Anchete
„Ii miroase cuiva a frauda? Aiurea!/Alexandru Bozianu este soțul ex-deputatului PMP de Prahova, Nicoleta-Cătălina Bozianu și este directorul Pol Fruct din 2018/Tot de atunci au început să curgă și contractele pentru furnizarea în școli de mere cumpărate din Polonia”(I)
Mărul polonez, biscuiții de Galați și cornul de Turda provoacă nemulțumiri printre părinții buzoieni
„Cum era de așteptat, programul guvernamental de furnizare a produselor lactate, de panificație și fructe în școli și grădinițe este din nou contestat de părinți, la doar câteva zile de la începerea anului școlar, nemulțumiți de calitatea produselor. Dacă biscuiții uscați produși la Galați sunt în termenul de valabilitate, sau cel puțin așa arată ambalajul, despre cornul produs și ambalat la Turda, județul Alba, și oferit elevilor și preșcolarilor din Buzău, nu se poate spune același lucru. Pe ambalaj nu se identifică nici data fabricației și nici termenul de valabilitate. De asemenea, în unele școli nu există continuitate în livrarea produselor.
A. Bozianu
Părinții sunt nemulțumiți și de calitatea merelor. Deși furnizorul ELCOMER ACHIZIȚII S.R.L. este din Niculești, comuna buzoiană Puiești, fructele sunt achiziționate din Polonia și ambalate de o firmă din județul Prahova, POL FRUCT S.R.L. care a câștigat licitația organizată de Consiliul Județean Buzău în asociere cu firma de la Puiești. Și asta deși există livezi cu meri în tot județul Prahova. Situația este aceeași în Prahova, Dâmbovița, Timiș ori Alba. Într-un interviu acordat în luna martie 2019, pentru știrile TVR, Alexandru Bozianu, directorul S.C. POL FRUCT S.R.L., declara că nu au avut de unde să achiziționeze mere românești, așa că au importat din Polonia, la un preț mai mare. Însă, potrivit unei analize realizată de Ziarul Financiar, mărul polonez este mai ieftin decât cel românesc. În depozitul din Boldești-Scăieni, merele importate din Polonia, la un preț mai mare decât al celor românești, intră pe linia de ambalare individuală, după ce au fost spălate în prealabil.
Întreprinzătorul prahovean spune că a încercat să colaboreze cu producătorii români de mere.
Pe lângă faptul că aceștia nu au depozite unde să țină merele o jumătate de an și nu pot livra cantitățile necesare, furnizorul spune că producătorii noștri au mere pline de pesticide și insecticide.
Nicoleta-Cătălina Bozianu
Cum a ajuns însă o firmă din Buzău care nu are nici măcar spații proprii de depozitare să fie lider de asociere cu această societate din Prahova, nu se știe. Alexandru Bozianu este soțul deputatului PMP de Prahova, Nicoleta-Cătălina Bozianu și este directorul Pol Fruct din 2018, potrivit declarației de avere a soției parlamentar. Tot de atunci au început să curgă și contractele pentru furnizarea în școli de mere cumpărate din Polonia unde, spune Alexandru Bozianu, producătorii pot asigura cantitatea de fructe necesară.
Nemulțumiți de merele din Polonia sunt și părinți din Dâmbovița. Polonia asigură peste 70 la sută din merele importate în România. Organizați în cooperative, producătorii polonezi au infrastructura necesară pentru a depozita și exporta fructele în cantități mari. Uniunea Europeană a alocat României aproape 7 milioane de euro pentru achiziționarea de fructe și legume în anul școlar 2019-2020. Bani care, în loc să ajungă la producătorii locali, se duc în mare parte la furnizorii de peste hotare.
Președintele Consiliului Județean Buzău, Petre Emanoil Neagu, admite că nu este normal ca pe băncile elevilor buzoieni să ajungă mere din Polonia, dar vina aparține doar producătorilor.
