fond:

  • Prestij nu a devenit peste noapte fief interlop;
  • IPJ Prahova nu a fost luat prin surprindere de „descoperirea” clientelei de clan;
  • centrul Ploieștiului nu s-a degradat în tăcere, ci la vedere, cu sirenele stinse.

Astăzi avem:

  • 4 percheziții,
  • 2 persoane ce urmează a fi reținute.

Mâine, poate, vor urma și altele.
Dar până când interlopii se plimbă relaxați, iar oamenii de bun-simț își caută localuri în afara orașului, „prestigiul” real nu e al restaurantului, ci al:

  • unui IPJ care a apăsat ani la rând butonul de „mute”,
  • unei poliții care descoperă ordinea publică abia după ce o face praf un scandal în centrul orașului.

Pentru moment, concluzia rămâne aceeași:

  • Prestij/Maneliadă – pentru amatorii de adrenalină,
  • restaurante din afara Ploieștiului – pentru cei care vor să riște doar lipsa desertului, nu riscul de a încasa o sticlă sau un pumn în figură. (Cristina T.).
Citeste in continuare

Exclusiv

Catedrala ipocriziei reformiste: Cum „reorganizarea către eficiență” ascunde dublă semnătură și epurări la Ministerul Economiei/ Documente

Publicat

pe

De

Șase luni de mandat și o postare mesianică: Când PR-ul jubilează, legalitatea șchiopătează – Între discursul despre meritocrație și realitatea reorganizărilor: Anatomia unui mandat controversat la Economie

Pe 23.06.2026, ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului (MEDAT), Ambrozie-Irineu Darău, a decis să-și serbeze primele șase luni de mandat nu cu o dare de seamă onestă în fața cetățenilor, ci cu o postare de PR lustruită pe pagina sa de socializare și un comunicat intern.

Textul, prezentat de ministru drept un bilanț onest, arată – prin prisma faptelor – ca un veritabil manifest al ipocriziei reformiste și al cinismului ambalat în limbaj progresist.

Departe de a fi un raport, mesajul este, în esență, anunțul oficial al unui asediu instituțional planificat. Sub paravanul „reorganizării pentru eficiență”, ministrul validează politic:

  • acțiunile din umbră coordonate de secretarul general Adriana-Laura Miron,
  • manevrele șefei de cabinet Vișoianu,
  • și execuția tehnică asigurată de secretarul general adjunct Marian Niculescu.

În interior, aparatul vorbește deja despre o „rețea” mai degrabă decât despre o conducere.

Dicționarul ipocriziei reformiste: Ce scrie Darău vs. ce execută rețeaua

Pentru a înțelege amploarea abuzului descris de surse și relevat de acte, textul publicat de Ambrozie-Irineu Darău trebuie tradus din jargonul de PR al „reformismului de partid” în realitatea crudă din minister.

„Mi-am luat reperele potrivite…” – Sau cum s-a desenat harta proscrișilor

Ce spune Darău, în postarea sa:
„Mi-am luat reperele potrivite și privind domeniile, și privind structurile și oamenii din Minister și din subordonate.”

Ce înseamnă în interiorul MEDAT:

  • o cartografiere minuțioasă a funcționarilor publici și a personalului contractual,
  • identificarea funcționarilor independenți care se încăpățânează să respecte legea,
  • juriști de carieră care refuză să semneze la ordin politic, devenind „obstacole” ce trebuie eliminate.

Primele șase luni devin, astfel, un veritabil filaj instituțional, din care rezultă liste negre cu proscrișii sistemului.

„Vom trece prin mai multe reorganizări către eficiență” – Ghilotina organigramelor incomode

Declarația oficială a ministrului:
„În perioada următoare vom trece prin mai multe reorganizări către eficiență.”

Traducerea în limbaj administrativ:

  • „reorganizarea” este metoda supremă prin care se desființează posturile funcționarilor incomozi,
  • se modifică fișele de post astfel încât clienții de partid să intre pe ușa din față, dar fără concursuri publice transparente,
  • se reconfigurează structurile pentru a elibera locurile dorite de rețea.

„Eficiența” devine numele de scenă al epurărilor.

