Anchete
Sorin Prioteasa, fost ofițer SRI, acuză foști colegi că au pactizat cu grupările interesate să pună mâna pe resursele minerale ale țări
Una dintre cele mai grave acuzații îl vizează direct pe Ionel Arsene, cel care, în perioada guvernării PSD, a avut influență la Agenția Națională pentru Resurse Minerale (ANRM), unde infractorul Dorinel Ursărescu, om cu două condamnări la active pentru fapte de corupție, îl consilia pe directorul Dragomir, considerat de mulți drept un om de paie.
Fostul ofițer SRI s-a aflat în conflict cu fosta conducere a ANRM din perioda guvernării PSD, când director era Gigi Dragomir, consiliat de infractorul Dorinel Ursărescu, omul inculpatului Ionel Arsene de la Neamț.
Prioteasa afirmă că Arsene, care ar fi protejatul șefului SRI pe regiunea Moldova, Gabriel Constantinescu, ar controla majoritatea balastierelor din zonă.
„Arsene Ionel, protejat de argatul lui, Gabriel Constantinescu, șeful SRI pe regiunea Moldova, controlează majoritatea balastierelor din zonă. Din cauza asta, toți cei care nu sunt agreați sau nu cotizează, nu-și pot onora contractele (construcții de drumuri) aflate în derulare. Dacă cineva, din afara grupului lor de interese, câștigă o licitație este obligat să plătească un preț de trei ori mai mare pentru agregatele minerale sau să renunțe la contract”, arată Prioteasa.
Ofițerul mai vorbește și despre modul în care Aurel Gheorghe, fost director al ANRM înainte de Dragomir, a fost mazilit cu ajutorul celor doi ofițeri SRI din instituție (doi ofițeri monitorizează permanent activitatea ANRM, fiind agenție strategică de interes național), care ar fi fabricat informații false despre el. La acest plan ar fi participat și angajați din ANRM, dornici de promovări în funcții.
Prioteasa vorbește și despre o reeditare a găinăriei numită Roșia Montană, la care ar urma să ia parte un fost director din ANRM.
Nu este iertat nici actualul director al agenției, despre care Prioteasa afirmă, în stilul propriu, că are preocupări care s-ar încadra perfect în categoria infracțiunilor de corupție.
Declarația integrală a lui Sorin Prioteasa, în care sunt relatate mai multe episoade și informații despre oameni din SRI ce au făcut și fac jocurile celor care vor să pună mâna pe resursele minerale ale țării:
„Intrau generalii în bază… șase tipi, îmbrăcați în uniforme de camuflaj apretate… mâncau semințe și râdeau zgomotos, arătându-și dinții aurii. Îmi aduceau aminte de valutiștii de pe Lipscani, din anii 90. În jurul lor se învârteau doi soldați, înarmați regulamentar cu măturică și făraș, culegând cojile de semințe scuipate de ”valoroși”. Doi dintre generali își țineau armele pe burtă, că așa văzuseră ei în filmele de acțiune…
Stăteam pe o unitate de aer condiționat, împreună cu fiul unui ștab din Guvern, care îmi povestea cum era să se împuște singur, din greșeală, în sediul Ministerului Apărării, unul dintre cei doi proști … nefiind familiarizat cu Glock-ul, uitase unde era piedica și, când a dorit să se ”împodobească” pentru a-și face plimbarea de dimineață pe holurile instituției, a apăsat pe tragaci, facând întreaga audiență să șteargă podeaua cu uniformele de paradă.
Tatăl tipului de lângă mine era unul dintre cei care se ocupa de spălarea banilor murdari ai președintelui țării, făcând multe drumuri prin Europa, majoritatea în România …
Toată lumea era ocupată! Vânzătorii de drone lustruiau niște aripi, tehnicienii camerelor de termoviziune întindeau niște cabluri, rusul împărțea amortizoarele către băieții care urmau să pună în scenă ambuscada! Totul era un spectacol… dronele erau vândute la preț triplu și nu erau protejate de jammer-ele ”adversarului”, camerele de termoviziune costau de 10 ori mai mult (oricum, la jumătate față de cât fuseseră vândute în România!), iar amortizoarelor le fuseseră înlocuite niște piese din titan cu piese de oțel , reducându-li-se semnificativ durata de viață și eficiența, dar nu și prețul…
Mă simțeam ca acasă!”.