,,Bine ar fi să mâncăm mere din România, să mâncăm roșii din România, dar trăim într-o perioadă în care globalizarea își spune cuvântul. Trăim în Europa. Cred că ar trebui făcută mai multă publicitate și fiecare să vorbim deschis despre asta, să ajungem să cumpărăm doar produse fabricate în România, dar din nefericire, chiar dacă e riscul să supăr pe cineva, să știți că la anumiți producători care spun că au produse din România găsim roșii din Grecia”, a declarat președintele Consiliului Județean Buzău, Petre Emanoil Neagu.
Conducerea Consiliului Județean spune că a avut doar sarcina de a organiza licitațiile în timp util și spune că școlile, Inspectoratul școlar și inspectorii de la OPC trebuie să ia atitudine în cazul în care constată că produsele sunt de calitate îndoielnică.
,,Treaba noastră a fost să terminăm licitația, suntem printre puținele Consilii Județene din țară care au terminat licitațiile pe măr, corn și lapte. Nu mai e treaba noastră mai departe, ci a celor care ar trebui să se ocupe de calitate, de formă, dacă vreți, sunt cei care sunt îndreptățiți să facă verificări să vadă produsele sunt conforme. Cei îndreptățiți sunt cei de la OPC”, a mai spus Neagu.
De la eșec, la dezastru
La Buzău, programul ,,Lapte, măr și corn” în școli a eșuat lamentabil anul trecut și ar putea fi un dezastru și anul acesta. Toate încercările autorităților buzoiene de a asigura gustarea copiilor au mers din blocaj în blocaj în 2018, iar la începutul acestui an, când programul era foarte aproape să devină funcțional, o nouă modificare legislativă a compromis finalizarea procedurilor pentru derularea acestui program în județul Buzău. Mai exact, printr-o Hotărâre de Guvern, consiliile județene au fost obligate să consulte primăriile care, începând de anul acesta, au posibilitatea de a se ocupa de distribuirea laptelui, cornului și a fructelor în școli.
Cum primăriile din județul Buzău au considerat că procedurile sunt foarte greu de îndeplinit, dovadă că ani de zile nu au reușit să asigure spațiile frigorifice necesare pentru păstrarea produselor, după consultarea tuturor administrațiilor locale, Consiliul Județean Buzău și-a asumat derularea acestui program și a reluat procedurile de licitație. Însă acestea nu au fost lipsite de probleme.
După ce oferta vechiului furnizor Boromir a fost respinsă pentru lipsa fișei tehnice a produsului, societatea LOGISTIC MEDIA POP ART S.R.L. din Ocna Mureș, județul Alba, lider de asociere, și societatea PATISGAL S.R.L. din Galați au fost desemnate să furnizeze produsele de panificație în școlile și grădinițele din județul Buzău.
Nici Logistic Media Pop Art SRL și nici Patisgal SRL nu au secții de producție în zona Buzăului. Dar nicio autoritate centrală nu urmărește programul și nici traseul banilor. Consecința e că dintr-un leu, cât plătește Guvernul pe un corn și un pachet de lapte, doar jumătate e costul real al gustării. Restul e câștigul firmelor implicate – procesatori și intermediari.
Punctul de lucru al firmei LOGISTIC MEDIA POP ART SRL se află în spațiul fostei fabrici de ciment din Turda. Printr-o suveică de societăți, familia Pop câștigă zeci de licitații organizate de administrațiile județene și locale din țară în cadrul programului Laptele și Cornul, în pofida faptului că pe numele societăților respective au fost depuse sesizări la Protecția Consumatorului pentru nereguli.
În urmă cu 15 ani, Marinel Pop a deschis în clădirile fostei fabrici de ciment din Turda o fabrică de țigări (Europa) și o linie de panificație. Din afacerea cu țigări nu a rămas decât fumul, însă, prin produsele de panificație, Marinel Pop și membrii familiei au ajuns să câștige milioane de euro pentru că, în mod constant, își adjudecă licitații pe bandă rulantă din cadrul programului guvernamental Laptele și Cornul. Acest lucru se întâmplă în pofida faptului că firmele familiei Pop au fost acuzate de mai multe nereguli, ele fiind reclamate la Protecția Consumatorului. Rețeta de succes a familiei Pop este destul de simplă. Firma reclamată este băgată în insolvență, iar la licitații apar firme nou înființate, cu un istoric curat.