„Vom regândi niște fluxuri de lucru și de acte – împreună cu o digitalizare accelerată” – Scurtcircuitarea legalității pe bani externi

Mesajul public al ministrului:
„Vom regândi niște fluxuri de lucru și de acte – împreună cu o digitalizare accelerată…”

În realitate, potrivit modului în care se leagă faptele:

  • modificarea circuitelor de avizare are rolul de a ocoli filtrele tehnice,
  • documentele strategice sunt redirecționate astfel încât să ajungă direct la pixul tripletei de control (Miron – Vișoianu – Niculescu),
  • „digitalizarea accelerată” devine un pretext perfect pentru a masca mutarea actelor sensibile în zone mai greu de urmărit.

Totul se face nu din bugete simbolice, ci pe bani grei, inclusiv fonduri externe cu miză de milioane.

„Exigențele vor continua să fie înalte… Fără compromisuri” – Avertismentul de epurare pentru cine refuză abuzul

Lozinca solemnă a ministrului:
„Exigențele vor continua să fie înalte, iar neseriozitatea sau reaua voință vor fi penalizate. Fără compromisuri.”

Definiția folosită de rețea:

  • „reaua voință” = refuzul unui funcționar de a valida abuzuri sau acte ilegale,
  • „neseriozitatea” = insistența de a respecta legea și procedurile, chiar și când politica cere altceva,
  • „penalizarea” = epurarea rapidă prin comisii disciplinare controlate.

Singurul compromis care nu pare să fi fost făcut este cel cu legea însăși.

Proba grafică a dublului standard: Misterul scrisului de mână la MEDAT

Impostura nu rămâne doar la nivel de discurs. Ea capătă, literalmente, o amprentă fizică.

O analiză comparativă a ordinelor oficiale emise sub antetul MEDAT în prima jumătate a anului 2026 relevă un detaliu de o gravitate penală potențială: semnătura ministrului Ambrozie-Irineu Darău pare să se dedubleze, în funcție de miza actelor.

Semnătura fluidă, rotunjită – pentru rutina fără miză

Pe documentele de rutină – cum este Ordinul de delegare a atribuțiilor către secretarul de stat Dan Adrian Pop:

  • semnătura este fluidă, lentă,
  • cu linii rotunjite,
  • numele „Darău” este scris cursiv și complet lizibil,
  • mișcarea mâinii pare naturală, fără tensiuni.

Așa arată semnătura unui ministru în regim de normalitate birocratică.

Parafa agresivă, în zigzag – pentru deciziile strategice ale rețelei Miron–Niculescu

Când intrăm în zona deciziilor strategice, topografia musculară a scrisului se schimbă brusc.

Pe:

  • ordinele critice de delegare către subsecretarul de stat Marius-Andrei Miftode,
  • actul de numire a Adrianei-Laura Miron ca administrator special la Fabrica de Armament CARFIL S.A. (filială ROMARM),
  • documentul intern care stabilește că, în caz de indisponibilitate a doamnei Miron, atribuțiile sunt preluate de Marian Niculescu,

precum și pe alte acte care privesc zona strategică a industriei de apărare și reorganizările în cascadă, semnătura:

  • devine o parafă agresivă, unghiulară,
  • de tip „săgeată” executată în zigzag,
  • din care numele ministrului dispare practic, fiind imposibil de citit.

Același tip de problemă este remarcat și în alte documente importante emise sub mandatul lui Darău, mai ales acolo unde rețeaua controlată din umbră de Adriana-Laura Miron și Vișoianu își marchează câmpul de putere.

Dublă semnătură, dublu limbaj: Substituire sau haos la vârful ministerului?

Faptul că semnăturile nu sunt identice, ci profund diferite, deschide două piste majore:

  • Ipoteza substituirii (semnătura în lipsă)
    Corelat cu faptul că „blitzkrieg-ul” reorganizărilor a fost coordonat în perioade în care ministrul nu se afla fizic în minister sau nu era în țară, diferențele de semnătură pot sugera:

    • că altcineva a semnat actele în locul lui Darău,
    • folosind o imitație sau o parafă administrativă neînregistrată.

    Adică o posibilă substituire de persoană, exact pe actele care predau pârghii strategice rețelei interne.

