Anchete
EXCLUSUL DANILET SE APARA CU ”VIATA PRIVATA”. NORMELE DEONTOLOGICE SPUN ALTCEVA, INSA
(Preluare Inpolitics):
Judecătorul din cadrul Tribunalului Cluj,Cristi Dănileț, a fost exclus ieri de către CSM din magistratură, pentru „conduită prin care se aduce atingere imaginii justiției”, după ce a postat, pe TikTok filmulețe în care tunde plante cu drujba, face tumbe în piscină ori se sparge în figuri de karate cu nunchackul (armă albă), pe plajă. Magistratul spune că imaginile nu au legătură cu profesia și este viața lui privată. Așa o fi?
Mulți se vor fi întrebat în epoca modernă de ce judecătorii britanici poartă în instanțe acele peruci ridicole, la modă acum niște secole. Răspunsul e simplu: ele conferă solemnitate actului de justiție, chestie considerată extrem de importantă în Dreptul anglo-saxon și nu numai. Or ști ei, britanicii, ce or ști.

„Este fix viața mea privată pentru care nu înțeleg să dau socoteală nimănui”, spune Cristi Dănileț pe pagina de Facebook, după excludere.
Nu ne vom pronunța în această situație, ci vom prezenta strict prevederile Codului Deontologic al Magistraților și interpretările furnizate de Ghidul practic de etică profesională pentru judecători
şi procurori, elaborat pentru România, acum cîțiva ani, de specialiști europeni de mare calibru.
Ce spune CDM:
CAP. 6
Demnitatea şi onoarea profesiei de judecător sau procuror
ART. 17
Judecătorii şi procurorii sunt datori să se abţină de la orice acte sau fapte de natură să compromită demnitatea lor în funcţie şi în societate.
Și cum sună interpretarea din Ghid:
”Atitudinea și conduita judecătorului trebuie să întărească încrederea publicului în integritatea corpului judiciar. Nu este suficient ca justiția să fie înfăptuită, este necesar și ca justiția să fie înfăptuită în mod vizibil.
Ce înseamnă acest lucru? Conduita personală a unui judecător afectează sistemul judiciar în ansamblul său. Magistratul trebuie să fie nu doar un bun profesionist, ci și un om bun. Opiniile cu privire la ce înseamnă a fi un om bun pot varia la nivelul societății. Publicul cere adesea de la judecător o conduită care să se situeze cu mult deasupra celei pe care o așteaptă de la ceilalți cetățeni, standardele de conduită pentru judecători fiind mult mai ridicate decât cele respectate de societate în ansamblul său. Există totuși motive pentru care magistrații trebuie văzuți ca „simpli oameni”. În multe țări, încrederea în sistemul judiciar este foarte scăzută și de aceea este extrem de importantă întărirea acestei încrederi. Prin urmare, conduita judecătorului trebuie să se situeze deasupra conduitei cetățeanului obișnuit. Nu este suficient ca magistratul să fie onest, este necesar și ca magistratul să fie perceput ca fiind onest. Nu este suficient ca acesta să declare că este o persoană onestă, ci trebuie dovedească acest lucru în practică prin acțiunile sale. Atâta vreme cât magistratul nu dovedește onestitate în practică, acesta va fi considerat ipocrit.
Decența și buna-cuviință reprezintă valori / principii (internaționale) ce țin de demnitatea și onoarea profesiei de magistrat.Magistratul trebuie să acorde atenție sporită situațiilor de tipul următor:
– magistratul este membru al unei formații de muzică / trupe de dans care susține frecvent reprezentații artistice în orașul în care acesta este judecător / procuror;
– fiul magistratului merge într-o excursie școlară care este sponsorizată de un om de afaceri binecunoscut în oraș;
– magistratul frecventează un club despre care s-a scris în mass-media că este cunoscut pentru droguri și prostituție;
– relații tensionate cu vecinii (certuri, insulte etc.);
– magistratul discută în diferite ocazii (instanță/birou/petreceri/rețele de socializare etc.) despre pregătirea slabă / prestația profesională necorespunzătoare a altor alți colegi;
– violența domestică (verbală / fizică) la care vecinii sunt martori;
– publicarea unui articol într-un jurnal de specialitate în care un magistratul critică o hotărâre judecătorească pronunțată într-un caz mediatizat pe scară largă;
– magistratul face avansuri sexuale unei femei care este funcționar al instanței (grefieră);
– participarea magistratului la diverse evenimente la care participă persoane care aparțin unor clanuri interlope;
– consumul de băuturi alcoolice în timpul orelor de serviciu;
– conflicte cu poliția atunci magistratul este oprit în trafic de agenții rutieri;
– magistratul împrumută bani de la mai multe persoane, de obicei avocați, fără să îi returneze la timp;
– magistrații dezbat între ei anumite probleme pe holul instanței/în locuri accesibile publicului;
– magistratul nu trebuie „să își etaleze” bogăția în fața celor prezenți în sala de judecată, ca, de exemplu, atunci când o judecătoare poartă bijuterii scumpe sau când un procuror poartă un ceas foarte scump.Rețineți aici că art. 92 alin. (1) din LSJP prevede că:
„Judecătorii şi procurorii sunt obligaţi să aibă, în timpul şedinţelor de judecată, ţinuta vestimentară corespunzătoare instanţei la care funcţionează.”