Cea de-a doua firmă, PATISGAL SRL, a fost înființată în 2003 și în martie 2012 a fost preluată (în acte) de Daniela-Ionela CIUBOTARU (40 de ani), de la Florentin Cristian CRISTEA. În anul respectiv societatea a raportat o cifra de afaceri de numai 643.176 lei, dar și 58 de angajați. Noua patroană – cu domiciliul într-un sat din județul Vrancea – a renunțat la societate în aprilie 2015, oficial contra sumei de 1.015.200 lei (valoarea nominală a părților sociale), vânzarea firmeii fiind efectuată în două etape – majorare de capital social (cu 300 lei!) și cesiune părți sociale.
Din aprilie 2015, unic asociat la PATISGAL SRL a devenit Mihaela Maria SCHUMNY (49 de ani), persoană născută la Baia Mare, dar cu cetățenie germană și domiciliu în Germania. În ianuarie 2016, noua patroană din acte schimbă domeniul principal de activitate în ,,fabricarea biscuiților și piscoturilor; fabricarea prăjiturilor și a produselor conservate de patiserie”, iar Doina DĂNILĂ (în prezent SERBINIUC, 28 de ani) rămâne unic administrator.
În 2017, PATISGAL SRL a fost inclusă pe lista societăților beneficiare de ajutor de stat, valoarea acestui sprijin financiar fiind de 5,3 milioane de lei, iar proiectul presupune crearea a 185 de locuri de muncă, din care 54 sunt pentru defavorizați.
Furnizorul laptelui, respins dar câștigător
Pentru produsele lactate a fost depusă o singură ofertă, respectiv a societății MERIDIAN AGROIND S.R.L. ,,Cu ocazia evaluării ofertei depusă de acest operator economic, în faza de D.U.A.E., s-a constat că ofertantul a depus în format electronic, semnat cu semnătură electronică extinsă D.U.A.E. prin care, la Secțiunea Utilajele, instalațiile și echipamenteie tehnice în dispoziția operatorului economic NU descrie în nici un fel utilajele (autospecialele frigorifice de transport, instalațiile și echipamentele tehnice pe care acesta le are la dispoziție pentru aducerea la îndeplinire a Acordului cadru și a contractelor subsecvente”, se precizează în informarea președintelui comisiilor de evaluare către consilierii județeni, privind stadiul procedurilor. Ca urmare, oferta a fost declarată inacceptabilă, iar ofertantul nu a formulat contestație. Ulterior însă, Meridian Agroind a ajuns pe lista câștigătorilor licitației. De menționat că societatea în cauză a fost ani de zile abonată la banii alocați derulării programului ,,Laptele și cornul” în școlile din Buzău și nu de puține ori produsele furnizate au ridicat suspiciuni de conformitate, reclamațiile fiind însă respinse de reprezentanții CJ Buzău.
Cele mai mari probleme au fost însă la licitația pentru desemnarea furnizorului fructelor în școli. După ce a fost plimbată trei luni între Consiliul Județean și Agenția Națională pentru Achiziții Publice (A.N.AP.), documentația de atribuire a fost acceptată la data de 26 septembrie 2018, iar anunțul de participare publicat trei zile mai târziu în S.E.A.P.
Ofertele au fost deschise abia pe 5 noiembrie, singurul ofertant fiind asocierea formată din Societatea ELCOMER ACHIZITII S.R.L. – lider de asociere și Societatea POL FRUCT S.R.L. – asociat.
Comisia de evaluare a constatat însă că oferta depusă de Asociere este inacceptabilă, apreciindu-se că ,,ofertantul a făcut o subcontractare mascată”.