  • Ipoteza haosului asumat (ministru cu două identități grafice)
    Dacă totuși ambele semnături aparțin aceluiași om, atunci:

    • avem un ministru care își schimbă semnătura ca pe mască, în funcție de cine îi aduce dosarul pe birou,
    • iar instrumentul de validare legală – pixul de ministru – scapă de sub control, devenind un simplu accesoriu al jocurilor de putere interne.

În ambele cazuri, concluzia este aceeași: MEDAT pare să funcționeze cu două comenzi și două identități grafice pentru același demnitar. Un caz de școală pentru:

  • corpul de control al Guvernului,
  • organele de urmărire penală,
  • și DNA, care are nevoie nu doar de organigrame, ci și de expertize grafologice de urgență pe actele oficiale din 2026.

Întrebarea esențială, care „explodează de la sine”:
Cine a semnat, în realitate, actele prin care ministerul și industria de apărare au fost predate rețelei Miron–Niculescu–Vișoianu?

Mecanismul „dublei chei” pe bani europeni: Digitalizarea ca armă de rețea

În acest context, insistența lui Darău pe „digitalizare accelerată” și „regândirea fluxurilor de acte” capătă o notă sinistru-ironică.

Digitalizarea nu se face din vorbe, ci:

  • prin proiecte pe bani externi masivi,
  • cu firme de consultanță, contracte, ghiduri financiare, achiziții și plăți.

Potrivit felului în care se leagă piesele, sinergia caracatiței ministeriale arată așa:

  • Ambrozie-Irineu Darău oferă acoperirea politică și imaginea de reformator progresist, promițând „eficiență” și „fără compromisuri”;
  • Adriana-Laura Miron și Vișoianu remodelează structurile, mătura juriștii și funcționarii integri care ar putea contesta legalitatea contractelor sau a ordinelor cu semnătură „în zigzag”;
  • Marian Niculescu, ca secretar general adjunct al MEDAT, asigură implementarea „reformelor” în teren, orientând fluxurile de lucru și de bani spre firmele de consultanță din siajul intereselor de partid;
  • iar Lavinia Niculescu, potrivit acuzațiilor vehiculate, desenează ghidurile financiare la Programe Externe, în timp ce soțul ei securizează aplicarea lor în minister.

O „dublă cheie” perfectă: de familie, de partid și de pix.

Ziua audierilor lui Bârgău: Directorii de la Digitalizare și Economic dispar din schemă

Momentul în care masca începe să crape vizibil este 22.06.2026, ziua audierii noului Cabinet propus, condus de Adrian Veștea, în Parlamentul României – un guvern care a picat, în final, maiestuos la vot.

În timp ce:

  • Marian Aurelian Bârgău, vicepreședinte PMP și apropiat al lui Nicușor Dan, este propus pentru portofoliul Economiei și trece prin comisiile parlamentare de specialitate,

în minister se produce o dublă absență „nemotivată”:

  • Dragomir Adrian, directorul Direcției Digitalizare,
  • și Directorul Economic al MEDAT

lipsesc de la birou pentru a se alătura lui Bârgău la audieri – fapt semnalat de sursele prezente în Parlament.

Aparent, o simplă coincidență. În realitate, pare o operațiune de repliere și de plasare la viitoarea masă a puterii:

  • Dragomir Adrian conduce exact direcția pe care Darău promitea s-o „transforme prin fluxuri noi de lucru”;
  • Directorul Economic deține cheia bugetelor, plăților și execuției financiare a „reformelor”.

Se ridică firesc întrebarea: cine i-a recomandat pe cei doi propusului ministru Bârgău?
Răspunsul neoficial, dar intens comentat pe „culoarele tactice” ale ministerului:

  • nimeni altele decât cele două „dive” ale MEDAT – Adriana-Laura Miron și Vișoianu, cu legături solide atât la viitorul posibil ministru al Economiei, cât și în zona Educației și în alte zone de putere.

Bilanțul lui Irineu Darău: Nu în reforme, ci în directori fugiți și expertize grafoscopice

După aceste șase luni, bilanțul ministrului Ambrozie-Irineu Darău nu se mai poate măsura în reforme, ci în:

  • directori de Digitalizare și Economic care fug de la birou pentru a sprijini noua configurație de putere,
  • comisii de disciplină pregătite să epureze funcționari „cu rea voință” (adică cei care pun legea deasupra ordinului politic),
  • ordine de ministru care cer analiză grafologică urgentă.

