Connect with us

Featured

Moartea miliardarului sistemului, la doar o aruncătură de băț de vila generalului Florian Coldea a fost ”securizată” drept sinucidere și implicit ”CASE CLOSED”

Publicat

pe

”Destinul” care a dus la sinuciderea ”miliardarului sistemului”, Dan Condrea zici că a copiat același model ca și în cazul lui Dumitru Tinu. Numai că mult galonații judiciariști români s-au grăbit să constate pe repede înainte sinuciderea cel puțin stranie a patronului Hexi Pharma. Astfel că, doar cu câteva zile înainte să fie audiat cu privire la posibilii ”beneficiari finali” ai imperiului dezinfectanților creat prin mii de contracte cu ”spitalele morții”, Condrea și-ar fi calculat cu sânge rece accidentul auto de pe drumul spre Corbeanca. Acolo unde, ”de bună voie și nesilit de nimeni” ar fi ales să se izbească în plin de ” copacul izbăvirii”.

(Preluare National – Catalin Tache):
Condrea, ”case closed” după accidentul de la Corbeanca

Astfel că moartea miliardarului sistemului, la doar o aruncătură de băț de vila generalului Florian Coldea a fost ”securizată” drept sinucidere și implicit ”CASE CLOSED”. Ceea ce, oricât de cinic ar părea, a făcut ca multă ”lume bună” din politică, mediul de afaceri și mai ales din sistem să deschidă șampania. Pentru că moartea lui Condrea a venit fix ”la țanc”, pentru ca ancheta care amenința să zguduie societatea românească să fie ”îngropată” odată cu patronul Hexi Pharma. Și cu ulterioarele condamnări ale unor alți simpli executanți, cel mai probabil pentru a se completa astfel stratul de ”praf” aruncat în ochii opiniei publice. Numai că, disjungerea unui dosar aflat încă pe masa de lucru a procurorilor anticorupție în urma informării din luna mai a unui serviciu secret a produs șoc la DNA! Acolo unde procurorii au ajuns să se închine la ”Minunea de la Corbeanca”!
Imperiul Hexi Pharma renaște din propria-i cenușă

Monitorizând chiar zilele trecute cum ”afacerea secolului” nu doar că a fost oprită, dar chiar merge înainte. Prin contracte încheiate cu instituții cheie ale statului român, unele chiar de la domiciliul directorului Hexi Pharma, cel al ”unicului vinovat” Dan Condrea!
Din nou la spital!
Nu doar serviciile – cel puțin unele din ele! – au fost în spatele lui Dan Condrea. Dar și asociatul său, Miron Victor Panaitescu, cunoscut drept ”creierul financiar” al întregului ”imperiu Hexi Pharma”. Cel care însă, după ”închiderea cazului” de la Corbeanca a intrat la rândul său în malaxorul dosarelor. DNA fiind setată la acea oră pe ”executarea silită” a ”rămășițelor” Hexi Pharma. Astfel că, după tradiționalele ”cătușiade” la ore de maximă audiență, pe 3 decembrie 2018 DNA anunța triumfalist și trimiterea în judecată aferentă. Atât a Hexi Pharma Co SRL, ”pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală în formă continuată”, cât și a lui Miron Victor Panaitescu, ”administrator al societății comerciale, pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la spălarea banilor”.
Defilat în cătușe, Miron Victor Panaitescu s-a întors în afaceri