Primele două critici din avizul mai sus evocat au vizat, în esență faptul că, ,,liderului de asociere Societatea ELCOMER ACHIZITII S.R.L. îi revine activitatea de depozitare, transport și distribuție către beneficiari ai fructelor furnizate de către asociatul Societatea POL FRUCT S.R.L., liderul de asociere înțelege să realizeze aceste activități cu echipamente (spațiu de depozitare și mașini de transport cu standardele cerute în documentația de atribuire) și personal calificat (de asemenea conform cerințelor documentației de atribuire) închiriat în proporție de 100% de la Societatea Meridian Agroind S.R.L., conform Contractului de închiriere fără număr din data de 15.10.2018, fapt ce în opinia observatorilor A.N.AP. reprezintă în fapt o subcontractare a activității, deși în D.U.A.E. ofertantul declară fără echivoc că NU are subcontractanți”.
Ca urmare s-a propus în februarie anularea procedurii. Ofertantul a contestat însă rezultatul procedurii, nemulțumit de evaluare și argumentele Comisiei, iar Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor a dispus anularea Raportului procedurii și a tuturor actelor subsecvente acestuia și s-a instituit, în sarcina autorității contractante, respectiv CJ Buzău, obligația să reevalueze oferta.
Astfel, după o nouă analiză, oferta depusă de Asocierea formată din Societatea ELCOMER ACHIZIțII S.R.L. – lider de asociere, cu sediul în Niculești, și societatea POLFRUCT SR.L. – asociat, a fost acceptată”, dezvaluiau cei de la Opinia de Buzau, la data de 19.10.2021.
Incisiv de Prahova NU crede ca „au început să curgă și contractele pentru furnizarea în școli de mere cumpărate din Polonia” de cand Catalina Bozianu a fost deputat si de cand sotul acesteia a „devenit” directorul Pol Fruct (din 2018). Ziaristi rai – cei care au putut afirma asa „grozavie”.
Ziaristi rai au fost si cei de la News Buzau cand publicau – in data de 17.10.2019 – articolul „Incredibil! Cine ne minte? Elevii din Romania primesc mere din…Polonia (Foto)! Unde este grija fata de producatorii autohtoni si elevi? Ii miroase cuiva a frauda? Aiurea!”
Noi credem ca este doar o simpla coincidenta si contractul subsecvent de furnizare nr 2 din 07.01.2020, contract incheiat intre CJ Braila si „asocierea” SC ALPILINE SRL Braila cu SC POL FRUCT SRL Fantanele Prahova.
[pdf-embedder url=”https://www.incisivdeprahova.ro/wp-content/uploads/2021/11/Contract-subsecvent-furnizare-nr.-2-07.01.2020-1.pdf” title=”Contract subsecvent furnizare nr. 2-07.01.2020 (1)”]
Pana sa revenim cu alte „simple” coincidente trebuie sa salutam o decizie surprinzatoare.
Un site obscur utilizat si promovat de Catalina Bozianu, in campania electorala, a fost repede modificat.
Asta, in urma dezvaluirilor noastre si in urma retinerilor – consilierului general Militaru Marian-Cătălin si consilierului Şerpescu Cătălin Constantin, din partea PMP.
„In acelasi „timp si simultan”, sub umbrela de sef al PMP Prahova si-a alocat toata energia de a ataca Guvernul Romaniei prin prisma partidului doar pentru a isi proteja cele doua afaceri detinute de sot si fiu (devine interesant si cine sunt asociati in acele firme):
Astfel, acel site de mai sus era parcat pe dreapta si/sau pe stanga fara un beneficiar adevarat/asumat. Sperand in stergerea urmelor, practic jignind inteligenta organelor de cercetare penala, acest site a fost modificat si asumat de firma sotului (precizand chiar si modalitatea de facturare, achizitionare, etc). Chiar murim de ras, pe bune coane’!? Noroc ca avem salvate inainte de modificare, pe filmare!
In rest, trebuie sa o felicitam pe Catalina Bozianu, deoarece:
Sâmbătă, 30 octombrie, Cătălina Bozianu a fost realeasă președinte al organizației PMP Prahova, în cadrul Conferinței de Alegeri a filialei județene, in plina pandemie si val 4 cand astfel de adunari sunt interzise.