Atunci când:

  • eliminarea funcționarilor de carieră este redenumită „meritocrație”,
  • sprijinirea directă a afacerilor de familie și de rețea se acoperă cu discurs despre „onestitate”,
  • actele oficiale poartă semnături profund diferite în funcție de miza deciziei,
  • iar responsabilii cu digitalizarea și banii dispar nemotivat exact în ziua eventualei predări a mandatului (care, spre ghinionul multora, nu a mai avut loc),

spectacolul ipocriziei nu mai poate fi jucat la nesfârșit.
Urmează scena în care se poate discuta serios despre posibilă răspundere penală.

Postarea de bilanț a lui Darău: Manual de folosire a anticorupției pe post de perdea de fum

Postarea de bilanț a lui Ambrozie-Irineu Darău riscă să rămână în istoria administrației drept:

  • studiul de caz ideal pentru modul în care noul val politic folosește retorica anticorupție pentru a masca o politizare de tip feudal.

Când:

  • eliminarea funcționarilor de carieră e vândută drept „eficiență”,
  • afacerile de familie și de grup se împachetează în concepte ca „onestitate” și „reformă”,
  • iar semnătura de ministru devine un exercițiu de dublă personalitate grafică,

„reforma de fațadă” se prăbușește zgomotos.

Concluzie: Un caz de manual pentru procurori și un test de maturitate pentru stat

Screenshot

Cazul MEDAT în 2026, cu:

  • semnături duble,
  • reorganizări cu miros de epurare,
  • digitalizare folosită ca pretext de control,
  • și directori care fug din minister să se repoziționeze lângă un nou posibil ministru,

este, în esență, un dosar de manual pentru:

  • instituțiile de control ale statului,
  • corpul de control al Guvernului,
  • și, în mod special, pentru DNA.

Nu mai sunt suficiente:

  • organigrame frumos colorate,
  • scheme cu „fluxuri de lucru”,
  • sau lozinci cu „fără compromisuri”.

România are nevoie, în acest caz, de:

  • expertiză grafoscopică de urgență pe ordinele de ministru din 2026,
  • audit real al reorganizărilor și al destinației fondurilor externe,
  • verificarea legăturilor și a rolului jucat de Miron, Vișoianu, Marian și Lavinia Niculescu, Dragomir Adrian, Directorul Economic și Marian Aurelian Bârgău în această rețea.

Dacă este un principiu care trebuie într-adevăr aplicat „fără compromisuri”, acela nu este sloganul politic, ci aplicarea legii. Restul – de la postările mesianice la parafa în zigzag – aparține, din ce în ce mai mult, registrelor de pamflet și, eventual, anexelor unui dosar penal bine făcut. Vom reveni. (Cristina T.).

Citeste in continuare

Exclusiv

Secret de serviciu la frontieră: cum păzește Poliția de Frontieră hârtiile mai abitir decât granița

Publicat

pe

De

„Cultura grănicerului comunist” trăiește bine-mersi în 2026

V-am mai spus: Poliția de Frontieră este mult, mult mai înapoiată decât Poliția Română. La ei se păstrează încă, cu sfințenie și avânt birocratic, cultura foștilor grăniceri comuniști.

Fișe de post secretizate, regulamente de organizare și funcționare (ROF-uri) secretizate, state de organizare și state de funcții ascunse la „secret de serviciu” – totul împachetat frumos sub cupola Legii nr. 544/2001, atunci când e nevoie să NU se dea informații, și sub umbrela Ordinelor M.A.I. 61/2012 și 140/2016, atunci când trebuie explicat de ce nu are voie cetățeanul să știe cum e organizată o instituție plătită din bani publici.

Toate acestea reies din adresările și răspunsurile oficiale ale Inspectoratului Teritorial al Poliției de Frontieră (I.T.P.F.) Sighetu Marmației către președintele Organizației Sindicatului Diamantul la nivelul STPF Suceava, Alin Sebastian Rusu, în baza Legii 544/2001, așa cum le dezvăluie Sindicatul Diamantul.

