În ciuda întârzierilor provocate de afectarea lanțului de distribuție a materiilor prime și a contestațiilor privind licitațiile, în 2022, Ministerul Apărării Naționale va continua și va încerca urgentarea programelor de înzestrare. Deteriorarea stării de securitate la nivel internațional și, mai ales, în vecinătatea țării noastre, obligă statul român să găsească soluții rapide și eficiente de modernizare a dotărilor categoriilor de forțe armate, în conformitate cu nevoile de apărare pe termen scurt și mediu, în concordanță cu deciziile Parlamentului României, cu implementarea structurii de forțe Armata României 2040, rezultată din Analiza Strategică a Apărării 2020, și cu efortul bugetar suportabil de economia națională. Astfel, anul acesta, ar trebui să devină vizibile efectele contractelor care privesc realizarea Capabilităţii Operaţionale Aeriene de Tranziţie (avioane F-16, în configurație M6.5.2), achiziţia transportoarelor Piranha V și înzestrarea cu sistemele UAS tactic-operative clasa II. De asemenea, se dorește deblocarea programului de înzestrare cu corvete multifuncționale și modernizarea fregatelor de tip T22R.

Concretizarea proiectelor menționate anterior va permite creşterea capacităţii operaţionale a unor structuri ale Armatei României şi îndeplinirea misiunilor ce-i revin în conformitate cu planurile la nivel aliat şi naţional, ceea ce impune pregătirea şi dotarea adecvată a forţelor participante, în conformitate cu cerinţele misiunii şi standardele NATO, într-un timp foarte scurt şi cu toată responsabilitatea instituţiilor implicate.

Sistemul de prioritizare a investiţiilor utilizat la nivelul MApN este destinat realizării şi dezvoltării capacităților necesare Armatei României, în vederea îndeplinirii misiunilor  încredințate şi angajamentelor asumate în context aliat.

Trebuie precizat că un accent deosebit este acordat elaborării şi implementării planurilor de acţiune subsecvente şi identificarea soluţiilor de cooptare a industriei româneşti în implementarea planului multianual de înzestrare şi retehnologizare a acesteia, pentru asigurarea unei rezilienţe militare industriale pragmatice.

La 22 decembrie, Ministerul Apărării Naţionale a anunţat că a primit aprobarea prealabilă pentru iniţierea procedurii de atribuire a contractelor de achiziţie pentru pachetul de 32 de avioane F-16 în configuraţie M6.5.2 şi suport logistic de la Guvernul Norvegiei şi a bunurilor şi serviciilor pentru modernizare de la Guvernul Statelor Unite ale Americii, necesare realizării Capabilităţii Operaţionale Aeriene de Tranziţie.

Cinci zile mai târziu, la TVR, șeful Statului Major al Forțelor Aeriene, general-locotenent Viorel Pană, a declarat că România va semna contractul pentru cele 32 de avioane în primăvara aceasta, primele trei aparate urmând să ajungă la sfârșitul anului în curs.

Dacă totul se va defășura conform planificărilor, la sfârșitul lui 2023, Forțele Aeriene române ar urma să aibă în componență o a doua escadrilă de F-16.

Prin Concepția de realizare graduală a Capabilității de apărare aeriană în cadrul programului Avion multirol al Forțelor Aeriene, aprobată prin Hotărâre a CSAȚ, este prevăzută realizarea graduală a Capabilității Operaționale Aeriene de Tranziție, prin continuarea dotării cu avioane F-16 transferate din excedentul altor state si constituirea unei capabilități formate din minimum trei escadrile a câte 16 avioane F-16 fiecare, necesare apărării spațiului aerian pe timp de pace, criză și război, precum și asigurării contribuției naționale la apărarea colectivă.