***
„Săptămâna trecută, documentul prin care un procuror a dispus neînceperea urmăririi penale, încă o dată, a ajuns pe la noi! De data asta, era vorba despre un denunț elaborat de către conducerea ANRM, referitor la divulgarea de informații secret de serviciu/nepublice de către fostul președinte Aurel Gheorghe.
Denunțul a fost elaborat de către persoane din cadrul ANRM, aflate în legătură cu ofițeri ai serviciului român de irigații…
Mai pe scurt, ofițerii serviciului român de irigații au primit ca sarcină de serviciu, mătrășirea din ANRM a lui Aurel Gheorghe. Revocarea din funcție au rezolvat-o simplu, punând sub nasul lui Mihai Tudose, posesor de doctorat achiziționat la taraba ANI, un document, structurat pe trei capitolașe, conținând INFORMAȚII FALSE!
Documentul a fost promovat agresiv de către Ivan Valeriu, un individ care, de 15 ani, cu sprijinul serviciului român de irigații, căpușează companiile de stat, pretinzând că i rupe sufletul de ”țărișoara” lui!
Sursa informațiilor false era un grup de angajați din cadrul ANRM, analfabeți funcțional, interesați de conservarea unor avantaje personale, precum și de ocuparea unor funcții de conducere.
Prin intermediul unor ofițeri din cadrul serviciului român de irigații, informațiile false au fost transformate în indicii și au stat la baza retragerii avizului de securitate al lui Aurel Gheorghe, generând concedierea acestuia.
În timp ce funcționarii serviciului român de irigații, împreună cu ceilalți proști din ANRM, oficializau minciuni, grupurile infracționale, care conțineu și ofițeri SRI, dădeau tunuri:
– Arsene Ionel, protejat de argatul lui, Gabriel Constantinescu, șeful SRI pe regiunea Moldova, controlează majoritatea balastierelor din zona. Din cauza asta, toți cei care nu sunt agreați sau nu cotizează, nu-și pot onora contractele (construcții de drumuri) aflate în derulare…. Dacă cineva, din afara grupului lor de interese, câștigă o licitație, este obligat să plătească un preț de trei ori mai mare pentru agregatele minerale sau să renunțe la contract…”
***
„Se pregătește o reeditare a găinăriei numită Roșia Montana… un fost președinte al ANRM, după ce a părăsit instituția, a fost angajat la o firmă care, în urma unui aport masiv de capital, constând în 20 de saltele, trei containere și două frigidere, a reușit performanța să se asocieze cu o societate controlată de Ministerul Economiei, preluînd controlul asupra unei licențe deținute de statul român… recunosc, a fost și un aport financiar al firmei private, dar sumele fost transferate în pungi și împărțite de Moș Crăciun băieților cuminți din Ministerul Economiei! Dintre care, cel puțin doi, se întâlnesc constant cu apărătorii siguranței și interesului național, omniprezenții și omnipotenții ofițeri sri….
Și-s multe alte situații… poate cel mai jenant aspect îl reprezintă faptul că suntem singura țară din lume fără un fond geologic național! Adică o arhivă în care să se regăsească TOATE documentele referitoare la resursele minerale!