Acuzele procurorilor fiind cât se poate de clar cuprinse în rechizitoriu: ”În perioada iulie 2013 – decembrie 2015, inculpatul Panaitescu Miron Victor l-a ajutat pe administratorul SC Hexi Pharma Co SRL (în prezent decedat) să disimuleze originea ilicită a sumelor de 2.275.672, 19 euro și 9.875.717,45 lei, obținute de acesta din urmă ca urmare a săvârșirii infracțiunii de delapidare. În acest sens, între societățile administrate de inculpatul Panaitescu Miron Victor și două firme din Cipru controlate de administratorul SC Hexi Pharma Co SRL au fost încheiate mai multe contracte fictive de prestări servicii. Ulterior, o parte din aceste sume de bani au fost retrase direct de la ATM-uri, iar restul au fost transferate în conturile unor societăți de unde au fost la fel retrase în numerar, de administratorul SC Hexi Pharma Co SRL”. Numai că, în ciuda faptului că DNA îi sufla în ceafă prin tot mai mult anchete, Panaitescu și-a văzut nestingherit de derularea a tot felul de afaceri. La un moment dat revenind ”la spital”, cel Județean de Urgență ”Sf. Pantelimon” din Focșani. Iar după cum a răbufnit public încă de atunci, Spitalul din Focșani elabora documentația unui ”anunț de licitație pentru un acord cadru de furnizare de aparatură medicală”. La care, până la ”ridicarea” pe SEAP, s-a ”conectat” compania Almed Investments SRL, după ce și-a schimbat intempestiv sediul de pe Bdul. Dacia din Mioveni, Argeș, pe strada Lămâiului din București. Adică exact acolo unde locuiește fostul ”combinator financiar” al Hexi Pharma, Miron Victor Panaitescu!!!
Paturile ASSMB!

Iată însă că nu este singurul semn de revenire al firmei Almed Investments, după ce aceasta pare a își fi mutat sediul la domiciliul lui Panaitescu, inculpat în dosarul Hexi Pharma. Pentru că ditamai ASSMB a încheiat contract cu Almed, pentru livrarea a 100 de paturi plus saltea și noptieră, la prețul de 7.140 lei bucata! Fără TVA!
Procurorii au pus ochii pe ”bilele” lui Apostol

Și oricât au ”scormonit” pe SEAP, procurorii tot nu au găsit încă ”secvența ”publicării anunțului de licitație.
DOCUMENT.

Contractul dintre ASSMB și ALMED INVESTMENTS SRL.
În schimb, ca și noi, DNA a intrat în posesia ”Contractului de furnizare înregistrat cu nr. 30446 din 05.11.2021”. Adică la începutul acestei luni. Ceea ce și explică ”capacitarea” organelor de anchetă pe acest contract ”buclucaș”dintre Administrația Spitalelor și Serviciilor Medicale București și SC ALMED INVESTMENTS SRL. Și care specifică clar : ”

4. OBIECTUL CONTRACTULUI. Furnizorul se obligă să furnizeze „ PAT + SALTEA + NOPTIERA MEDICALĂ pentru unitatea modulară din Pipera din cadrul Spitalului Clinic de Boli Infecțioase și Tropicale Dr. Victor Babeș”, în perioada convenită și în conformitate cu obligațiile asumate prin prezentul contract.

PREȚUL CONTRACTULUI. Prețul convenit pentru îndeplinirea contractului, plătibil furnizorului de către achizitor este de 714,000.00 lei fără TVA, la care se adaugă 135,660.00 lei TVA. Valoarea totală a contractului este de 849,660.00 lei”.

Bilele lui Apostol

Însă monitorizarea de ultimă oră a achizițiilor ASSMB care deja dau de gândit procurorilor nu se oprește aici. Astfel că Direcția Națională Anticorupție tocmai ce a luat și urma ”bilelor lui Apostol”. Totul după ce ASSMB-ul condus încă de Vasile Apostol a cumpărat ”bile” cu 735 lei, fără TVA! Când pe piața liberă, la emag, de exemplu, prețul produsului este de 79.99 lei, cu tot cu TVA! Este vorba de un ”dispozitiv automat anti-incendiu tip bilă”, descris ca ” bilă pentru stingerea incendiilor în faze incipiente, cu activare automată la contact cu flacăra, marca Escape. Funcție activă (se aruncă în foc pentru stingerea acestuia) sau funcție pasivă ( se depozitează în locuri cu risc crescut de incendiu și în momentul declanșării incendiului va contribui la stingerea prematură a focului”.
Anunțul de inițiere