Frontiera cu adevărul: păziți, că vine Legea 544!

Totul începe cu o solicitare de informații de interes public, înregistrată la I.T.P.F. Sighetu Marmației cu nr. IP 32270 din 16.06.2026, formulată în temeiul Legii nr. 544/2001. Petentul cere, printre altele:

  • dacă în anul 2025 Direcția Teritorială a Poliției de Frontieră Sighetu Marmației a achitat drepturi salariale în baza unor hotărâri judecătorești,
  • pronunțate în dosarele nr. 808/100/2021 și nr. 2680/85/2022,
  • în care o parte dintre reclamanți sunt reprezentați de același apărător ales ca și în prezenta cauză,
  • și printre aceștia se află și membri din Biroul Executiv Central al Federației Sindicatelor din Poliția Română „Diamantul”.

Cireașa de pe tort: să se spună și care este „punctul de vedere” al I.T.P.F. Sighetu Marmației cu privire la „oportunitatea afișării unei opinii” în proces.

Răspunsul oficial, semnat și parafat, vine sub nr. 268.725/23.06.2026:

„Așa cum rezultă din înscrisurile anexate prezentei, în litigiile având ca obiect pretenții salariale, reclamanții au fost reprezentați de același apărător ales, inclusiv în dosarul în care este parte și numitul (…) și care face parte din Biroul Executiv al Federației Sindicatelor din Poliția Română «Diamantul».”

Și finalul, ca o ușă trântită în nas:

„Față de precizările mai sus menționate, precum și de apărările formulate, apreciem că nu sunt aplicabile prevederile art. 39 pct. VII și VIII din Anexa VII la Legea-cadru nr. 153/2017 în speța dedusă judecății.”

Cu alte cuvinte: „Da, au fost aceiași oameni, aceiași avocați, aceleași pretenții salariale, dar legea aia, art. 39, nu vi se aplică vouă. De ce? Pentru că așa apreciem noi.”

ROF-ul, mai secret decât rețeaua de contrabandiști

La punctul 3 din cerere, Sindicatul Diamantul vrea să vadă Regulamentul de organizare și funcționare al I.T.P.F. Sighetu Marmației. Acel ROF care, în mod normal, spune cine ce face în instituție.

Răspunsul ITPF Sighetu Marmației:

„Regulamentul de organizare și funcționare al Inspectoratului Teritorial al Poliției de Frontieră Sighetu Marmației nr. 5427052 din 23.08.2019, cu modificările ulterioare, și statul de organizare conțin date și informații clasificate secrete de serviciu, astfel că nu pot fi comunicate în temeiul reglementărilor privind liberul acces la informațiile publice, întrucât se încadrează în prevederile art. 12 lit. a) din Legea nr. 544/2001.”

În traducere liberă: regulamentul după care e condusă o instituție publică este secret. Îți poți lua, eventual, o „variantă simplificată”:

„Publicul poate consulta variante simplificate, care nu includ informații ce cad sub incidența art. 12 din Legea nr. 544/2001, ale regulamentelor-cadru de organizare și funcționare pe paginile oficiale de internet ale M.A.I./I.G.P.F., după caz.”

Adică nu regulamentul real al unității, ci un fel de pliant promoțional, versiunea „broșură de PR” a democrației.

Actele de control: „Nu pentru muritori”

La punctul 4 din solicitare, se cer actele de control efectuate de Corpul de control al M.A.I. la I.T.P.F. Sighetu Marmației.

Răspuns:

„Actele de control efectuate de Corpul de control al M.A.I. la I.T.P.F. Sighetu Marmației nu conțin informații cu caracter public și, în raport de specificul activităților desfășurate, se supun reglementărilor interne specifice, adresate factorilor de decizie.”

Tradus: sunt acte care privesc cum funcționează instituția, pe banii publici, dar nu sunt de interes public. Energia obscurității la rang instituțional.

Concediul polițistului – secret de stat cu 40 de zile pe an

La punctul 5, se cer informații despre concediul de odihnă planificat, în anul 2026, al unui anumit polițist de frontieră (numele e anonimizat în documente).

