Anchete
EXCLUSUL DANILET SE APARA CU ”VIATA PRIVATA”. NORMELE DEONTOLOGICE SPUN ALTCEVA, INSA
(Preluare Inpolitics):
Judecătorul din cadrul Tribunalului Cluj,Cristi Dănileț, a fost exclus ieri de către CSM din magistratură, pentru „conduită prin care se aduce atingere imaginii justiției”, după ce a postat, pe TikTok filmulețe în care tunde plante cu drujba, face tumbe în piscină ori se sparge în figuri de karate cu nunchackul (armă albă), pe plajă. Magistratul spune că imaginile nu au legătură cu profesia și este viața lui privată. Așa o fi?
Mulți se vor fi întrebat în epoca modernă de ce judecătorii britanici poartă în instanțe acele peruci ridicole, la modă acum niște secole. Răspunsul e simplu: ele conferă solemnitate actului de justiție, chestie considerată extrem de importantă în Dreptul anglo-saxon și nu numai. Or ști ei, britanicii, ce or ști.

„Este fix viața mea privată pentru care nu înțeleg să dau socoteală nimănui”, spune Cristi Dănileț pe pagina de Facebook, după excludere.
Nu ne vom pronunța în această situație, ci vom prezenta strict prevederile Codului Deontologic al Magistraților și interpretările furnizate de Ghidul practic de etică profesională pentru judecători
şi procurori, elaborat pentru România, acum cîțiva ani, de specialiști europeni de mare calibru.
Ce spune CDM:
CAP. 6
Demnitatea şi onoarea profesiei de judecător sau procuror
ART. 17
Judecătorii şi procurorii sunt datori să se abţină de la orice acte sau fapte de natură să compromită demnitatea lor în funcţie şi în societate.
Și cum sună interpretarea din Ghid:
”Atitudinea și conduita judecătorului trebuie să întărească încrederea publicului în integritatea corpului judiciar. Nu este suficient ca justiția să fie înfăptuită, este necesar și ca justiția să fie înfăptuită în mod vizibil.
Ce înseamnă acest lucru? Conduita personală a unui judecător afectează sistemul judiciar în ansamblul său. Magistratul trebuie să fie nu doar un bun profesionist, ci și un om bun. Opiniile cu privire la ce înseamnă a fi un om bun pot varia la nivelul societății. Publicul cere adesea de la judecător o conduită care să se situeze cu mult deasupra celei pe care o așteaptă de la ceilalți cetățeni, standardele de conduită pentru judecători fiind mult mai ridicate decât cele respectate de societate în ansamblul său. Există totuși motive pentru care magistrații trebuie văzuți ca „simpli oameni”. În multe țări, încrederea în sistemul judiciar este foarte scăzută și de aceea este extrem de importantă întărirea acestei încrederi. Prin urmare, conduita judecătorului trebuie să se situeze deasupra conduitei cetățeanului obișnuit. Nu este suficient ca magistratul să fie onest, este necesar și ca magistratul să fie perceput ca fiind onest. Nu este suficient ca acesta să declare că este o persoană onestă, ci trebuie dovedească acest lucru în practică prin acțiunile sale. Atâta vreme cât magistratul nu dovedește onestitate în practică, acesta va fi considerat ipocrit.
Decența și buna-cuviință reprezintă valori / principii (internaționale) ce țin de demnitatea și onoarea profesiei de magistrat.Magistratul trebuie să acorde atenție sporită situațiilor de tipul următor:
– magistratul este membru al unei formații de muzică / trupe de dans care susține frecvent reprezentații artistice în orașul în care acesta este judecător / procuror;
– fiul magistratului merge într-o excursie școlară care este sponsorizată de un om de afaceri binecunoscut în oraș;
– magistratul frecventează un club despre care s-a scris în mass-media că este cunoscut pentru droguri și prostituție;
– relații tensionate cu vecinii (certuri, insulte etc.);
– magistratul discută în diferite ocazii (instanță/birou/petreceri/rețele de socializare etc.) despre pregătirea slabă / prestația profesională necorespunzătoare a altor alți colegi;
– violența domestică (verbală / fizică) la care vecinii sunt martori;
– publicarea unui articol într-un jurnal de specialitate în care un magistratul critică o hotărâre judecătorească pronunțată într-un caz mediatizat pe scară largă;
– magistratul face avansuri sexuale unei femei care este funcționar al instanței (grefieră);
– participarea magistratului la diverse evenimente la care participă persoane care aparțin unor clanuri interlope;
– consumul de băuturi alcoolice în timpul orelor de serviciu;
– conflicte cu poliția atunci magistratul este oprit în trafic de agenții rutieri;
– magistratul împrumută bani de la mai multe persoane, de obicei avocați, fără să îi returneze la timp;
– magistrații dezbat între ei anumite probleme pe holul instanței/în locuri accesibile publicului;
– magistratul nu trebuie „să își etaleze” bogăția în fața celor prezenți în sala de judecată, ca, de exemplu, atunci când o judecătoare poartă bijuterii scumpe sau când un procuror poartă un ceas foarte scump.Rețineți aici că art. 92 alin. (1) din LSJP prevede că:
„Judecătorii şi procurorii sunt obligaţi să aibă, în timpul şedinţelor de judecată, ţinuta vestimentară corespunzătoare instanţei la care funcţionează.”