În schimb, după cum reiese din informarea care le-a dat ”calculatorul peste cap” procurorilor DNA, ”Bilele lui Apostol” au costat 2.844.000 lei, după cum reiese din documentul ”anunțurilor de inițiere”! Adică 735 de lei bucata! Și asta fără TVA! Acum, deja la un anumit nivel al sistemului se cam știa că șeful ASSMB se vede cu ”ochi albaștri” atunci când se uită în oglindă… Numai că, ghinion, la așa ”bile”, chiar că Vasile Apostol a atras și atenția ”cui nu trebuie”… Astfel că barem de acum se poate convinge și acesta dacă și mai ales cât se poate baza pe sistem! Și pe care parte a lui… Că și aici ”prețul corect” este diferit, ca și la ”bilele” anti – incendiu…

Exclusiv

Sporul-fantomă din concediu: polițistul muncește în condiții grele, dar se odihnește pe gratis

Publicat

pe

De

„Demersuri inițiate” din 2025, rezultate zero în 2026

De un an și jumătate, Ministerul Afacerilor Interne scrie scrisori. Atât. Din iunie 2025, polițiștii sunt anunțați solemn că „au fost inițiate demersurile” pentru ca sporul de condiții grele de muncă să fie inclus în indemnizația de concediu.

Trece un an, mai trece jumătate. Pe 20 noiembrie 2026, aceeași instituție anunță, la fel de solemn, că deciziile Înaltei Curți de Casație și Justiție „nu reprezintă documente de sustenabilitate financiară” și că situația va fi „reevaluată” după adoptarea bugetului pe 2027. Cu alte cuvinte: dreptul există, dar nu și banii. Sau, mai corect spus, nu și voința.

Sindicatul Polițiștilor din România „Diamantul” dezvăluie că, în tot acest timp, nimeni nu răspunde pentru amânare, pentru neaplicarea legii și pentru abuzul de limbaj birocratic folosit pe post de paravan.

Cum se omoară o lege cu un ordin secret

Legea e clară, limpede, aproape banală. Art. 37 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 38/2003 spune că polițiștii aflați în concediu de odihnă „primesc salariile de bază și celelalte drepturi bănești avute”. Sporul pentru condiții grele de muncă, luat lună de lună de polițistul care lucrează în locuri atestate prin buletine de determinare, este „un astfel de drept”.

În realitate, inspectoratele îl scot din calcul atunci când polițistul pleacă în concediu. Cum? Simplu: invocând normele de salarizare din Ordinul ministrului afacerilor interne nr. S/7/2018 – un ordin clasificat, pe care polițistul afectat nu îl poate citi, dar este obligat să îl suporte.

Legea spune una, ordinul secret face alta. Iar între cele două, polițistul își pierde sporul exact în singura perioadă în care nu poate fi suspectat că vrea să „fenteze sistemul”: în concediu.

Înalta Curte clarifică, ministerul clatină din cap

Înalta Curte de Casație și Justiție a epuizat demult discuția. Prin Decizia nr. 23/2021, pronunțată într-un recurs în interesul legii privind polițiștii de penitenciare, a stabilit că sporurile pentru condiții grele, vătămătoare sau periculoase trebuie incluse în drepturile cuvenite pe perioada concediului de odihnă.

A urmat Decizia nr. 73 din 3 martie 2025, în care aceeași instanță constată că s-a format „o singură opinie consolidată la nivel național”: indemnizația de concediu a polițiștilor trebuie să includă acest spor. Problema „nu mai suscită neclarități”, spune Înalta Curte.

Traducere: nu mai este nimic de discutat. Dar, la M.A.I., exact atunci se deschide „dezbaterea”: nu juridică, ci bugetar-retorică.

„Demersuri inițiate”, „aspecte în atenție”, „soluții în curs de definitivare”

La început, ministerul a părut că știe să citească deciziile Înaltei Curți.