În majoritatea țărilor, nu există în prezent nici o interdicție referitoare la frecventarea de către magistrat a barurilor sau a unor localuri similare. Cu toate că, în unele țări, frecventarea unor astfel de localuri este un lucru obișnuit, magistrații trebuie totuși să manifeste discreție.
Magistratul trebuie să se gândească cum ar percepe frecventarea acestor localuri un observator rezonabil din cadrul comunității.
Răspunsul la această întrebare este diferit dacă magistratul provine dintr-o comunitate mică sau dintr-un oraș mare”.
În lumina acestor norme de conduită, povestea cu ”viața privată” a lui Danileț devine cel puțin discutabilă, am putea spune.
Anchete
Decizie la Consiliul Superior al Magistraturii: Un procuror a fost suspendat din funcție din motive medicale
Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a anunțat oficial, în ședința din data de 18 iunie 2026, suspendarea din activitate a unui magistrat. Conform informațiilor publicate de Lumea Justiției, măsura a fost luată pe fondul unor probleme de sănătate, marcând un moment dificil pentru corpul profesional al procurorilor.
Hotărârea unanimă a Secției pentru procurori din cadrul CSM
Decizia de suspendare a fost adoptată cu unanimitate de voturi de către membrii Secției. Conform minutei oficiale, măsura a intrat în vigoare imediat, respectiv din data de 18 iunie 2026. Deși detaliile specifice privind natura afecțiunii nu au fost făcute publice, procedura este una standard în sistemul judiciar atunci când starea de sănătate a unui magistrat impune retragerea temporară din activitate pentru recuperare.
Procedura de expertiză medicală și durata perioadei de suspendare
Suspendarea magistratului va rămâne valabilă până la rămânerea definitivă a raportului de expertiză întocmit de Comisia medicală. Acest document va stabili capacitatea de exercitare a funcției pe viitor. „Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a hotărât suspendarea din funcție a unui procuror, începând cu data de 18.06.2026, până la rămânerea definitivă a raportului de expertiză”, se arată în comunicarea instituției, subliniind caracterul procedural și legal al acestei decizii. (Irinel I.).
Anchete
Justiția la linia de supraviețuire: CSM recheamă judecătorii pensionari pentru a acoperi vidul de personal din instanțe
Aflat într-un impas sistemic fără precedent, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) recurge la o strategie de avarie pentru a salva instanțele de la colaps. Într-o mișcare ce trădează disperarea unui sistem măcinat de lipsa de cadre, magistrații ieșiți la pensie sunt invitați să îmbrace din nou roba, ca ultimă soluție în fața deficitului cronic de personal.
Sistemul judiciar românesc se confruntă cu o furtună perfectă: pe de o parte, un număr record de locuri vacante, iar pe de altă parte, blocarea concursurilor de admitere în magistratură. În acest context tensionat, publicația Lumea Justiției dezvăluie o inițiativă controversată a Secției pentru judecători a CSM: activarea „rezervelor” pentru a menține actul de justiție pe linia de plutire.
Sistemul, sub asediul deficitului: Concursurile blocate forțează măsuri de avarie
Criza de personal din tribunale și curți de apel nu mai este un secret, însă amploarea acesteia a atins cote alarmante. Potrivit sursei citate, imposibilitatea de a organiza concursuri de admitere într-un ritm care să acopere plecările masive din sistem a lăsat sute de dosare în așteptare, punând o presiune insuportabilă pe umerii judecătorilor rămași în funcție.
Decizia Secției pentru judecători a CSM de a apela la magistrații pensionari este privită ca o „gură de oxigen” temporară, menită să umple golurile lăsate de un proces de recrutare paralizat. Este o recunoaștere implicită a faptului că mecanismele clasice de regenerare a resurselor umane din justiție au eșuat.
Cine are dreptul la „marea revenire”? Condițiile stricte ale reîncadrării
Procedura de reîncadrare, ce urmează a fi declanșată oficial, nu este însă deschisă oricui. CSM a impus criterii riguroase pentru a asigura un nivel minim de actualitate profesională. Astfel, pot solicita revenirea la catedra de judecată doar acei magistrați care au fost eliberați din funcție prin pensionare în ultimii trei ani anteriori momentului reîncadrării.
Această fereastră temporală de trei ani este gândită ca un filtru de siguranță, asigurându-se că judecătorii care revin sunt încă familiarizați cu dinamica legislativă extrem de fluidă din România. Totuși, rămâne de văzut câți foști magistrați vor fi dispuși să renunțe la liniștea pensiei pentru a se întoarce în „focul” instanțelor supraîncărcate.