MApN a solicitat aprobarea prealabilă a Parlamentului României pentru demararea procedurilor de achiziție a acestor aeronave operate până în prezent de Forțele Aeriene Regale norvegiene, având în vedere compatibilitățile tehnice cu aeronavele din prima escadrilă (Escadrila 53 Vânătoare), precum și avantajele economice ale pachetului propus de Norvegia, configurație superioară față de cele aflate în dotarea Forțelor Aeriene române și posibilitatea modernizării aparatelor de zbor în România.

Potrivit sursei citate, avioanele vor fi transferate în deplină stare operaţională, resursa disponibilă a acestora asigurând operarea lor pentru o perioadă de tranziţie de minimum zece ani, către avioanele de generaţia a V-a. Astfel, achiziţia avioanelor de la Guvernul Norvegiei reprezintă în fapt un transfer de capabilitate între două ţări NATO aliate.

Fondurile estimate pentru achiziţie sunt de circa 454 de milioane de euro, fără TVA, care includ atât pachetul propus de Guvernul Norvegiei, cât şi bunurile şi serviciile pentru modernizarea aeronavelor care vor fi achiziţionate de la Guvernul Statelor Unite ale Americii.

Această soluţie asigură implicarea industriei naţionale din domeniul aeronautic în executarea lucrărilor de mentenanţă şi modernizarea avioanelor F-16, prin operatorul economic Aerostar SA, desemnat centru de mentenanţă de Guvernul României pentru aeronavele F-16.

Avându-se în vedere complexitatea programului care presupune implicarea a trei părţi şi modernizarea în ţară a celor 32 de avioane, după finalizarea modernizării primei escadrile, resursele financiare necesare vor fi stabilite
cu exactitate după iniţierea procedurilor de atribuire a contractelor de achiziţie şi începerea discuţiilor cu reprezentanţii Guvernului Norvegiei şi Guvernului Statelor Unite ale Americii, precizează MApN.

În acest context, șeful Statului Major al Forțelor Aeriene a anunțat că este foarte probabil ca, peste trei ani, MiG-21 Lancer să fie scos din serviciul de luptă. Inițierea procesului de scoatere din uz a vechilor aeronave este preconizată pentru anul în curs, obiectivul urmărit fiind ca, după 2024, misiunile de poliție aeriană să se facă doar cu F-16.

În condiții ideale, după acest termen, aeronavele MiG-21 care vor mai avea resursă sustenabilă de zbor vor fi folosite doar pentru antrenament.

În ceea ce privește avioanele F-16, din Norvegia, acestea vor putea fi folosite cel puțin zece ani, însă, în funcție de necesități, resursa va putea fi prelungită. Pentru Forțele Aeriene, cea mai mare provocare o va reprezenta pregătirea rapidă, în doar doi-trei ani, a piloților, a inginerilor și a tehnicienilor care vor deservi cele 32 de aeronave.

Cei mai mulți vor fi pregătiți în țară, însă România va apela cu siguranță și la ajutorul aliaților, a afirmat generalul-locotenent Viorel Pană.

Avioanele vin la cheie, vor zbura din prima secundă, vor trebui adaptate la standardele românești. Vorbim despre aplicarea schemei de vopsire națională a F-16 românesc și despre sistemele de comunicații securizate, despre sistemele de recunoaștere amic-inamic, toate acestea fiind caracteristice fiecărei națiuni, a declarat șeful
Statului Major al Forțelor Aeriene, care a ținut să precizeze că, în funcție de bugetele viitoare, Forțele Aeriene intenționează să achiziționeze avioane de generația a V-a, F-35, cât mai rapid posibil, după 2030.

Mutând atenția la altă categorie de forțe, anul acesta, ar trebui să se treacă la următoarea etapă a programului, „Transportor blindat pentru trupe 8×8”, urmând să fie semnat contractul subsecvent pentru începerea producției de Piranha V în România.

Așa cum s-a stabilit în 2017, a fost inițiat programul „Transportor blindat pentru trupe 8×8”, prin  care România s-a angajat să primească 227 de transportoare blindate pentru trupe şi derivate pe platforma Piranha V şi a suportului logistic iniţial, furnizate de de la General Dynamics European Land Systems – Mowag GmbH.