În principiu, ANRM-ul s-a dus dracu… la conducere este un specimen arogant și prost, aflat de cel puțin șase ani în legătura unui ”specialist în informații” de la sri…
Dar, ca în orice situație penibilă din țara asta, există și ceva care mă încântă! La gigi dragomir, fost președinte al ANRM, era vorba despre obediența absolută și prostia lui eclatantă, care mă făceau să cred că este general acoperit al sri! La turdeanu, tot fost președinte al ANRM, atrăgea atenția șiretenia rurală și lipsa de caracter…
La norocel, actualul președinte al ANRM, atrage atenția lipsa norocului… când a primit șefia instituției a crezut că i-a pus Șeful ala mare mâna în cap! Norocel credea că la ANRM se află niște fonduri pentru redeschiderea minelor, așa că și-a adus ”prieteni” să gestioneze împreună fondurile… când și-a dat seama că fondurile visate nu există, s-a reprofilat.. 200 de euro permisul de exploatare agregate minerale! Dacă doriți, duminică dimineața, îl găsiți în târg la Vitan! Prima tarabă, pe dreapta! Ala cu trening ADIBAS! Cu patru dungi, fraierilor!
Dar să revenim la posesorii de stomăcele tetracamerale din cadrul serviciului român de irigații!
Am făcut plângere penală împotriva celor doi ratați de la UM 0905 București (alexandru șerb & razvan deac), acuzându-i de fals, abuz în serviciu e.t.c. Dosarul a ajuns pe la DNA, considerându-se că a fost vorba de și de grup infracțional organizat, la care au aderat mai mult de doi ofițeri sri…am fost audiat, știu că nu se va întâmpla nimic!
Nu pot spune prea mult despre situația asta, deoarece am fost direct implicat și nu cred că pot fi obiectiv!
Dar mă gândesc la situația de la Brașov, unde 12 ofițeri sri au inventat probe inutile, care au picat la primul termen de judecată https://www.mediafax.ro/…/12-ofiteri-sri-cercetati…
Acum sunt urmăriți penal… în principiu, evoluția lor profesională va fi aceasta – la început vor fi recompensați, pentru a nu vorbi! Între timp, conducerea SRI va face tot ce este posibil ca ofițerii să nu fie audiați individual! După un timp vor fi trecuți pe linie moartă și eliminați din cadrul serviciului! Nu pentru că sunt infractori sau proști, ci pentru că reprezintă o vulnerabilitate a celor care le-au ordonat să inventeze probe! Iar când cineva va analiza toată situația aia, o să își pună o întrebare normală ”de ce a fost nevoie ca 12 ofițeri sri să comită infracțiuni de abuz în serviciu , pentru a inventa niște probe inutile, într-un dosar beton?”
Dar întrebarea asta nu și-o va pune cineva din cadrul sri, pentru că în instituția asta nu există dileme, există doar certitudini!”
***
„Dacă analizăm activitatea din ultimii cinci ani a reprezentanților sri implicați în distrugerea ANRM, bilanțul este tragi-comic:
– Inducerea în eroare a decizionalilor prin transmiterea de informații false,
– Promovarea intereselor/protejarea membrilor grupurilor infracționale,
– Promovarea unor denunțuri calomnioase prin intermediul agenturii.
Nu-s specialist în informații ca elitele din sri, dar când am întocmit un denunț sau o plângere penală, procurorul nu a dispus niciodată NUP… Singura instituție care mi-a ignorat sesizările a fost chiar sri-ul, care a refuzat să își cerceteze disciplinar angajații proști, pe care i-am prins mințind…”
***
„Știu că ”băeții cu standarde gastronomice inexistente” de la sri citeau postările mele referitoare la mizeria din ANRM. Știu că unii se simțeau lezați de limbajul meu și de lipsa mea de respect față de instituție și foști colegi.
Am făcut multe lucruri care le-ar întoarce stomacul pe dos multor ”oameni normali”… pe unele le-am facut de teama că a doua zi m-aș condamna pentru că nu am reacționat… pe altele le-am făcut de milă sau scârbă… dar unele le-am făcut doar pentru că îmi place să fluier în biserică!