Prețul întoarcerii în robă: Un sacrificiu financiar de 85% din pensie
Dincolo de dorința de a sprijini sistemul, magistrații care vor opta pentru reîncadrare trebuie să accepte o condiție financiară drastică. Conform informațiilor oferite de Lumea Justiției, legea impune o barieră severă: judecătorii care aleg să revină în activitate vor vedea cum pensia lor este redusă cu nu mai puțin de 85%.
Această reținere financiară semnificativă transformă decizia de revenire într-un act aproape filantropic sau bazat pe vocație, având în vedere că beneficiile materiale sunt sever diminuate. În aceste condiții, succesul inițiativei CSM rămâne sub semnul întrebării: va fi dorința de a servi justiția mai puternică decât pierderea financiară substanțială pe care o presupune reintrarea în sistem?
Răspunsul la această întrebare va decide dacă instanțele din România vor găsi resursele necesare pentru a funcționa sau dacă criza magistraților se va adânci până la punctul de rupere. (Irinel I.).
Anchete
Verdict la CSM: Maria-Virginia Bărăscu, Aurel Găitan și Livișor Dascălu, noii „supraveghetori” ai magistraturii
Consiliul Superior al Magistraturii a tranșat competiția pentru posturile-cheie de la Direcția de inspecție pentru judecători. Trei magistrați au reușit să treacă de filtrul exigent al selecției, urmând să preia rolul de gardieni ai integrității în cadrul sistemului judiciar românesc.
Într-o mișcare strategică pentru arhitectura de control a justiției, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a anunțat marți, 16 iunie 2026, numele celor trei judecători care vor completa rândurile Inspecției Judiciare. Potrivit publicației Lumea Justiției, procesul de selecție s-a finalizat prin validarea unor nume cu experiență, menite să asigure rigoarea necesară în evaluarea activității magistraților din toată țara.
Performanță sub lupă: Maria-Virginia Bărăscu domină clasamentul
Rezultatele finale reflectă o ierarhie clară, unde pregătirea teoretică și experiența practică au făcut diferența. Capul de afiș al acestei selecții este judecătoarea Maria-Virginia Bărăscu, care a obținut un punctaj aproape de perfecțiune, demonstrând o stăpânire deosebită a mecanismelor judiciare.
Conform datelor oficiale prezentate de sursa citată, notele obținute de cei trei viitori inspectori judiciari sunt următoarele:
- Maria-Virginia Bărăscu – nota 9,60
- Aurel Găitan – nota 8,466
- Livișor Dascălu – nota 8,133
Aceste punctaje le asigură locurile în cadrul Direcției de inspecție pentru judecători, o structură vitală pentru menținerea disciplinei și eticii profesionale în rândul magistraților.
O misiune de integritate: Provocările de la Direcția de inspecție
Noul „triumvirat” de la Inspecția Judiciară preia mandatul într-un moment în care responsabilitatea acestei instituții este mai mare ca niciodată. Cei trei magistrați vor avea sarcina ingrată, dar esențială, de a verifica sesizările privind abaterile disciplinare și de a asigura că standardele de conduită sunt respectate fără excepție la toate nivelurile instanțelor.
Validarea acestor numiri vine să consolideze capacitatea de control a CSM, într-un efort de a transparentiza și eficientiza actul de justiție. Notele obținute, în special recordul de 9,60 al Mariei-Virginia Bărăscu, sunt privite de observatorii sistemului ca o garanție a profesionalismului pe care noua structură a Direcției de inspecție îl va afișa în perioada următoare.
Rămâne de văzut cum vor gestiona noii inspectori primele dosare sensibile, însă decizia CSM din 16 iunie pare să fi „bătut în cuie” o echipă de elită pentru unul dintre cele mai sensibile compartimente ale sistemului judiciar. (Irinel I.).
-
Exclusivacum 5 zileDe la „Prestij” la „Maneliadă”: fief interlop în buricul Ploieștiului, cu IPJ Prahova la butonul de mute
-
Exclusivacum 5 zileBreaking news din Prahova profundă: comuna Ariceștii Rahtivani dă peste cap handbalul românesc și învață granzii ce înseamnă ambiția la vârsta de 11-12 ani
-
Exclusivacum 5 zilePensie cu „viluță la pachet”: șeful împuternicit de la IPJ Prahova fuge din funcție, dar nu și cu mâna goală
-
Exclusivacum 2 zileIPJ Prahova, fabrica de „deranjați”: de la cetățeanul care sună la 112, la polițistul care nu pupă papucul șefului. „Grădinița de cadre” IPJ Prahova (IX)
-
Exclusivacum 2 zileBreaking news pe DN1: Melcul IPJ Prahova si-a luat, in sfarsit, Loganul
-
Exclusivacum 3 zileNoaptea, ca hoții de mochete. Pamflet despre caracatița de lux din Ministerul Economiei
-
Exclusivacum 3 zileArde satul, stingem cetățeanul! Biroul Control Intern IPJ Prahova, pompier de imagine pentru polițiștii ‘deranjați’”.„Grădinița de cadre” IPJ Prahova (VIII)
-
Exclusivacum 4 zileDe vânzare: stat de drept ușor folosit, preț negociabil în milioane de euro