I.T.P.F. Sighetu Marmației transmite, pe baza datelor comunicate de Serviciul Teritorial al Poliției de Frontieră Suceava:

„Dreptul la concediu de odihnă este un drept personal care se acordă la cererea titularului, astfel încât admite pentru anul 2026 doar o planificare estimativă, bazată pe intenția titularului.”

Concret, „secretul” se dezvăluie cu jumătate de gură:

  • în anul 2026, titularul are planificat un număr de 40 de zile x 8 ore;
  • dintre acestea, 12 zile cad în perioada 16.06.2026–31.08.2026,
  • repartizate astfel: 2 zile în iunie, 2 zile în iulie și 8 zile în august 2026.

Dar, desigur:

„Fără a putea fi însă precizate datele exacte ale acestor zile.”

Se poate ști câte zile, dar nu când. Ca în bancurile cu „știm că se fură, dar nu știm când”.

Statele de organizare și de funcții: hartă secretă a regatului birocratic

La punctul 6, prima liniuță, sunt cerute statele de organizare ale I.T.P.F. Sighetu Marmației.

Instituția răspunde:

„Acestea nu constituie informații de interes public, sens în care nu pot fi puse la dispoziție în regim de liber acces la informații publice, întrucât contravine prevederilor exprese ale legislației interne referitoare la protecția informațiilor care se regăsesc în acestea, fiind emise în baza prevederilor Ordinului M.A.I. nr. 61/2012 privind activitatea de management resurse umane în unitățile M.A.I. (art. 5 alin. (3) lit. e).”

Se explică de ce sunt atât de sensibile:

„Statele de organizare cuprind mențiuni detaliate privind structurile organizatorice ale fiecărei unități, atât în ceea ce privește numărul de funcții și denumiri, cât și structura de personal, toate componentele acestora formând un element unitar de stabilire și configurare a modalităților de îndeplinire a atribuțiilor ce revin unităților din structura M.A.I.”

Iar, dacă se adună toate aceste informații la nivel de M.A.I., se produce apocalipsa transparenței:

„Aceste date, însumate la nivelul tuturor unităților din cadrul M.A.I., pot constitui sursă de informații sensibile, ce sunt de natură a afecta, la momentul valorificării, eforturile autorităților în ceea ce privește creșterea gradului de siguranță civică, situație în care accesul la informațiile cuprinse în statele de organizare este limitat, fiind destinat numai factorilor de decizie abilitați.”

Cu alte cuvinte: cetățeanul plătește, dar nu are voie să știe câți oameni sunt, pe ce funcții și în ce structură. E sigur mai bine așa.

Statul de funcții – „Biblia tacită” a resurselor umane, dar numai pentru inițiați

La a doua liniuță de la punctul 6, sunt cerute statele de funcții. I.T.P.F. face apel la Ordinul M.A.I. nr. 140/2016:

„Potrivit art. 2 alin. (3) din Ordinul M.A.I. nr. 140/2016 privind activitatea de management resurse umane în unitățile M.A.I., «Statul de funcții este documentul de evidență a funcțiilor prevăzute într-o unitate, elaborat în baza statului de organizare și a nomenclatorului funcțiilor specifice».”

Aceste state de funcții conțin:

  • denumiri de structuri,
  • număr de funcții,
  • denumiri și categorii de funcții,
  • grade profesionale,
  • arma și specialitatea pentru fiecare funcție.

Și, din „aceleași considerente” ca la statul de organizare:

„Statele de funcții nu constituie informații de interes public, în sensul Legii nr. 544/2001, nefiind destinate comunicării sau difuzării către persoane sau autorități cărora nu le sunt necesare în vederea îndeplinirii atribuțiilor funcționale legale conferite.”

În traducere: dacă ești contribuabil, nu-ți e „necesar” să știi câți oameni ține statul pe funcții, cu ce grad și cu ce specialitate. Să plătești, da. Să cunoști, nu.

Dosarul 581/86/2026 și „argumentul interzis”

Din documentele transmise reiese și o preocupare atentă pentru forma juridică impecabilă a refuzului. I.T.P.F. Sighetu Marmației se raportează la dosarul nr. 581/86/2026 de pe rolul Tribunalului Suceava, în care reclamanta are deja acces la anumite documente ca parte în dosar (inclusiv un „dosar de cercetare prealabilă”).