La 16 septembrie 2021, ministrul interimar al economiei, Virgil Popescu, a anunţat că nu este exclus ca Uzina Mecanică Bucureşti să fie achiziţionată de compania americană General Dynamics. Am avut o întâlnire de lucru (…) cu reprezentanţii General Dynamics pentru a discuta despre etapa a II-a a contractului de achiziţie de MApN a transportoarelor Piranha, precum şi despre asocierea dintre Romarm şi General Dynamics cu privire la fabricarea acestora în România.

Armata României are nevoie de aceste transportoare şi, conform contractului de offset, acestea trebuie fabricate în România. O posibilă achiziţie a UM Bucureşti de General Dynamics nu este exclusă, dar procedura va dura ceva timp şi până atunci trebuie să ne organizăm pentru fabricarea în România a transportoarelor, aşa cum a fost stabilită prin contractul offset, declara ministrul economei de atunci.

Ministrul Vasile Dîncu, optimist în privința corvetelor multifuncționale

Într-un interviu pentru TVR, ministrul apărării naționale, Vasile Dîncu, referindu-se la perspectivele de înzestrare ale Armatei României, și-a exprimat optimismul legat de finalizarea, luna aceasta, a discuțiilor privind programul „Corveta multifuncțională”, un subiect extrem de important în asigurarea securității naționale, care a fost întârziat mult, în contextul actual din regiunea Mării Negre. 

În această lună, în ianuarie, avem o discuție despre corvete, pe care sper să o finalizăm pentru că este foarte importantă pentru noi, pentru bazele noastre navale, a declarat Vasile Dîncu, precizând că mai există în lucru aproximativ 20 de programe de înzestrare.

În anul 2019, firma franceză Naval Group a fost declarată câștigătorul programului „Corveta multifuncțională”. În baza acestuia, pentru aproximativ 1,2 miliarde de euro, Forțele Navale române ar fi trebuit să înceapă să primească patru corvete din clasa Gowind 2500.

De asemenea, contractul prevede ca Naval Group să modernizeze și  fregatele T22R Regina Maria și  Regele Ferdinand.

Însă, în ciuda contestațiilor în instanță rezolvate suspicios de greu, la fel ca în cazul multora care privesc apărarea și securitatea națională, semnarea contractului a întârziat, de asemenea, nejustificat de mult.

În decembrie 2021, citat de Agerpres, ambasadorul francez la București, doamna Laurence Auer, susținea că negocierea este în fază finală, iar cele două guverne, cel francez şi cel român, speră la o semnare cât mai rapidă a contractului.

Amintim că discuţiile sunt de ordin tehnic, care trebuie să fie finalizate, afirma diplomatul francez, garantând dorința puternică a ambelor părți de încheiere a contractului.

Cu toate acestea, în presă, au apărut informații potrivit cărora întârzierea semnării contractului este cauzată de faptul că societatea franceză, deși a câștigat licitația pe criterii fundamentate esențial pe costuri, vrea să obțină o majorare a prețului, motivând creșteri neprevăzute de cheltuieli în privința materiilor prime și a lanțului de distribuție a mărfurilor.

Licitația privind UAS tactic-operative clasa II

Pentru Armata României este fundamental ca, pentru dezvoltarea capacităţii de apărare a țării, să se introducă în înzestrare sisteme de aeronave fără pilot (Unmanned Aircraft Systems/UAS tactic-operative clasa II), cu performanţe ridicate, pentru care producţia de componente să se realizeze pe teritoriul României, iar integrarea, testarea şi mentenanţa UAS-TO pe durata ciclului de viaţă să se realizeze la operatori economici din industria naţională de apărare, care să fie în măsură, în situaţii de criză sau război, să realizeze integrarea/fabricarea de sisteme similare pentru Armata României.

Așa cum a anunțat încă de anul trecut, Ministerul Apărării Naționale intenționează să doteze categoriile de forțe armate cu șapte sisteme de aeronave fără pilot, la standarde NATO.