Așa că, pentru ”valoroșii” din sri, care nu au înțeles încă nimic, dar vor analiza pe îndelete informațiile, am un mesaj decent:
”Chiar nu vreau să răspundeți penal pentru faptele savârșite, deoarece ar trebui relocată o mare parte din defuncta direcție securitate economică la Târgșor sau Jilava (mă rog, majoritatea la Târgșor…). Nu vă vreau nici bolnavi de scabie sau gonoree, deși sună bine! Vreau să trăiți mult! Și să crăpați de sănătate! Așa, cam cum era Vișinescu! Dar, la un moment dat, atunci când vă uitați în oglindă și vă admirați, ar fi chiar haios să vă dați seama ce lichele lipsite de caracter sunteți! Și că v-ați vândut pe resturi, nu!?”
În sprijinul afirmaților sale, Sorin Prioteasa a făcut publice și câteva documente, inclusiv sesizarea făcută la SRI împotriva celor doi ofițeri de la ANRM. (Cristina T.).
Anchete
Unda de soc a reformei pensiilor: Prima demisie a unui magistrat, oficializată de Președintele Nicușor Dan
Reforma sistemului de pensii de serviciu în magistratură începe să producă efecte concrete și ireversibile în organigrama instanțelor din România. După un val de nemulțumiri provocate de noile reglementări legislative, sistemul judiciar înregistrează prima plecare oficială prin demisie direct corelată cu noile condiții de pensionare. Potrivit unei dezvăluiri publicate de Lumea Justiției, magistratul Alin Petrea, o figură proeminentă a Tribunalului Giurgiu, a ales să părăsească roba în semn de răspuns la înăsprirea drastică a criteriilor de retragere din activitate.
Justiția sub asediu legislativ: Pensii diminuate și vârstă de pensionare majorată la 65 de ani
Contextul acestei demisii este unul marcat de tensiuni profunde între puterea politică și corpul magistraților. Noile modificări legislative au redefinit radical parcursul profesional al judecătorilor și procurorilor: pensiile de serviciu au fost diminuate, vârsta de pensionare a fost ridicată pragul de 65 de ani, iar vechimea în muncă necesară a fost majorată la 35 de ani, dintre care cel puțin 25 de ani petrecuți exclusiv în magistratură.
În acest peisaj de incertitudine, demisia judecătorului Alin Petrea, cel care ocupa funcția de șef al Secției Civile a Tribunalului Giurgiu (fiind delegat de la Tribunalul Ilfov), reprezintă, conform publicației citate, primul semnal de alarmă privind riscul unui exod de cadre cu experiență din sistemul judiciar.
Decret prezidențial după o lună de așteptare: Nicușor Dan oficializează plecarea
Deși Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) îi înaintase președintelui Nicușor Dan propunerea de eliberare din funcție încă din data de 26 martie 2026, procedura administrativă la nivelul Palatului Cotroceni a durat aproape o lună. Întârzierea a prelungit starea de incertitudine, însă deznodământul a devenit oficial joi, 16 aprilie 2026.
„Președintele României, Nicușor Dan, a semnat joi, 16 aprilie 2026, decretul privind eliberarea din funcția de judecător a domnului Petrea Alin, judecător la Tribunalul Ilfov, delegat în funcția de președinte al Secției civile a Tribunalului Giurgiu – demisie, la data de 16 aprilie 2026”, a anunțat Administrația Prezidențială prin intermediul unui comunicat oficial.
Un sistem în derivă? Precedentul periculos al demisiilor de onoare
Această primă demisie post-reformă ridică întrebări serioase cu privire la stabilitatea actului de justiție în România. Plecarea unui magistrat cu funcție de conducere dintr-o instanță importantă, în contextul în care mulți alți colegi îndeplinesc deja criteriile de pensionare dar se tem de noile tăieri, ar putea declanșa un efect de domino. Rămâne de văzut dacă autoritățile vor găsi mecanisme de retenție a profesioniștilor sau dacă magistratura românească se îndreaptă către o criză de personal fără precedent, alimentată de nemulțumirile salariale și de impunerea unor noi standarde de vechime greu de atins. (Irinel I.).