  • Pe 6 iunie 2025, Direcția Generală Financiară transmite, prin adresa nr. 453069, că „au fost inițiate demersurile necesare” pentru modificarea Ordinului nr. S/7/2018 „în considerarea celor reținute de instanță”.
  • Pe 16 martie 2026, prin adresa nr. 694746, un secretar de stat revine cu formula clasică: „aspectele reținute de Înalta Curte se află în atenția structurilor” ministerului, „în vederea definitivării unor soluții”.
  • Pe 23 iunie 2026, Direcția Generală Financiară repetă, cuvânt cu cuvânt, aceeași frază, prin adresa nr. 469406.

Aceleași vorbe, aceeași semnătură: chestorul principal de poliție Răzvan Grecu, director general. Timp de 17 luni, „demersurile inițiate” nu reușesc să nască nici măcar o modificare clară de ordin, dar reușesc să producă tone de hârtie și o colecție respectabilă de expresii sterile.

Sindicatul întreabă punctual. Ministerul răspunde global și vag

Pe 8 noiembrie 2026, Sindicatul „Diamantul” trimite petiția nr. 258/EP. Atașează cinci hotărâri judecătorești favorabile polițiștilor, pronunțate între 20 și 22 octombrie, patru dintre ele definitive.

Întrebările sunt simple, concrete, imposibil de „filozofat”:

  1. Ce demersuri concrete s-au făcut, cu dată, număr și structura responsabilă?
  2. În ce stadiu este proiectul de modificare și cine răspunde de finalizarea lui?
  3. Ordinul nr. S/138 din 7 septembrie 2026, care a modificat Ordinul nr. S/7/2018, a rezolvat problema sporului în concediu sau nu?
  4. Când estimează M.A.I. adoptarea modificării?

Răspunsul din 20 noiembrie 2026 – adresa nr. 1754961 a Direcției Informare și Relații Publice a M.A.I. – recită din nou formula cu „aspectele aflate în atenția structurilor”, nu indică niciun demers, nicio dată, niciun număr de înregistrare, deși în 2025 se lăuda că „demersurile” sunt deja „inițiate”. Despre Ordinul nr. S/138/2026 – tăcere. Despre stadiul proiectului – doar teoria: ordinele se pregătesc de financiar, resurse umane și juridic, se discută cu sindicatele reprezentative și se aprobă, cândva, de ministru.

Singurul element concret: totul se împinge, cu grație, „după bugetul de stat pe 2027”.

„Deciziile instanței nu sunt documente de sustenabilitate financiară”

Punctul culminant al răspunsului M.A.I. este o frază care ar merita vitrină la muzeul cinismului administrativ:
deciziile instanței supreme „nu reprezintă documente de sustenabilitate financiară” și aplicarea Deciziei nr. 73/2025 „generează un impact financiar suplimentar”.

Concluzia ministerului: soluția trebuie reanalizată „inclusiv după adoptarea bugetului de stat și a măsurilor fiscal bugetare pentru anul 2027”.

Nimeni nu a pretins vreodată că Înalta Curte ar emite documente de sustenabilitate financiară. Rolul ei e să spună ce prevede legea, nu dacă ministerul are bani sau chef să o aplice. Legea nu prevede nicio „condiție de buget” pentru ca polițistul să primească în concediu „drepturile bănești avute”.

În fapt, M.A.I. face o piruetă: întrebare despre aplicarea legii, răspuns despre bani. Legea rămâne în vigoare, dar este parcată „până după bugetul pe 2027”.

Competența e clară, răspunderea dispare

În răspunsul către sindicat, ministerul nu are nicio ezitare când explică cine face normele de salarizare:

  • structurile financiară, de resurse umane și juridică le analizează și propun,
  • ministrul Afacerilor Interne le aprobă.

Legea-cadru nr. 153/2017 confirmă: normele metodologice se aprobă „prin ordin al ordonatorului principal de credite”, adică al ministrului (art. 90 din anexa nr. VI).

Cu alte cuvinte, competența e limpede. Când se trece însă de la întrebarea „cine poate” la întrebarea „cine răspunde că nu o face de 17 luni”, răspunsul se evaporă. Sindicatul întreabă clar cine răspunde de finalizarea proiectului. Ministerul răspunde în cercuri largi și nu dă niciun nume, nicio structură concretă.

