Anchete
În jur de 100 de cetăţeni români se numără între liderii, politicienii şi miliardarii din peste 400 de ţări ale căror averi şi afaceri secrete au fost dezvăluite în unele dintre cele mai ample anchete financiare publicate sub numele de Pandora Papers
Un număr de 21.175 de documente conţin cuvântul România, dar numărul lor poate fi mult mai mare având în vedere sistemul de tip matrioşka, prin care companii din România sunt deţinute de alte companii din România, aflate în proprietatea unor firme offshore deţinute la rândul lor de companii din România, dezvaluie Răzvan Nicolae in Newsweek Romania.
Documentele Pandora Pepers fac referire, de exemplu, la miliardarul Frank Timiş, despre care a scris şi Rise Project şi care a fost implicat în proiectul Roşia Montana, informează news.ro.
Noile documente menţionează un fost parlamentar român care a deschis o companie offshore pentru a controla un cont din Elveţia, în timp ce un oficial în funcţie este beneficiarul ascuns în două companii înregistrate în Insulele Virgine Britanice care deţin la rândul lor companii în Cipru.
Aproximativ 35 de actuali şi foşti lideri şi peste 300 de oficiali publici figurează în Pandora Papers
Aproximativ 35 de actuali şi foşti lideri şi peste 300 de oficiali publici figurează în documentele de la companiile offshore, potrivit Pandora Papers, care dezvăluie că regele Iordaniei a acumulat proprietăţi în Marea Britanie şi Statele Unite în valoare de 70 de milioanr de lire sterline.
De asemenea, fostul premier Tony Blair şi soţia sa au evitat plata a 312.000 de lire la cumpărarea unui birou în Londra, cumpărând o firmă offshore care deţine clădirea.
Documentele arată o legătură între preşdintele rus Vladimir Putin cu active secrete din Monaco şi arată că premierul ceh Andrej Babis, care va trece prin alegeri în această săptămână, nu a declarat o companie offshore de investiţii utilizată pentru cumpărarea a două vile pentru 12 milioane de lire, în sudul Franţei.
Aceasta este cea mai recentă dintr-o serie de documente publicate de Pandora pepers în ultimii ani, după FinCen Files, Paradise Papers, Panama Papers şi LuxLeaks.
Corupţie, spălare de bani şi evaziune fiscală globală
Analiza documentelor este cea mai largă organizată de Consorţiul Internaţional al Jurnaliştilor de Investigaţie, la care participă peste 650 de reporteri.
O investigaţie comună a BBC Panorama, The Guardian şi ceilalţi parteneri mass-media a avut acces la aproape 12 milioane de documente şi dosare de la 14 companii de servicii financiare din ţări precum Insulele Virgine Britanice, Panama, Belize, Cipru, Emiratele Arabe Unite, Singapore şi Elveţia.
Unii lideri se confruntă cu acuzaţii de corupţie, spălare de bani şi evaziune fiscală globală. Dar una dintre cele mai mari dezvăluiri este modul în care oamenii proeminenţi şi bogaţi au înfiinţat în mod legal companii pentru a cumpăra în secret proprietăţi în Marea Britanie.
Documentele relevă proprietarii unora dintre cele 95.000 de firme offshore din spatele achiziţiilor. Acesta evidenţiază eşecul guvernului britanic de a introduce un registru al deţinătorilor de proprietăţi offshore, în pofida promisiunilor repetate de a face acest lucru, pe fondul îngrijorărilor că unii cumpărători de proprietăţi ar putea ascunde activităţi de spălare a banilor.
Preşedintele azer Ilham Aliyev şi familia sa, care au fost acuzaţi că şi-au jefuit propria ţară, sunt un exemplu. Ancheta a constatat că Aliyev şi apropiaţii săi au fost implicaţi în secret în tranzacţii imobiliare în Marea Britanie în valoare de peste 400 de milioane de lire sterline.
Familia Aliyev din Azerbaidjan, acuzată de multă vreme de corupţie, a construit o vastă reţea offshore pentru a-şi ascunde banii Dosarele arată cum familia Aliyev şi asociaţii apropiaţi au fost implicaţi în tranzacţii imobiliare în Marea Britanie în valoare de peste 400 de milioane de lire sterline Acestea includ o proprietate de 33 de milioane de lire sterline din centrul Londrei cumpărată pentru fiul de 11 ani al preşedintelui. De asemenea, a vândut o proprietate către Crown Estate pentru 66 de milioane de lire sterline în 2018, după ce a plătit 35 de milioane de lire sterline cu 10 ani în urmă.