Instituția notează, într-un limbaj impecabil, dar care spune tot despre logica internă:

„De asemenea, apreciem că eventualul argument potrivit căruia documentele ar fi solicitate, în realitate, pentru a fi folosite ca probe în dosarul nr. 581/86/2026 nu se cuvine a fi reținut drept temei principal al răspunsului, întrucât dreptul de acces întemeiat pe Legea nr. 544/2001 este autonom față de litigiul pendinte, iar invocarea sa ca motiv de refuz ar expune instituția unei plângeri întemeiate pe art. 22 din aceeași lege.”

Deci, știm că de fapt vrei documentele pentru proces, dar nu putem spune că de asta ți le refuzăm, pentru că ne-ai putea da în judecată în baza Legii 544. Așa că ne refugiem elegant în „secret de serviciu” și „nu sunt informații de interes public”.

Cine semnează zidul de tăcere

Toată această arhitectură a refuzului elegant, bine ștampilat, poartă semnăturile:

  • Șeful Inspectoratului – Chestor de poliție Florin COMAN,
  • Purtător de cuvânt – Comisar de poliție Stan Iuliana,
  • Compartimentul Juridic – Putarov Cavadin, indicat ca structură de specialitate în răspunsurile I.T.P.F. Sighetu Marmației.

Din partea cealaltă a baricadei, Sindicatul Diamantul, prin președintele Organizației de la nivel STPF Suceava, Alin Sebastian Rusu, insistă pe transparență, pe accesul la informații de interes public și pe drepturile membrilor săi, inclusiv cei din Biroul Executiv Central al Federației Sindicatelor din Poliția Română „Diamantul”.

Frontiera e deschisă pentru contrabandă, închisă pentru transparență

Din toată corespondența rezultă un tablou perfect al unei instituții care funcționează după reflexele vechilor grăniceri comuniști:

  • ROF secretizat,
  • fișe de post secretizate,
  • state de organizare și de funcții opace,
  • acte de control doar pentru „factorii de decizie”,
  • chiar și concediul de odihnă al unui polițist devine un mic puzzle administrativ, rupt în zile aproximative, dar niciodată date exacte.

Pe fond, Sindicatul Diamantul atrage atenția că, deși vorbim despre o instituție publică plătită din bani publici, Poliția de Frontieră continuă să trateze organizarea internă și regulile de funcționare ca pe un secret de stat, cu argumentul suprem: „nu sunt informații de interes public”.

La frontieră, pare că singurul lucru apărat cu adevărat este hârtia și secretul birocratic, nu dreptul cetățeanului la transparență. Iar Sindicatul Diamantul doar confirmă ceea ce realitatea arată demult: Poliția de Frontieră a rămas, mental și organizațional, mult, mult mai înapoiată decât Poliția Română, încremenită într-o cultură instituțională în care legea e invocată nu ca să lumineze, ci ca să acopere. (Cristina T.).

Citeste in continuare

Aveți un PONT?

Cel mai complet ziar de investigații dedicat cititorilor din România. Aveți un pont despre fapte de corupție la nivel local și/sau național? Garantăm confidențialitatea! Scrie-ne la Whatsapp: 0735.085.503 Sau la adresa: incisiv.anticoruptie@gmail.com Departament Investigații - Secția Anticorupție

Știri calde

Exclusiv10 ore ago

„Prestij” cu reacție întârziată: după ani de Maneliadă în centru, IPJ Prahova scoate din joben… 4 percheziții

De la restaurant „de fițe” la fief de clan: Prestij, ringul protejat din buricul Ploieștiului În centrul Ploieștiului, la doi...

Exclusiv19 ore ago

Catedrala ipocriziei reformiste: Cum „reorganizarea către eficiență” ascunde dublă semnătură și epurări la Ministerul Economiei/ Documente

Șase luni de mandat și o postare mesianică: Când PR-ul jubilează, legalitatea șchiopătează – Între discursul despre meritocrație și realitatea...

Exclusiv19 ore ago

Secret de serviciu la frontieră: cum păzește Poliția de Frontieră hârtiile mai abitir decât granița

„Cultura grănicerului comunist” trăiește bine-mersi în 2026 V-am mai spus: Poliția de Frontieră este mult, mult mai înapoiată decât Poliția...