„Nu au fost identificate indicii” că ar răspunde cineva

Nu e prima dată când M.A.I. se spală pe mâini colectiv. La o sesizare anterioară a sindicatului, secretarul de stat a transmis, prin adresa din 16 martie 2026, că aspectele sesizate „au făcut obiectul unei analize la nivelul conducerii instituției din perspectiva incidenței dispozițiilor legale privind răspunderea disciplinară”.

Concluzia? Nu „au fost identificate indicii” pentru „angajarea răspunderii juridice”.

Adică: instanțele de judecată din toată țara constată că sporul trebuie plătit și îl includ în hotărâri. M.A.I. a promis că își va corecta practica. Nu o corectează. Analiza internă constată că nimeni nu răspunde pentru asta.

Legea există, Înalta Curte a vorbit, sindicatul insistă, ministerul analizează. Doar răspunderea lipsește.

În fața instanței: „Recunoaștem obligația de plată”

În timp ce la nivel central se filozofează despre „sustenabilitate”, instanțele dau pe bandă rulantă soluții favorabile polițiștilor.

Potrivit informațiilor făcute publice de Sindicatul „Diamantul”:

  • între 20 și 22 octombrie au fost pronunțate cinci hotărâri favorabile,
  • în ultimele două săptămâni au mai fost câștigate alte trei dosare, la tribunalele Covasna, Iași și Prahova, unul cu 23 de reclamanți.

Inspectoratele declară recursuri, iar curțile de apel le resping. O hotărâre definitivă nu mai lasă loc de „dezbatere bugetară”. Codul penal pedepsește „neexecutarea hotărârii judecătorești privind plata salariilor în termen de 15 zile de la data cererii de executare adresate angajatorului” (art. 287 alin. 1 lit. e).

De aceea, când vine cererea de executare, tonul ministerului se schimbă radical.

  • Inspectoratul de Poliție Județean Tulcea, prin adresa nr. 238.804/24.07.2026, scrie frumos că „recunoaște obligația de plată” și „înțelege să execute de bunăvoie” sentința privind includerea sporului în indemnizația de concediu, cu actualizare și dobândă legală penalizatoare.
  • În alte dosare, I.G.P.R. și Inspectoratul General pentru Imigrări comunică, la fel de docil, cum pun în executare hotărârile definitive.

Așadar:

  • când e vorba să aplice legea pentru toți polițiștii – se așteaptă bugetul 2027;
  • când e vorba să execute o sentință definitivă – se plătește, pentru că altfel începe discuția penală.

Sporul de la fluturaș la citația de la tribunal

Rezultatul concret? Același drept, două regimuri:

  • dacă polițistul nu dă în judecată ministerul, pierde sporul în concediu;
  • dacă dă în judecată și câștigă, îl primește, dar cu întârziere, plus dobânzi și actualizare cu inflația.

Amânarea nu face să dispară dreptul. Doar îl mută de pe fluturașul de salariu pe hotărârea judecătorească, unde devine mai scump pentru stat.

În loc să aplice o regulă clară, generală, M.A.I. preferă să plătească mai mult, mai târziu și doar celor care au nervi, timp și bani să se ducă în instanță.

Consecința pentru polițist: legea se aplică doar cu timbru judiciar

De un an și jumătate, mesajul M.A.I. către polițiști, tradus din birocrată în română, e simplu:

  • „Am inițiat demersuri”,
  • „problema e în atenția structurilor”,
  • „deciziile Înaltei Curți nu sunt documente de sustenabilitate financiară”,
  • „mai vedem după bugetul pe 2027”.

În tot acest timp, art. 37 din Ordonanța nr. 38/2003 nu s-a schimbat. Instanțele îl aplică la fel, în toată țara. Doar ministerul refuză să-l aplice administrativ, deși are obligația și competența s-o facă.

Pentru polițist, concluzia este crudă și clară: legea nu se aplică din oficiu, ci doar la cerere, cu avocat, dosar și ștampilă de grefă.