Dezvăluirile s-ar putea dovedi jenante pentru guvernul britanic, deoarece familia Aliyev par să fi obţinut un profit de 31 de milioane de lire sterline după ce şi-au vândut una dintre proprietăţile lor din Londra către Crown Estate – compania caei regale britanice, administrată de Trezorerie şi care strânge bani pentru naţiune.
Multe dintre tranzacţiile din documente nu implică nicio ilegalitate. Dar Fergus Shiel, de la ICIJ, a spus: „Nu a existat niciodată nimic pe această scară şi arată realitatea a ceea ce pot oferi companiile offshore pentru a ajuta oamenii să ascundă bani înşelători sau să evite impozitele”. El a adăugat: ”Folosesc acele conturi offshore, acele trusturi offshore, pentru a cumpăra proprietăţi în alte ţări în valoare de sute de milioane de dolari şi pentru a-şi îmbogăţi propriile familii, în detrimentul cetăţenilor lor”.
ICIJ consideră că ancheta ”deschide o cutie cu o mulţime de lucruri” – de unde şi numele Pandora Papers.
Conacele din Malibu ale regelui Iordaniei
Documentele financiare dezvăluite arată cum regele Iordaniei a adunat în secret un imperiu imobiliar în Marea Britanie şi SUA în valoare de peste 70 milioane de lire sterline (peste 100 de milioane de dolari).
Acestea identifică o reţea de companii offshore din Insulele Virgine Britanice şi alte paradisuri fiscale folosite de Abdullah II bin Al-Hussein pentru a cumpăra 15 case de când a preluat puterea în 1999. Acestea includ investiţii de 50 de milioane de lire sterline în trei proprietăţi cu vedere la ocean în Malibu, California, şi proprietăţi în Londra şi Ascot în Marea Britanie.
Interesele sale imobiliare au crescut în timp ce regele Abdullah a fost acuzat că prezidează un regim autoritar, în ultimii ani având loc proteste pe fondul măsurilor de austeritate şi al creşterii impozitelor.
Avocaţii regelui Abdullah au spus că toate proprietăţile au fost cumpărate cu averea personală, pe care o foloseşte şi pentru finanţarea proiectelor pentru cetăţenii Iordaniei. Ei au spus că este o practică obişnuită ca persoanele cu profil înalt să cumpere proprietăţi prin intermediul companiilor offshore din motive de confidenţialitate şi securitate.
Printre celelalte dezvăluiri din documentele Pandora: Preşedintele Kenyei Uhuru Kenyatta şi şase membri ai familiei sale deţin în secret o reţea de companii offshore. Acestea au fost legate de 11 firme – dintre care una a fost evaluată ca active de 30 de milioane de dolari.
Apropiaţi ai primului ministru pakistanez Imran Khan, inclusiv miniştrii cabinetului şi familiile lor, deţin în secret companii şi trusturi care au milioane de dolari.
Firma de avocatură fondată de preşedintele Nicos Anastasiades din Cipru pare să fi declarat proprietari falşi pentru a proteja adevăratul proprietar al unei serii de companii offshore – un fost politician rus acuzat de delapidare. Cu toate acestea, firma de avocatură neagă acest lucru
Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, şi-a transferat participaţia într-o companie secretă offshore chiar înainte de a câştiga alegerile din 2019.
Preşedintele Ecuadorului, Guillermo Lasso, fost bancher, a înlocuit o fundaţie panameză care făcea plăţi lunare membrilor săi apropiaţi ai familiei cu un trust cu sediul în Dakota de Sud, în SUA.
Fără taxă de timbru la cumpărarea biroului lui Blair
Nu există nicio sugestie în documentele Pandora că Tony şi Cherie Blair îşi ascund averea. Dar documentele arată de ce taxa vamală nu era plătibilă atunci când cuplul a cumpărat o proprietate de 6,45 milioane de lire sterline.