În majoritatea țărilor, nu există în prezent nici o interdicție referitoare la frecventarea de către magistrat a barurilor sau a unor localuri similare. Cu toate că, în unele țări, frecventarea unor astfel de localuri este un lucru obișnuit, magistrații trebuie totuși să manifeste discreție.
Magistratul trebuie să se gândească cum ar percepe frecventarea acestor localuri un observator rezonabil din cadrul comunității.
Răspunsul la această întrebare este diferit dacă magistratul provine dintr-o comunitate mică sau dintr-un oraș mare”.
În lumina acestor norme de conduită, povestea cu ”viața privată” a lui Danileț devine cel puțin discutabilă, am putea spune.
Anchete
Circul „Rezist” în doliu: Cum a căzut în păcat „Sfântul” Beșu, procurorul cu trecut de spion și prezent de victimă pe Facebook
Este jale mare în cortul „rezistenței” de serviciu, acolo unde doliul s-a așternut mai ceva ca praful pe dosarele uitate. Propaganda care obișnuia să ridice statui de lut oricărui personaj care scotea un sunet împotriva sistemului este acum în pragul unei crize de nervi. Motivul? Unul dintre „eroii” de afiș ai celebrului documentar Recorder – acea peliculă care trebuia să fie racheta de lansare pentru asaltul grupărilor #rezist-USR asupra marilor instituții de forță precum ICCJ, DNA și PICCJ – s-a defectat în plin marș triumfal. Publicația Lumea Justiției dezvăluie că idolul tribunelor progresiste a fost, în sfârșit, luat la întrebări acolo unde doare mai tare: la disciplina muncii.
De la umbrele DIPI, la lumina reflectoarelor și înapoi în boxa acuzaților
Personajul principal al acestei melodrame cu epoleți și robă este Laurențiu Beșu (fost Ionel, pentru cunoscători), un traseist profesional de lux: fost ofițer DIPI, fost judecător și, mai nou, metamorfozat în procuror. Se pare însă că deprinderile de „spion” mor greu, sau poate că domnul Beșu a confundat confidențialitatea dosarelor cu scenariul de film. Inspecția Judiciară a decis să îi strice feng-shui-ul reformist, exercitând acțiunea disciplinară pentru o abatere care, în orice stat normal, ar ridica sprâncenele până la tavan: nerespectarea secretului deliberării și a confidențialității lucrărilor. Mai pe românește, „eroul” nostru a uitat că legea 303/2022 nu este opțională, nici măcar pentru cei care pozează în salvatori ai neamului pe ecranele televizoarelor (Irinel I.).
Anchete
Linia roșie în magistratură: CSM tranșează dilema incompatibilităților pentru judecători și procurori în sectorul non-profit
Într-un efort de a clarifica limitele de conduită și etică profesională, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a emis o decizie de o importanță majoră pentru membrii corpului judiciar. Hotărârea stabilește unde se termină libertatea de asociere a unui magistrat și unde începe starea de incompatibilitate, vizând raporturile acestora cu organizațiile neguvernamentale.
Libertate de asociere cu limite: Membru fondator, o postură permisă de lege
Dilema magistraților care doresc să se implice în societatea civilă a primit un răspuns oficial din partea Comisiei de lucru nr. 1 – reunite „Legislație și cooperare interinstituțională” din cadrul CSM. Conform unei analize publicate de Lumea Justiției, forul a stabilit că nu există niciun impediment legal pentru ca un judecător, procuror sau auditor de justiție să dețină calitatea de membru fondator al unei persoane juridice de drept privat fără scop patrimonial.
Această decizie vine să confirme faptul că simplul act de a pune bazele unei asociații sau fundații nu intră în conflict cu exigențele funcției de magistrat. Totuși, distincția devine extrem de fină atunci când vine vorba de rolurile active în gestionarea și controlul acestor entități.
Interdicția de la „control”: De ce funcția de cenzor este incompatibilă cu roba de magistrat
Dacă statutul de membru fondator este acceptat, CSM a trasat o demarcație clară în ceea ce privește funcțiile de supraveghere. Comisia a apreciat că funcția de judecător sau procuror, precum și cea de auditor de justiție, este total incompatibilă cu rolul de cenzor al unei asociații fără scop patrimonial.
Argumentul central rezidă în natura activității de cenzor, care presupune o implicare directă în verificarea gestiunii și a operațiunilor financiare ale unei entități private. O astfel de responsabilitate ar putea genera conflicte de interese sau ar putea afecta imparțialitatea și prestigiul magistratului, care trebuie să rămână străin de orice activitate ce implică un control administrativ-financiar în sectorul privat.