Ce poate face polițistul acum

Până când M.A.I. va descoperi, eventual după bugetul pe 2027, că legile nu se votează „cu condiția să fie bani”, singura cale practică rămâne instanța.

Sindicatul Polițiștilor din România „Diamantul” anunță că:

  • formulează acțiuni în instanță pentru membrii săi, individual sau în grup,
  • îi invită pe membrii care primesc sporul de condiții grele, dar nu îl regăsesc în indemnizația de concediu, să trimită fluturașii de salariu pentru demararea procedurilor.

În timp ce ministerul amână dreptul până după 2027, instanțele îl acordă azi. Iar acest paradox spune totul despre felul în care înțelege M.A.I. să respecte legea: doar atunci când un judecător îl obligă. (Cerasela N.).

Citeste in continuare

Featured

Scutul invizibil al viitorului: Armata României testează roboți de luptă și tehnologii anti-dronă, dar birocrația ține apărarea pe loc

Publicat

pe

De

Forțele armate române fac un pas decisiv spre războiul tehnologizat, evaluând pe teren sisteme robotizate și echipamente avansate de contracarare a dronelor. În cadrul unui amplu exercițiu militar organizat recent, Ministerul Apărării Naționale (MApN) a adus laolaltă 27 de companii din industria de profil pentru a-și demonstra capabilitățile tehnice, cu perspectiva ca cele mai performante soluții să intre, pe viitor, în dotarea armatei.

Amenințarea din aer, prioritatea zero a apărării

Vulnerabilitatea majoră a structurilor de apărare autohtone rămâne, în prezent, pericolul reprezentat de aparatele de zbor fără pilot. Din acest motiv, poligonul de testare a fost dominat de soluții de bruiaj electronic și sisteme specializate în neutralizarea dronelor. Echipamentele au fost supuse unor scenarii dificile, menite să reproducă fidel realitatea câmpului de luptă: vizibilitate redusă din cauza ceții dense și ținte care evoluează la altitudini foarte joase.

Inovație pe șenile: „Vânătorul” sud-coreean de drone

Una dintre piesele de rezistență ale demonstrației a venit din partea unui producător sud-coreean, care a prezentat un sistem defensiv integrat direct pe un vehicul terestru fără pilot. Această arhitectură mobilă răspunde unei nevoi tactice critice: protejarea rapidă a zonelor vulnerabile, complet descoperite în fața atacurilor aeriene. Capabile de o dislocare imediată în teren, aceste drone terestre pot detecta și urmări simultan multiple ținte aeriene, oferind o umbrelă de securitate acolo unde infrastructura clasică lipsește.

Entuziasm în poligon, blocaj în birouri

Potrivit unor surse din cadrul Ministerului Apărării Naționale (MApN), militarii prezenți la evaluări s-au declarat impresionați de eficiența mai multor tehnologii testate, apreciind atât inovațiile dezvoltate de companiile românești, cât și pe cele ale producătorilor străini.

Deși, pe hârtie, astfel de exerciții au rolul de a identifica rapid cele mai bune soluții defensive și de a urgenta cumpărarea lor, realitatea administrativă spune o altă poveste. Procedurile de achiziție derulate de minister rămân extrem de anevoioase. În practică, după încheierea demonstrațiilor din teren, dialogul se întrerupe brusc, iar furnizorii de tehnică militară așteaptă, de cele mai multe ori în zadar, un semn din partea autorităților pentru concretizarea contractelor.

Citeste in continuare

Anchete

Mircea Geoană: România trebuie să atragă investiții și să-și extindă parteneriatele economice

Publicat

pe

De

Fostul secretar general adjunct al NATO consideră că România trebuie să-și păstreze ancorarea euroatlantică, dar să caute oportunități economice și în India, Orientul Mijlociu și statele din Golf.