IPJ Prahova?…Doarme! Politia Municipilui Ploiesti? …Doarme!
In fapt, ceea ce vedem nu este adevarat! In drept…Respectarea distantei sociale – marca PMP Prahova!
Ramane o intrebare!
La aceasta Conferinta de Alegeri a filialei judetene PMP Prahova s-au folosit tot mere de „Polonia”?
Vom reveni! (Cristina T.).
Anchete
„Șapte pași pentru redarea independenței magistraților” – text satiric viral pe rețelele sociale
Un text cu tentă puternic satirică, semnat de Liviu Oltean, circulă intens pe Facebook, fiind prezentat drept o „rețetă” caricaturală pentru redarea independenței magistraților. Publicația Lumea Justiției a preluat fragmentul, subliniind caracterul ironic al propunerilor.
Autorul listează, în registru parodic, „șapte pași”:
- Tudor Chirilă, „unic judecător” la Înalta Curte
Numirea actorului Tudor Chirilă în funcția de președinte și unic judecător al Înaltei Curți de Casație și Justiție, prezentat ca „un soi de Roy Bean” – aluzie la justițiarul legendar din Vestul Sălbatic, sugerând o personalizare extremă și arbitrară a actului de justiție. - CSM, înlocuit cu Fanchi Sitizăns și Marian Ceaușescu
Înlocuirea Consiliului Superior al Magistraturii cu personaje cunoscute din zona protestelor de stradă și activismului de tip „civici de Facebook”, ironizând ideea că justiția ar putea fi „reformată” prin lideri informali ai străzii sau ai mediului online. - Curțile de apel – în sarcina „Marii Juriste” Diana Buzoianu
Transferarea competenței curților de apel către deputata USR Diana Buzoianu („Dg. Usere”), numită ironic „Marea Juristă”, criticând astfel percepția unor politicieni ca fiind „super-eroi” ai justiției, indiferent de experiența lor reală. - „Defund” Ministerul Public
Sloganul „Defund Ministerul Public because consumul recreativ heals” ironizează curentele progresiste de tip „defund the police” și ideea de relaxare masivă a politicilor penale sub pretextul consumului recreativ de droguri. - Beneficii absurde: apă minerală și lapte de nuci macadamia la robinet
Introducerea unei revendicări evident absurde („să curgă la robinet apă minerală și lapte de nuci macadamia”) amplifică tonul parodic și ridiculizează așteptările nerealiste sau populiste proiectate asupra reformei justiției. - Ecuații propagandistice: Savonea = Dragnea = Stalin
„Savonea=Dragnea. Dragnea=Savonea. Dragnea+Savonea=Stalin.” – o caricaturizare a discursului radical în care anumite figuri din justiție și politică sunt demonizate prin comparații forțate cu dictatori, pentru a crea panică morală. - Magistrați aleși „BY THE PEOPLE” dintre „ienicerii lui El-Gibiti”
Propunerea ca jumătate dintre magistrați să fie aleși direct „BY THE PEOPLE” din rândul „ienicerilor lui El-Gibiti” – o trimitere ironică la influencerii și liderii de opinie din online, prezentați ca o nouă „gardă pretoriană” cu pretenții de a decide asupra justiției.
Textul funcționează ca o satiră la adresa discursului radical și populist despre „independența justiției”, exagerând până la grotesc propuneri, sloganuri și personaje prezente în dezbaterea publică. (Irinel I.).
Anchete
Sabotaj la vârful Armatei? Ministrul Radu Miruță, acuzat de „manipulare mizerabilă” pentru a îngropa industria de apărare românească
Un scandal de proporții zguduie temeliile Ministerului Apărării Naționale (MApN), după ce decizia ministrului Radu Miruță de a elimina vehiculul blindat Piranha 5 din programul strategic SAFE a scos la iveală acuzații grave de dezinformare. Sindicaliștii de la Uzina Mecanică București (UMB) rup tăcerea și denunță o strategie deliberată de prăbușire a producției interne în favoarea unor interese externe, totul sub paravanul unor cifre manipulate grosolan.