Exclusiv19 ore ago

Poliția fără curent: Șefii se ascund în birouri, iar agenții fug de cuțitar prin intersecție

Scenă de groază și comedie neagră în Capitală Conducerea Poliției Române este responsabilă și, în egală măsură, vinovată pentru scenele...

Exclusiv19 ore ago

Coca-Cola Ploiești – O nouă eră în reciclarea “transparentă”: cum se reciclează banii, nu doar sticlele

O nouă zi, aceeași mizerie: Coca-Cola Ploiești “salvează planeta” pe banii fraierilor Într-o lume în care toți pozează în campioni...

Exclusiv2 zile ago

Furați la stat, furați la pensie: jaf cu ștampilă oficială în lumea militarilor și polițiștilor

„Te-am ciuntit la salariu, hai să-ți ciuntim și pensia!” Statul român, marele iluzionist cu șapcă de „servant al poporului”, lovește...

Exclusiv2 zile ago

OAMENI DINCOLO DE UNIFORMĂ: Gestul impresionant al polițiștilor din Gorj pentru călătorii blocați în „trenul groazei”, pe caniculă

Într-un weekend marcat de temperaturi extreme și de fragilitatea infrastructurii feroviare, o intervenție neașteptată a polițiștilor de la Transporturi a...

Exclusiv3 zile ago

Pensionarul de lux și împăratul șuruburilor: IPJ Prahova, statul care plătește micii de pe DN1 și folia neagră de la Dedeman – «Grădinița de cadre» IPJ Prahova (XV)

  Catedrala Jmecheriei, episod nou: după „doctorii‑Dumnezeu” și „școlărițele” în fundul gol (aici), intră în scenă pensionarul de 130 de...

Exclusiv3 zile ago

Salariul, „Top Secret de Cartier”. Cum a bătut Sindicatul „Diamantul” la poarta Statului până a crăpat lacătul

Când întrebi cât câștigi, ți se răspunde: „Clasificat, tovarășe!” Ani de zile, în România, întrebarea elementară a oricărui polițist –...

Exclusiv4 zile ago

Catedrala Jmecheriei: IPJ Prahova între doctorul‑Dumnezeu cu TID, școlărița în fundul gol și cămătăria de la CAR. „Grădinița de cadre” IPJ Prahova (XIV)

  Inspectoratul de Protecție al Jmecherului”: Cum a fost ocupat IPJ Prahova de doctori‑Dumnezeu, școlărițe în fundul gol și cămătari...

Exclusiv4 zile ago

Polițist la ONU, destituit de pe hârtie: cum a încercat IGPR să dea afară România din legalitate

În 2015, un comisar de poliție român aflat de ani de zile în misiuni internaționale ale ONU și UE s‑a...

Exclusiv5 zile ago

INSPECTORATUL DE PROTECȚIE AL JMECHERULUI PRAHOVEAN. „Grădinița de cadre” IPJ Prahova (XIII)

Cum calcă IPJ Prahova legea în picioare ca să nu se șifoneze șefii, doctorii‑Dumnezeu și „școlărițele” în fundul gol Prahova,...

Exclusiv5 zile ago

Comisii de disciplină la mișto și destituiri din concediu medical in M.A.I.: manualul de abuz „made in instituție”

Când e de tăiat în carne vie prin destituiri, instituțiile merg cu 200 la oră. Când e de dovedit că...

Exclusiv6 zile ago

IPJ Prahova, manual de distrus un județ: când „deranjantul” e bolnav, mortul e vinovat. „Grădinița de cadre” IPJ Prahova (XII)

În Prahova, siguranța și încrederea nu mai sunt slogan de minister, ci banc prost spus la parastas. Pentru că de...

Exclusiv6 zile ago

Judecătorul „culoarului negru”, promovat vicepreședinte: cum se răsplătește în Prahova călcatul în picioare al unui handicapat

De la „băiatul de sistem” SRI–Penitenciar la angajarea fortata cu handicap: același judecător, aceeași semnătură, același dispreț Există judecători care...

Partener media exclusiv

stiri actualizate Raspandacul

Parteneri

Taxi Heathrow London

Top Articole Incisiv