Fostul prim-ministru laburist şi soţia sa Cherie au achiziţionat clădirea din Marylebone, centrul Londrei, în iulie 2017, cumpărând compania offshore care o deţinea. Este legal să achiziţionezi astfel de proprietăţi în Regatul Unit, iar taxa de timbru nu trebuie să fie plătită – dar Blair a criticat anterior lacunele fiscale. Casa din Marylebone, centrul Londrei, găzduieşte acum firma de consultanţă juridică a doamnei Blair, care consiliază guverne din întreaga lume, precum şi fundaţia ei pentru femei.
Dna Blair a declarat că vânzătorii au insistat ca tranzacţia să aibă loc prin intermediul companiei offshore. Ea a spus că au readus proprietatea în conformitate cu normele Regatului Unit şi vor fi obligaţi să plătească impozitul pe câştigurile de capital dacă o vor vinde în viitor.
Proprietarii finali ai proprietăţii erau o familie cu legături politice în Bahrain – dar ambele părţi spun că iniţial nu ştiau cu cine au de-a face.
Alte documente arată cum familia Aliyev, guvernantă a Azerbaidjanului, a achiziţionat în secret proprietăţi din Marea Britanie folosind companii offshore. Dosarele arată cum familia – acuzată de multă vreme de corupţie în naţiunea europeană – a cumpărat 17 proprietăţi, inclusiv un bloc de 33 de lire sterline în Londra pentru fiul preşedintelui Heydar Aliyev, în vârstă de 11 ani. Clădirea din Mayfair a fost cumpărată de o companie frontală deţinută de un prieten de familie al preşedintelui Ilham Aliyev în 2009. A fost transferat o lună mai târziu la Hedyar.
Cercetarea relevă, de asemenea, cum un alt bloc de birouri deţinut de familia din apropiere a fost vândut către Crown Estate pentru 66 milioane de lire sterline în 2018. Crown Estate a declarat că a efectuat controalele cerute de lege la momentul cumpărării, dar acum analizează problema. Guvernul britanic declară că combate spălarea banilor cu legi şi aplicări mai dure şi că va introduce un registru al companiilor offshore care deţin proprietăţi în Marea Britanie atunci când parlamentul o va permite. (Paul D.).
Anchete
Veto la promovări în magistratură: Alinel Bodnar și alți 33 de judecători au fost respinși de CSM
Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a tranșat recent dosarele de promovare efectivă, generând un val de nemulțumire în rândul magistraților care vizau instanțele superioare. Potrivit publicației Lumea Justitiei, bilanțul este unul drastic: dintr-un total de 36 de cereri de valorificare a rezultatelor obținute la concursul de promovare desfășurat la finalul anului 2025, doar două solicitări au primit aviz favorabil. Restul de 34 de magistrați au fost lăsați pe loc, cererile lor fiind respinse în unanimitate.
Doar doi magistrați din Galați au primit undă verde pentru Curtea de Apel
În contrast cu lista lungă a refuzurilor, singurele succese ale acestei sesiuni aparțin județului Galați. Secția pentru judecători a CSM a decis promovarea magistraților Gelu-Daniel Bardaș și Raluca Manoliu de la Tribunalul Galați la Curtea de Apel Galați, în cadrul Secției de contencios administrativ și fiscal. Conform hotărârii, data oficială a promovării acestora la instanța superioară a fost stabilită pentru 1 septembrie 2026.
Alinel Bodnar, judecătorul care a pus Guvernul la respect, rămâne la Tribunalul București
Cea mai răsunătoare respingere de pe lista CSM este cea a judecătorului Alinel Bodnar, figură proeminentă a Tribunalului București și secretar general al Forumului Judecătorilor din România. Publicația citată amintește că Bodnar a intrat recent în atenția opiniei publice printr-o decizie prin care a obligat Executivul să desecretizeze informațiile privind ajutoarele militare acordate de România Ucrainei.
Articolul din Lumea Justitiei subliniază și contextul personal al magistratului, menționând că actualul prim-ministru, Ilie Bolojan, i-a fost acestuia nuntaș. În ciuda parcursului său profesional și a vizibilității de care se bucură, solicitarea lui Alinel Bodnar de a promova la o instanță superioară a fost respinsă de forul suprem al magistraturii.