„Șmecheria” cifrelor: Cum s-au comparat „merele cu perele” pentru a justifica un blocaj
Inima acuzațiilor lansate de Nicolae Ștefan, liderul Sindicatului UMB, vizează modul în care ministrul Radu Miruță a prezentat costurile de producție în fața Parlamentului și a opiniei publice. Conform sindicaliștilor, ministrul a recurs la o „manipulare mizerabilă”, comparând prețul unei variante de bază a Piranha 5, din anul 2018, cu prețul unei variante ultra-tehnologizate, dotată cu sisteme anti-dronă și echipamente de ultimă generație, cerute expres chiar de către Armată pentru programul SAFE.
„Este ca și cum ai vrea să cumperi un Logan fără nicio dotare la prețul unuia full-options”, explică sindicaliștii. În timp ce varianta simplă a rămas la prețul istoric de 4,8 milioane de euro, dotările suplimentare de top au urcat costul la 9,8 milioane de euro. Miruță a folosit această diferență pentru a pretinde că prețurile au explodat artificial, invocând imposibilitatea asumării contractului, deși uzina respectase toate prețurile de referință stabilite anterior.
UMB în pragul colapsului: O uzină de elită, „executată” prin decizii politice
Efectele acestui blocaj sunt dramatice: fără comenzile din programul SAFE, Uzina Mecanică București riscă să își pună lacătul pe poartă. Ironia sorții face ca, în perioada în care conducea Ministerul Economiei, Radu Miruță să se declare „impresionat” de performanța UMB, promițând că Piranha 5 va fi prioritatea numărul unu. Odată instalat la Apărare, viziunea s-a schimbat radical, lăsându-i pe partenerii americani de la General Dynamics în stare de șoc în fața unui stat care pare să se saboteze singur.
Deși UMB a livrat constant vehicule echipate la standarde NATO, respectând angajamentul de a nu mări prețurile în ciuda inflației galopante, Ministerul a ales să ignore dialogul cu producătorul. „Au anunțat decizia fără să ne cheme la discuții, noaptea, ca hoții”, acuză reprezentanții muncitorilor, care văd în acest gest o condamnare la moarte a industriei locale de blindate.
Tancul românesc, lăsat la vatră pentru tancurile Abrams care „rup podurile”
Trădarea industriei naționale nu se oprește la Piranha 5. Sindicaliștii dezvăluie o situație absurdă legată de tancul românesc TR 85 M1. Deși UMB a investit masiv, inclusiv din fondurile sindicatului, pentru a moderniza acest tanc conform celor mai noi cerințe NATO și pentru a-l dota cu sisteme anti-dronă, MApN refuză omologarea acestuia.
Motivul invocat? Lipsa fondurilor. Cu toate acestea, ministerul preferă achiziția masivă de tancuri americane Abrams, unități de 70 de tone care, potrivit specialiștilor, sunt mult prea grele pentru infrastructura rutieră și podurile din România. În timp ce TR 85 M1 este adaptat perfect reliefului autohton și a fost prezentat cu succes la târgurile internaționale de profil, el rămâne „ostaticul” unor tergiversări birocratice suspecte.
Concluzii sub semnul întrebării: Cui folosește îngroparea UMB?
În acest peisaj dezinformarea pare să fi devenit instrument de lucru la nivelul MApN. Dacă miza este într-adevăr înzestrarea Armatei, rămâne inexplicabil de ce se refuză produse performante realizate în țară, cu forță de muncă românească și beneficii economice directe pentru stat.
Acuzațiile aduse lui Radu Miruță conturează imaginea unei administrări care întoarce spatele propriei industrii, preferând soluții externe costisitoare și, uneori, logisticește inadecvate, în timp ce elitele mecanicii bucureștene privesc neputincioase cum munca lor de decenii este aruncată la coșul de gunoi al istoriei prin cifre „aranjate” de la pupitrul ministerial.