Anchete
Revanșa simbolică de la vârful CSM: Cristina Chiriac, prima întâlnire cu „opozanții” din Secția pentru procurori
Noul Procuror General al României a debutat în Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, stând umăr la umăr cu vicepreședintele Bogdan Staicu, cel care i-a avizat negativ numirea la conducerea Ministerului Public.
La doar 24 de ore de la preluarea oficială a mandatului de Procuror General, Cristina Chiriac și-a făcut intrarea în Plenul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Dincolo de ordinea de zi tehnică a ședinței, care a vizat reînvestirea judecătoarei ICCJ Simona Marcu la cârma Institutului Național al Magistraturii (INM), miza nevăzută a fost una de ordin diplomatic și de putere. Publicația Lumea Justiției a catalogat momentul drept o „întâlnire de gradul zero”, marcând prima interacțiune oficială a șefei PICCJ cu magistrații care s-au opus public ascensiunii sale.
Sub semnul „avizului negativ”: O vecinătate incomodă
Atmosfera din sala de plen a fost marcată de o ironie a sorții pe care observatorii sistemului judiciar nu au putut-o ignora. Cristina Chiriac s-a așezat la masa discuțiilor chiar lângă vicepreședintele CSM, Bogdan Staicu, unul dintre principalii săi adversari ideologici din timpul procesului de selecție.
Conform analizei publicate de Lumea Justiției, șefa Ministerului Public s-a aflat față în față cu întregul bloc de rezistență din Secția pentru procurori — format din Bogdan Staicu, Daniel Horodniceanu, Claudiu Sandu, Emilia Ion și Cătălina Sîntion. Aceștia sunt membrii care, prin votul lor, au încercat să blocheze numirea lui Chiriac, oferindu-i un aviz negativ care, în final, s-a dovedit a fi doar un obstacol simbolic depășit de decizia politică.
Tăcere strategică și curtoazie de fațadă
Deși revenită în Consiliu „pe cai mari”, din postura de șefă a tuturor procurorilor din România, Cristina Chiriac a ales o strategie a moderației. Pe parcursul ședinței, aceasta nu a avut nicio intervenție publică, preferând să observe dinamica forțelor dintr-un sistem care, cel puțin la nivel declarativ, trebuie să colaboreze pentru buna funcționare a justiției.
În timp ce în spațiul public nu au răzbătut semne de animozitate directă, tensiunea subiacentă rămâne un subiect de speculație pentru mediul juridic. Sursa citată notează că, în ciuda istoricului conflictual legat de avizarea sa, Chiriac a afișat o prezență „agreabilă vizual”, contrastând cu rigiditatea pozițiilor exprimate anterior în cadrul Secției pentru procurori.
Ministerul Public, sub o nouă eră a coabitării forțate
Prezența Cristinei Chiriac în CSM marchează începutul unei perioade complicate de coabitare. Este un test de maturitate pentru instituție: pe de o parte, o șefă de Parchet General care a demonstrat că poate trece peste vetoul colegilor săi, iar pe de altă parte, o Secție de procurori care trebuie să lucreze acum cu persoana căreia i-a contestat competența sau viziunea.
Rămâne de văzut dacă această „pace de fațadă” surprinsă de jurnaliști se va traduce într-o colaborare instituțională reală sau dacă ședințele viitoare vor scoate la iveală fisuri adânci într-un sistem și așa măcinat de orgolii și viziuni divergente. (Irinel I.).
Anchete
Verdict amânat în „războiul” ierarhic: Răsturnare de situație în dosarul disciplinar al procurorului militar Bogdan Pîrlog
Într-o mișcare ce reaprinde controversele în jurul unuia dintre cei mai vocali magistrați din sistem, Secția pentru procurori în materie disciplinară a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a decis o manevră procedurală neașteptată. Deși ieri, 15 aprilie 2026, era așteptată o pronunțare definitivă în dosarul procurorului militar Bogdan Pîrlog, de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Militar București, verdictul a fost suspendat printr-o repunere pe rol a cauzei.