Avertisment pentru viitorii magistrați: Incompatibilitatea se instalează din prima zi de curs la INM
Decizia CSM aduce clarificări esențiale și pentru cei aflați la început de drum în cariera juridică. Comisia a stabilit că „momentul zero” al nașterii stării de incompatibilitate pentru auditorii de justiție coincide cu data începerii efective a cursurilor de formare inițială în cadrul Institutului Național al Magistraturii (INM).
Astfel, tinerii juriști care dețin funcții de cenzor în diverse organizații neguvernamentale trebuie să renunțe la aceste calități înainte de a păși pe băncile INM. Această „curățenie” profesională este obligatorie pentru a asigura integritatea procesului de formare și pentru a evita orice viciu de procedură în parcursul lor către ocuparea funcțiilor de judecător sau procuror. Comunicarea CSM vine ca un răspuns ferm la o solicitare oficială, menită să elimine orice zonă gri din interpretarea legii privind statutul magistraților. (Irinel I.).
Anchete
Ascensiunea lui Marius Voineag la vârful Parchetului General: O nouă funcție strategică înainte de mandatul de adjunct al Cristinei Chiriac
Peisajul de la vârful Ministerului Public trece prin reconfigurări administrative importante. În așteptarea preluării mandatului plin de adjunct al Procurorului General, fostul șef al DNA, Marius Voineag, primește o poziție cheie în structura de conducere a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PICCJ), asigurând o tranziție de putere sub auspiciile Consiliului Superior al Magistraturii.
Delegare strategică la CSM: Voineag preia frâiele Secției de Urmărire Penală
Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a decis, în ședința de marți, 26 aprilie 2026, o mișcare tactică în ierarhia marilor parchete. Potrivit dezvăluirilor făcute de publicația Lumea Justiției, Marius-Ionuț Voineag a fost delegat oficial în funcția de procuror-șef adjunct al Secției de urmărire penală din cadrul PICCJ.
Decizia, adoptată cu unanimitate de voturi, marchează revenirea fostului șef anticorupție într-o zonă de decizie majoră. Delegarea va intra în vigoare la data de 6 mai 2026 și este programată să dureze până la data de 29 iunie 2026, asigurând astfel continuitatea actului de conducere într-una dintre cele mai sensibile secții ale Parchetului General.
Un interimat scurt spre „marea numire” din 30 iunie
Această funcție temporară servește drept anticameră pentru poziția de înaltă demnitate pe care Marius Voineag o va ocupa începând cu vara acestui an. Din 30 iunie 2026, Voineag va părăsi regimul de delegare pentru a-și începe mandatul de trei ani în funcția de adjunct al Procurorului General, post în care va face echipă cu Cristina Chiriac.
Hotărârea CSM precizează clar caracterul tranzitoriu al prezentei numiri: „Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a hotărât delegarea […] până la data de 29.06.2026, inclusiv, sau până la ocuparea funcției prin numire, în condițiile legii”. Astfel, Voineag, care în prezent figurează ca procuror la Parchetul de pe lângă Tribunalul București, își consolidează parcursul spre vârful sistemului judiciar, preluând atribuții executive imediate în gestionarea dosarelor de urmărire penală la nivel național. (Irinel I.).
-
Ancheteacum 5 zileFOTBAL PRINTRE GRATII ȘI DEFICIT DE PERSONAL: CUM AU DAT CU PICIORUL ÎN MINGE „SUPRAVIEȚUITORII” DE LA TÂRGȘORUL NOU
-
Exclusivacum 4 zileMarea „Spartaniadă” de la TCE Ploiești: Cum să păzești praful de pe tobă cu agenți „invizibili” și binecuvântarea binomului Nae-Zaharia
-
Exclusivacum 3 zileOrizonturi încețoșate la IOR: Cum se lichidează industria de apărare sub „privirea oarbă” a turistului ministerial Ambrozie Darău
-
Exclusivacum 5 zileMIORIȚA DUPĂ GRATII ȘI DRAMA „OII HĂRȚUITE”: CUM SE JOACĂ DE-A VICTIMA O „VEDETĂ” DIN CURTEA PENITENCIARULUI PLOIEȘTI
-
Exclusivacum 4 zileVÂNĂTOAREA DE „IVANI” ÎN CURTEA MAI: Cum să fabrici un spion dintr-un polițist care știe să citească și nu are stăpân
-
Exclusivacum 4 zileEVANGHELIA DUPĂ BARBU: RACHETELE AU TĂCUT, GRÂUL A CRESCUT ȘI STATUL „POLIȚIST” A RĂMAS CU BUZA UMFLATĂ!
-
Exclusivacum 4 zileOPERAȚIUNEA „CUIBUL DE VIESPI”: Cum a fost amanetat Ministerul Economiei în timp ce ministrul Darău „elibera” Ucraina pe banii altora
-
Featuredacum 5 zileLovitură de baros aplicată arbitrarului din MAI: ICCJ dă undă verde polițiștilor să conteste abuzurile disciplinare în instanță