Erika Ordog și lista lungă a magistraților blocați în ascensiunea profesională
Pe lista celor respinși figurează și alte nume cunoscute în sistemul judiciar. Printre acestea se numără Erika Ordog, judecătoare la Tribunalul Covasna, menționată în contextul unei decizii controversate din 2022. La acea vreme, aceasta a respins cererea de daune morale a economistei Florina Maior, după ce aceasta din urmă fusese achitată într-un dosar DNA în care fusese arestată preventiv timp de șapte luni.
Lista finală a respingerilor cuprinde nume de la tribunale din întreaga țară, inclusiv București, Timiș, Mureș, Iași și Cluj. Decizia CSM, luată în unanimitate, închide momentan calea spre instanțele superioare pentru zeci de magistrați care sperau să își valorifice rezultatele obținute la concursul desfășurat în perioada septembrie – decembrie 2025. (Irinel I.).
Anchete
Spectrul blocajului constituțional la Cotroceni: Președintele Nicușor Dan ignoră listele cu viitorii judecători și procurori
Sistemul judiciar românesc se află într-o situație de incertitudine, în timp ce documentele oficiale pentru numirea noii generații de magistrați stau neatinse pe masa președintelui. Absolvenții examenului de capacitate așteaptă decretul prezidențial pentru a intra oficial în pâine, însă ritmul de la Palatul Cotroceni ridică semne mari de întrebare.
O premieră pentru Administrația Prezidențială: CSM a înaintat oficial numele noilor magistrați definitivi
Publicația Lumea Justiției dezvăluie o situație fără precedent pentru mandatul președintelui Nicușor Dan. Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) i-a transmis acestuia prima tranșă de judecători și procurori stagiari care au promovat cu succes examenul de capacitate. Această procedură este vitală, deoarece, fără semnătura șefului statului pe decretele de numire definitivă, tinerii magistrați nu își pot exercita funcțiile cu puteri depline, afectând astfel direct activitatea instanțelor și a parchetelor din întreaga țară.
Antecedente îngrijorătoare la vârful statului: Amintirea blocajului de două luni provocat de Nicușor Dan
Tensiunea actuală este alimentată de un istoric administrativ problematic. Sursa citată, Lumea Justiției, reamintește publicului că președintele nu este la prima abatere de acest gen. Anul trecut, Nicușor Dan a întârziat semnarea decretelor de pensionare pentru zeci de magistrați cu mai bine de două luni. La acel moment, reacția președintelui a venit abia sub presiunea unui posibil conflict juridic de natură constituțională la CCR. Deși miza de acum este începutul carierei unor profesioniști, nu sfârșitul ei, ezitarea semnăturii prezidențiale pare să urmeze același tipar birocratic.
Cronometrul CSM a fost pornit: Unsprezece zile de tăcere absolută de la recepția documentelor la Cotroceni
Potrivit informațiilor deținute de Lumea Justiției, hotărârile CSM privind trimiterea listelor la Cotroceni au fost adoptate pe 2 iulie și publicate pe 6 iulie. Trimiterea efectivă a documentelor către Administrația Prezidențială a avut loc însă mult mai devreme, pe data de 3 iulie 2026. În ciuda faptului că au trecut deja 11 zile de la recepția actelor, niciun decret nu a fost publicat în Monitorul Oficial. Această tăcere instituțională lasă locul speculațiilor: va alege președintele să deblocheze rapid sistemul sau va repeta scenariul amânărilor de luni de zile, ținând sub presiune viitorul a zeci de magistrați? (Irinel I.).
Anchete
Manevre la Ministerul Justiției: Cabinetul demis al lui Ilie Bolojan forțează legi secrete pentru integritate
Guvernul condus de Ilie Bolojan, deși demis printr-o moțiune de cenzură record, continuă să provoace stupoare în spațiul public prin acțiuni care sfidează normele constituționale. Potrivit unei dezvăluiri publicate de Lumea Justiției, executivul ignoră jurisprudența Curții Constituționale și se implică activ în procesul de legiferare, deși statutul de guvern demis îi interzice categoric acest lucru. Luni, 13 iulie 2026, Ministerul Justiției, condus interimar de Cătălin Predoiu, a lansat un comunicat despre un așa-zis „proiect de lege pentru consolidarea integrității”, însă documentul propriu-zis rămâne de negăsit.