Manevra de ultim moment: Cererea care a blocat decizia CSM
Potrivit informațiilor dezvăluite de publicația Lumea Justiției, completul de judecată disciplinară ar fi trebuit să tranșeze miercuri dosarul nr. 14/P/2023. Cu toate acestea, magistrații din CSM au decis să redeschidă dezbaterile pentru a pune în discuția părților elementele invocate de procurorul Pîrlog într-o cerere depusă chiar în ajunul pronunțării, pe 14 aprilie.
Prin această decizie, surpriză pentru observatorii sistemului judiciar, următorul termen de judecată a fost fixat abia pentru data de 27 mai 2026. Această amânare prelungește starea de incertitudine juridică asupra acțiunilor procurorului militar, oferindu-i acestuia o nouă fereastră de apărare.
Acuzațiile Inspecției Judiciare: Sfidarea ordinelor ierarhice sub lupă
Miezul acestui dosar, instrumentat de Inspecția Judiciară, vizează o abatere disciplinară prevăzută de Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor. Mai exact, Bogdan Pîrlog este cercetat sub aspectul săvârșirii abaterii prevăzute la art. 271 lit. f, care sancționează „nerespectarea de către procuror a dispozițiilor procurorului ierarhic superior, date în scris și în conformitate cu legea”.
Cazul ridică semne de întrebare asupra disciplinei în cadrul parchetelor militare și asupra modului în care ordinele administrative sunt interpretate sau ignorate. Dacă acuzațiile se confirmă, procurorul riscă sancțiuni care pot merge de la avertisment până la excluderea din magistratură, într-un context în care activitatea sa a fost marcată constant de conflicte cu vârful ierarhiei judiciare.
Suspans prelungit până în pragul vacanței judiciare
Modul în care este gestionat calendarul procesual a atras comentarii acide în spațiul public. Jurnaliștii de la Lumea Justiției notează, sub o notă ironică, faptul că amânarea până la finalul lunii mai ar putea împinge o eventuală sentință spre toamnă, protejând astfel programul estival al magistratului.
Indiferent dacă rezultatul final va fi o sancțiune dură sau o „spălare” a imaginii procurorului, miza rămâne uriașă pentru autoritatea Consiliului Superior al Magistraturii. Până la termenul din 27 mai, dosarul Pîrlog rămâne o pată de incertitudine pe agenda Secției pentru procurori, într-un an în care integritatea și subordonarea legală sunt teme centrale în justiția română. (Irinel I.).
-
Exclusivacum 23 de oreJUSTIȚIA DIN VĂLENII DE MUNTE: „PROTECȚIE” CU PORȚIA ȘI CITARE PRIN TELEPATIE (I)
-
Exclusivacum 3 zileMISIUNEA „OARBA” LA NATO/DOCUMENTE: CUM SĂ CUCEREȘTI BRUXELLES-UL CU UN CAZIER „REPUTAȚIONAL” ȘI DOUĂ FUNCȚII ÎN BUZUNAR
-
Exclusivacum 4 zileRăzboi total între IGPR și Sindicatul Europol: Poliția Română denunță o campanie de dezinformare privind concursurile de management
-
Exclusivacum 2 zilePoliția, transformată în agent de asigurări: Proiectul legislativ care pune în pericol siguranța publică pentru a proteja interesele electorale ale primarilor
-
Exclusivacum 23 de orePloieștiul, între ghenă și tribunal: Cum a ajuns „Republica lui Caragiale” un „Bingo” penal pe 10 milioane de euro, sub bagheta Magicianului-Fanfară!
-
Featuredacum 4 zilePariul de 1,5 trilioane de dolari: Pentagonul forțează limitele Industriei de apărare cu o creștere de 188% a achizițiilor de rachete
-
Ancheteacum 2 zileVerdict amânat în „războiul” ierarhic: Răsturnare de situație în dosarul disciplinar al procurorului militar Bogdan Pîrlog
-
Featuredacum 3 zileUnda de șoc a prețurilor: Facturile la apă și energie explodează sub „dictatul” Băncii Mondiale și al PNRR-ului negociat de USR