Viitorul economic al României depinde de atragerea investițiilor, valorificarea poziției geografice și diversificarea parteneriatelor, susține Mircea Geoană. Într-un interviu acordat publicației Libertatea, în contextul conferinței Institutului Aspen România, acesta a avertizat că reducerea fondurilor europene va pune presiune pe gestionarea banilor publici și va obliga țara să caute noi surse de finanțare.

Parteneriate dincolo de spațiul euroatlantic

Geoană afirmă că România trebuie să-și mențină angajamentele față de partenerii occidentali, fără ca relațiile economice să se limiteze la spațiul euroatlantic.

„Pentru România nu există o altă variantă decât a rămâne extrem de ancorați în lumea euroatlantică, dar asta nu înseamnă că trebuie să fie o relație exclusivă”, a spus el.

În opinia sa, România ar trebui să intensifice cooperarea economică cu India, țările din Orientul Mijlociu și statele din Golf, valorificând oportunitățile oferite de schimbările din economia globală.

Poziția geografică, un potențial avantaj economic

Fostul oficial NATO consideră că amplasarea României poate susține dezvoltarea unor conexiuni comerciale între mai multe regiuni. Pentru ca acest potențial să se concretizeze, sunt necesare investiții în infrastructură și în legăturile comerciale regionale.

Geoană descrie România drept o posibilă „placă turnantă multiregională” — un rol care, în viziunea sa, ar putea contribui la atragerea capitalului și la extinderea schimburilor economice.

Infrastructura tehnologică și energetică, provocări pentru investiții

Printre vulnerabilitățile semnalate de Geoană se numără lipsa unor centre de date de mari dimensiuni și capacitatea insuficientă a rețelelor energetice. Acestea sunt infrastructuri importante pentru dezvoltarea industriilor viitorului și pentru atragerea unor investiții strategice, a susținut el.

Geoană a mai subliniat necesitatea protejării resurselor de gaze naturale din Marea Neagră, inclusiv a celor din proiectul Neptun Deep. Exploatarea gazelor din perimetru este programată să înceapă în 2027, iar securizarea resurselor a fost prezentată drept o prioritate strategică pentru România.

Citeste in continuare

Aveți un PONT?

Cel mai complet ziar de investigații dedicat cititorilor din România. Aveți un pont despre fapte de corupție la nivel local și/sau național? Garantăm confidențialitatea! Scrie-ne la Whatsapp: 0735.085.503 Sau la adresa: incisiv.anticoruptie@gmail.com Departament Investigații - Secția Anticorupție

Știri calde

Exclusiv19 ore ago

Sporul-fantomă din concediu: polițistul muncește în condiții grele, dar se odihnește pe gratis

„Demersuri inițiate” din 2025, rezultate zero în 2026 De un an și jumătate, Ministerul Afacerilor Interne scrie scrisori. Atât. Din...

Exclusiv2 zile ago

Gladiatori cu burtă și chei la brâu: Cum prăbușește „prea multul bine” imperiul pușcăriilor românești

Nu vă mai uitați în zare după hoarde de barbari sau evadați ca-n filmele de la Hollywood dacă vreți să...

Exclusiv2 zile ago

Bule de canal, șpagă acidulată și securiști de inox: Cum se îmbuteliază „fericirea” la fabrica de combinații Coca Cola din Ploiești

Dacă vă întrebați ce gust mai are fericirea la sticlă pe final de 2026, răspunsul vine direct din inima Prahovei:...

Exclusiv2 zile ago

La M.A.I., legea intră în vigoare după ce câștigi procesul

Sindicatul „Diamantul” sesizează Avocatul Poporului și avertizează: dacă sporul din concediu nu se plătește de bunăvoie, tribunalele riscă să devină...

Exclusiv3 zile ago

Stele căzătoare și orgolii pe banii noștri: Cum au confundat boierii din ANP codul legii cu regulamentul de la scara blocului și s-au trezit cu Mircea Decu înapoi pe funcție!

Pe plantația cu gratii a Administrației Naționale a Penitenciarelor (ANP), acolo unde câțiva vătafi de carton cu epoleți grei trăiesc...