Anchete
Admitere la Școala Națională de Grefieri: s-a căzut chiar și cu nota 10. Toate locurile ocupate, peste 250 de candidați respinși
Rezultatele concursului din 10 iunie 2026 arată o competiție dură și o ierarhie extrem de strânsă
Consiliul Superior al Magistraturii a publicat miercuri, 10 iunie 2026, rezultatele concursului de admitere la Școala Națională de Grefieri (SNG). Toate cele 140 de posturi scoase la concurs au fost ocupate, însă un număr semnificativ – 255 de candidați – au fost respinși, în ciuda unor rezultate notabile la unele probe.
De la 9,59 la 1,58: plajă uriașă de medii, concurență la limită pentru ultimele locuri
Potrivit datelor oficiale, cele mai mari medii de admitere au fost 9,59 și 9,58, în timp ce la polul opus s-au înregistrat medii finale de 2,76 și 1,58. Ultimii candidați declarați admiși au intrat cu medii de 7,12 și 7,13, ceea ce arată că ștacheta pentru ocuparea locurilor a fost setată relativ sus, într-un context de competiție intensă.
Trei probe eliminatorii: un 10 nu garantează intrarea la SNG
Concursul de admitere a cuprins trei probe scrise:
- drept procesual penal;
- drept procesual civil;
- organizare judiciară.
Un detaliu semnificativ: 16 candidați au obținut nota 10 la proba de organizare judiciară. Cu toate acestea, unul dintre ei a fost declarat respins, pentru că a obținut sub nota 5 la proba de drept procesual civil – prag minim eliminatoriu.
Situația ilustrează rigoarea regulilor de concurs: performanța excepțională la o singură probă nu poate compensa o notă nepromovabilă la alta.
Mesajul cifrelor: un filtru sever pentru viitorii grefieri
Rezultatele admitereii la Școala Națională de Grefieri din 2026 confirmă caracterul exigent al procedurii:
- toate cele 140 de locuri au fost ocupate;
- peste 250 de candidați au fost eliminați;
- chiar și candidați cu note maxime la o probă pot rămâne în afara sistemului, dacă nu trec cu bine toate etapele.
Pentru viitoarele generații de candidați, mesajul este clar: pregătirea trebuie să fie echilibrată pe toate disciplinele, iar nota 10, luată izolat, nu mai este de mult o garanție de reușită. (Irinel I.).
Protejat: „Bodycam la mișto”: Agentul Irimia, starul rutier (IPJ PRAHOVA) care dă amenzi pe filmare și iertări pe șoptite.„Grădinița de cadre” IPJ Prahova (VII)
Nu există niciun rezumat deoarece acesta este un articol protejat.
Băicoi, republica panourilor ilegale: „STOP VEXLER”, START CIRC. Statul numără melci, extremismul ridică schele
Băicoi, kilometrul zero al tupeului: panouri fără acte, lege făcută afiș Pe DN1, la Băicoi, între Forja Neptun și viitorul...
Republica Scorțeni: Codul Penal – regulament de ordine interioară, avertizorul de integritate – dușmanul poporului
Pe 12 iunie 2026, ziarul de investigații Incisiv de Prahova a publicat articolul „Primăria teroarei: Micuța comună Scorțeni și marele...
EVADARE CU BONUS LA PUSCARIA MĂRGINENI: CÂND SARE DEȚINUTUL GARDUL, SARE ȘI SALARIUL DIRECTORULUI
Pamflet usturător despre cum se răsplătește „excepționalul” în sistemul penitenciar GARDUL E MIC, SALARIUL E MARE La 12 august 2025,...
Țara se vinde la kilogram de șantier. Cum vrea Guvernul Bolojan să împingă Mangalia în brațele Rheinmetall, peste capul CSAT
Operațiunea „SAFE”: Salvăm pe cine trebuie, nu ce trebuie În România anului 2026, „securitatea națională” pare să însemne altceva decât...
DN1, Băicoi: unde se întâlnesc extremismul pe carton, melcul instituțional și un mormânt de 5.000 de ani
Pe DN1, la Băicoi, între Forja Neptun și viitorul pasaj rutier spre strada Înfrățirii, România își arată, simultan, toate fețele:...