În acest sens, Guvernul României a emis Hotărârea nr. 912 din 19 august 2021 privind aprobarea circumstanţelor şi a procedurii specifice aferente programului de înzestrare Sistem UAS tactic-operativ clasa II, care a intrat în vigoare la 27 august, odată cu publicarea în Monitorul Oficial.

Anul trecut, la licitația lansată de MApN, au fost înregistrate doar două oferte, deși anterior, trei entități comerciale își manifestaseră public disponibilitatea.

Astfel, U-TacS (n.r. alianță comercială Elbit UK – Thales UK) propunea sistemele Watchkeeper X, Elbit a propus Hermes-450 și IAI (Israel Aerospace Industries), promova Tactical Heron.

Trebuie precizat faptul că sistemul Watchkeeper, aflat și în dotarea forțelor armate britanice, este dezvoltat pe o platformă Hermes-450 modificată. După ce doar IAI și Elbit s-au înscris în cursă, mai departe a mers doar cel din urmă ofertant.

În cazul în care condițiile din caietul de sarcini vor fi îndeplinite în totalitate, firma câștigătoare nu ar mai trebui să constituie o surpriză.

În războiul modern, sistemele de aeronave fără pilot au devenit un instrument folosit tot mai mult, remarcându-se actori statali și non-statali cu investiții în creștere în acest tip de capabilități. Sistemele fără pilot fac parte din toate aspectele de planificare ale NATO și vor avea o pondere tot mai mare.

Regiunea Mării Negre este un spațiu descris printr-o postură militară accentuată a Federației Ruse, care dorește să redefinească balanța de putere în regiune, fapt ce are un impact negativ, inclusiv asupra libertății de navigație.

Motiv pentru care este mai mult decât importantă consolidarea/realizarea pe teritoriul naţional a unei capacităţi de producţie, integrare, testare şi mentenanţă în domeniul militar pentru UAS-TO, în vederea asigurării securităţii aprovizionării, precum şi protecţiei informaţiilor clasificate.

Programe de investiţii 2022-2024

Dezvoltarea capabilităţilor de apărare ar trebui să se materializeze, în principal, prin intermediul următoarelor programe de înzestrare:

Programe/contracte în derulare

• Sistem de rachete sol-aer cu bătaie mare HSAM – PATRIOT;
• Transportor blindat pentru trupe Piranha V (TBT 8X8);
• Sistem MLRS – HIMARS (Multiple Launch Rocket System);
• Avion multirol al Forţelor Aeriene;
• Sistem de instalaţii mobile de lansare rachete antinavă (SIML);
• Platforme de transport auto, multifuncţionale pe roţi;
• Revitalizarea și modernizarea aeronavelor IAR-99;

Programe în curs de semnare sau inițiate

• Corveta multifuncțională;
• Sisteme UAS tactic operativ  – clasa II;

Programe aprobate şi care urmează a fi iniţiate în perioada 2022-2025

• Autovehicule tactice blindate tip uşor – ATBTU;
• Sisteme C4I cu capabilităţi de integrare ISTAR;
• Maşină de luptă a infanteriei, pe şenile – MLI;
• Sistem de securitate şi apărare cibernetică;
• Sisteme UAS tactice – clasa I;
• Sistem de război electronic mobil – SREM;
• Sistem de rachete antiaeriene cu rază foarte scurtă de acţiune, portabil – MANPAD;
• Sistem integrat de arme SHORAD/VSHORAD;
• Sistem de armament individual tip NATO;
• Aparatură optică şi optoelectronică (Etapa I);
• Echipamente CBRN;
• Modernizarea sistemului de artilerie antiaeriană OERLIKON Model GDF 103 la standardul de sistem de artilerie antiaeriană cu capacități CRAM;
• Continuarea dotării Forţelor Aeriene cu avioane multirol, prin achiziția a unui pachet de 32 de avioane F-16 în configurație M6.5.2. (Marius Batca).