Exclusiv3 zile ago

REPUBLICA BANANIERĂ TCE PLOIEȘTI: Cum conduce „Nae Comisionaru’” prin Note Interne ilegale, cum a îngropat „Organigrama cu chiloți” a „Slănicioaicei” o societate întreagă și de ce fug directorii financiari ca șobolanii de pe titanicul uns cu vaselină de 300.000 de lei!

Dacă ați crezut că după dezvăluirile explozive din Incisiv de Prahova („Feuda cu buldoexcavator și compostor în moarte clinică: Cum...

Exclusiv3 zile ago

Când MAI taie pensii cu pixul, legea devine opțională

La încasări, revizuire „din oficiu”. La plăți, birocrație până la adânci bătrâneți În universul administrativ al Ministerului Afacerilor Interne, legea...

Exclusiv3 zile ago

Cosmin Dorobanțu, vocea Poliției Penitenciare: reacția președintelui FSANP la numirea lui Lavrin Covaci la Ministerul Justiției

UN NOU SECRETAR DE STAT LA JUSTIȚIE ȘI O VOCE PUTERNICĂ DIN SISTEM Numirea avocatului Lavrin Covaci în funcția de...

Exclusiv4 zile ago

Antrenamente cu tărie și scandal conjugal sub masca legii: Cum își pune în aplicare „tactica de la mascați” o agentă SAS turtă de beată, în timp ce șefii IPJ Prahova țin batista pe țambal și vânează polițiștii corecți!

Dacă mai avea cineva iluzia că Inspectoratul de Poliție Județean (IPJ) Prahova este un bastion al siguranței cetățeanului, e cazul...

Exclusiv4 zile ago

Până la 60.000 de euro de polițist: Statul, marele jefuitor din fluturașul de salariu

În România, cel mai eficient jefuitor de polițiști nu e infractorul, ci statul. Nu sparge seifuri, nu atacă bănci, nu...

Exclusiv4 zile ago

Feuda cu buldoexcavator și compostor în moarte clinică: Cum își pavează „Nae Comisionaru’” curtea cu utilajele și șoferii TCE Ploiești, sub privirea oarbă a unei conduceri de mucava!

Dacă aveați impresia că la Transport Călători Express (TCE) Ploiești s-a atins deja fundul prăpastiei administrative, pregătiți-vă să mai săpați...

Exclusiv4 zile ago

Împăratul „Copy-Paste” cu pistol de lemn și togă de catifea: Cum a vrut avocatul stagiar Alexandru Fulgeanu să tragă țeava din Tisău în Cătina, între 118 flotanți în sufragerie, operații estetice din buget și falimente „active” cu bolnavi la patru ore! (II)

Dacă administrația publică din România și barourile de avocați ar avea un muzeu al absurdului, Alexandru Fulgeanu, fostul primar de...

Exclusiv6 zile ago

Spiritism constituțional pe 197,33 lei: Cum au așteptat șapte polițiști șase ani jumate ca să afle că muncesc pe bază de voluntariat, iar CCR folosește Internet Explorer

Dacă mai avea cineva impresia că Justiția din România se mișcă încet, Sindicatul Polițiștilor din România „Diamantul” vine cu dovada...

Exclusiv6 zile ago

Croitorii orbi din fruntea pușcăriilor: Cum vrea statul să reformeze penitenciarele înainte să afle câte paturi are în ele

Există în administrația românească o tradiție sacră, aproape mistică: întâi tai panglica, dărâmi zidul și desenezi organigrama din pix, iar...

Exclusiv6 zile ago

Poliția sub acoperire… de ridicol: Cum a ajuns șeful Poliției Municipiului Arad „secret de stat” apărat cu minciuni și GDPR

În Inspectoratul de Poliție Județean (IPJ) Arad s-a descoperit recent o nouă formă de muncă operativă sub acoperire: concursul-fantomă pentru...

Partener media exclusiv

stiri actualizate Raspandacul

Parteneri

Taxi Heathrow London

Depozit Otel Bucuresti

Top Articole Incisiv