Primăria teroarei: Micuța comună Scorțeni și marele regat al lui Barbu Iulian Constantin
Când Codul Penal devine regulament de ordine interioară Într-o comună liniștită din Prahova, Scorțeni, instituțiile statului par să funcționeze după...
Coca-Cola HBC Ploiești: Reciclare pe persoană fizică, „donații” pe banii firmei și IBC-uri la tarabă
„Sustenabilitate” la Ploiești: premii la vârf, mizerie la bază Reciclarea și valorificarea de deșeuri pe persoană fizică pare să fi...
Inspectoratul General al Miliției de Frontieră: „Aproximativ” stat de drept, cu „vigilență revoluționară” la plic
Când Poliția de Frontieră numără „aproximativ” degetele și apără „cuceririle revoluționare” cu Legea din 1971 Poliția de Frontieră, înapoiată rău:...
Polițistul – slugă la stat, călugăr în viața privată. Avocatul – business class spre orice SRL
Avocatul, de la „incompatibil” la „orice, dar cu stil” Ieri, Camera Deputaților (cameră decizională, nu doar cameră de ecou) a...
Parteneriat strategic sau stat-remorcă?
Când microfonul propagandei de la București bubuie cu vorbe mari despre „Parteneriatul Strategic cu SUA”, realitatea rece, notarială, din registrele...
„Mingea de aur a adeziunii”: Fotbal cu șantaj sindical pe banii statului
Sport de performanță în penitenciare: „Vrei pe teren? Semnezi la noi!” În timp ce România încă mai crede că fair-play-ul...
Scrisoare deschisă a fermierilor din Prahova: opriți experimentul antigrindină, nu suntem material de laborator
Experiment pe cer străin: cum vrea statul să pună fermierii din Prahova cobai la „noua tehnologie” antigrindină „NU VOI DECIDEȚI...
Republica Rachetă: cum își bombardează statul norii, fermierii și bunul‑simț. Prahova, frontul unde „mafia antigrindină” vrea să reintre pe cer pe șest
„RELUĂM TRAGERILE!” – LOVITURA PE FURATE ÎN INTERIMAT În timp ce Ministerul Agriculturii e în regim de avarie, cu ministru...
„STOP VEXLER” pe DN1, START PENIBIL: când panoul urlă, iar IPJ Prahova cască. Intră în scenă CNCD
Incisiv de Prahova dă tonul, IPJ Prahova dă din umeri Ca de obicei, investigațiile ziarului de investigații Incisiv de Prahova...
-
Exclusivacum 5 zileIPJ Prahova, sezonul doi: Nasul, finul, nevasta și agenta călcată în picioare. „Grădinița de cadre” IPJ Prahova (VI)
-
Exclusivacum 5 zilePUȘCĂRIA MĂRGINENI, ÎNCONJURATĂ DE CAMERE, LIPSITĂ DE RĂSPUNSURI. Cum a ajuns o închisoare „păzită video” să lase un deținut să-și ia lumea în cap
-
Exclusivacum 5 zilePoliția secretelor pe persoană fizică: IJP Prahova vrea să bage sursele jurnalistice în arest preventiv
-
Exclusivacum 2 zile
DN1, Băicoi: unde se întâlnesc extremismul pe carton, melcul instituțional și un mormânt de 5.000 de ani
-
Exclusivacum 3 zile
„STOP VEXLER” pe DN1, START PENIBIL: când panoul urlă, iar IPJ Prahova cască. Intră în scenă CNCD
-
Exclusivacum 2 zile
Țara se vinde la kilogram de șantier. Cum vrea Guvernul Bolojan să împingă Mangalia în brațele Rheinmetall, peste capul CSAT
-
Ancheteacum 2 zileSabotaj la vârful Armatei? Ministrul Radu Miruță, acuzat de „manipulare mizerabilă” pentru a îngropa industria de apărare românească
-
Exclusivacum 3 zilePoliția Penitenciară întreabă Guvernul: «N-aveți acte, dar ne faceți legea salarizării din burtă?»