Fantoma legislativă a lui Cătălin Predoiu: Un proiect de lege invocat oficial, dar ascuns de ochii publicului
Marea problemă ridicată de ancheta jurnaliștilor de la Lumea Justiției este lipsa de transparență totală: nici proiectul de lege și nici expunerea de motive nu au fost făcute publice. Surse avizate au declarat că Ilie Bolojan ar fi încercat deja să obțină acorduri de principiu de la parlamentari PNL și PSD, însă niciunul dintre acești aleși nu a avut ocazia să vadă textul normativ. Situația devine cu atât mai bizară cu cât proiectul ar fi fost deja trimis către Comisia Europeană pentru avizare, în timp ce propriul Parlament și cetățenii români sunt ținuți în ignoranță.
Miza din spatele ușilor închise: Acuzații privind salvarea liderilor USR Dominic Fritz și Clotilde Armand
Disputa politică din jurul acestui proiect secret scoate la iveală mize majore. Conform informațiilor preluate de la G4Media, liderul PSD, Sorin Grindeanu, a lansat acuzații grave, susținând că PNL și USR încearcă să modifice legislația integrității special pentru a rezolva problemele juridice ale primarilor USR, Dominic Fritz și Clotilde Armand. Deși Cătălin Predoiu neagă aceste intenții, afirmând că legea va produce efecte doar pentru viitor, secretomania care înconjoară documentul ridică semne mari de întrebare asupra bunei-credințe a Ministerului Justiției.
Constituția României sub asediu: Ministerul Justiției invocă PNRR pentru a justifica forțarea limitelor legale
În comunicatul său oficial, Ministerul Justiției încearcă să justifice urgența acestui demers prin necesitatea îndeplinirii Jalonului 431 din PNRR și a cerințelor de aderare la OCDE. Totuși, argumentul tehnic pare să se lovească de bariera constituțională: un guvern demis nu are dreptul de a propune proiecte de lege. Reprezentanții ministerului susțin că elaborarea legislativă este o „activitate tehnică” ce trebuie să continue indiferent de contextul politic, ignorând faptul că orice inițiativă legislativă a executivului necesită o capacitate constituțională deplină.
Solicitare oficială în baza Legii 544: Jurnaliștii cer Ministerului Justiției să spargă tăcerea
În fața acestui blocaj informațional, publicația Lumea Justiției a anunțat că a trimis o solicitare oficială către Ministerul Justiției, în baza Legii nr. 544/2001, cerând comunicarea imediată a proiectului legislativ și a expunerii de motive. Până la un răspuns oficial, rămâne întrebarea legitimă: ce conține acest proiect atât de important încât a fost trimis la Bruxelles, dar este ascuns de cetățenii și parlamentarii României? Publicul așteaptă să vadă dacă Ministerul Justiției va alege transparența sau va continua să opereze într-o zonă gri a legalității. (Irinel I.).
-
Exclusivacum 2 zileFamiglia Teoroc & Co.: cum se face sindicalism cu presiune, pile și tăcere
-
Exclusivacum 4 zileIPJ Prahova S.R.L.: se vând telefoane, laptopuri și funcții, cu bon fiscal de tăcere. Grădinița de cadre – sezonul XXV: de la pietriș, turnătorii și mașini „fantomă” la polițiști amanet și telefoane dispărute
-
Exclusivacum 2 zileIPJ Prahova S.R.L., sezonul XXVI – „Sfântul Bogdan de Telega, tămâie pe draci și foc la foișor”
-
Exclusivacum 2 zileIPJ Prahova S.R.L. – Grădinița de cadre intră în sezonul XXVI: de la laptopuri amanetate la dosare ținute la sertar la Poliția Orașului Băicoi
-
Exclusivacum 2 zileSănătate la sticlă, pericol la fabrică: cum se joacă Coca‑Cola Ploiești de‑a ruleta rusească cu angajații
-
Exclusivacum 14 oreIpj Prahova S.R.L., Grădinița de cadre -sezonul XXVII: Filozoful cu opincile de mall și neuronul de gang – Cazul Lăpădatu Lucian, între bere, bodycam și bășcălie juridică
-
Exclusivacum 4 zileCumetria de Merit SRL – Poliția Română, filială de familie cu bani publici
-
Exclusivacum 5 zileO nouă aritmetică la IGPR: sindicatul cere drepturi salariale, iar nota de plată vine de la SRI



