O notă confidențială, prezentată recent pe masa Guvernului, scoate la lumină o criză de proporții la vârful Agenției Domeniilor Statului (ADS). Potrivit unei anchete publicate de Cotidianul Național, sub semnătura jurnalistei Claudia Marcu, România se află în fața unui impas major: Comisia Europeană impune concesionarea a 32.000 de hectare pentru producția de energie regenerabilă, însă datele oficiale privind disponibilitatea terenurilor sunt contradictorii și alarmante.

Ordin de la Bruxelles via Guvernul Bolojan: Terenurile ADS devin miza renegocierii PNRR

În urma marii renegocieri a Planului Național de Reziliență și Reformă (PNRR), asumată de Guvernul Bolojan, România s-a obligat să pună la dispoziția companiilor energetice suprafețe vaste din proprietatea statului. Documentul citat de Cotidianul Național indică faptul că, în cadrul componentei RePowerEU, Ministerul Agriculturii trebuie să desemneze „zone de accelerare” pentru proiecte fotovoltaice și eoliene pe o suprafață totală de 32.000 de hectare.

Jalonul, impus cu insistență de partenerii europeni, a fost deja transpus legislativ „pe repede-înainte” prin modificarea legii de funcționare a ADS. Totuși, presiunea pentru îndeplinirea țintelor din cererea de plată nr. 5 pare să ignore o realitate matematică elementară: statul român nu mai pare să dețină fizic aceste terenuri în formă „liberă”.

Paradoxul cifrelor la Agenția Domeniilor Statului: Unde au dispărut 70.000 de hectare din inventarul oficial?

Investigația jurnalistei Claudia Marcu scoate în evidență o discrepanță șocantă între rapoartele interne și situația publică a terenurilor. Deși inventarierea finalizată în 2023 raporta existența a aproximativ 84.500 de hectare de teren neproductiv sau slab productiv (clasele IV și V), harta actuală a ADS spune o poveste complet diferită.

Conform datelor oficiale de pe site-ul agenției, la nivel național figurează ca fiind libere doar 5.471 de hectare neproductive și circa 10.700 de hectare arabile. „Dacă ADS a identificat 84.500 de hectare degradate, faptul că mai sunt libere doar 5.400 înseamnă că restul de 70.000 au fost deja concesionate?”, se întreabă retoric autoarea articolului în Cotidianul Național. Această „dispariție” ridică semne de întrebare grave asupra modului în care a fost administrat patrimoniul statului înainte ca noile cerințe europene să fie puse în aplicare.

Sacrificarea ogoarelor pentru fotovoltaice: Proceduri ascunse și riscuri majore pentru resursele agricole ale țării

Pericolul cel mai mare semnalat de investigație este posibila sacrificare a terenurilor arabile fertile pentru a acoperi deficitul de suprafețe degradate cerute de UE. Deși legea prevedea inițial doar folosirea terenurilor neproductive, absența acestora din stocul „liber” ar putea împinge Executivul spre utilizarea pământului bun pentru agricultură în scopuri energetice, sub sloganul „Adio, hrană!”.

Mai mult, jurnalista Claudia Marcu atrage atenția asupra lipsei de transparență a Ministerului Agriculturii. Procedura de clasificare a terenurilor, care trebuia aprobată în termen de 15 zile de la ordonanța din decembrie 2025, pare să fie de negăsit. În acest vid procedural, ADS a continuat recepția studiilor pedologice, lăsând loc interpretărilor subiective despre care terenuri sunt „degradate” și care nu.

În județe precum Covasna, Giurgiu sau Hunedoara, ADS figurează cu zero hectare degradate, în timp ce marile bazine arabile din Iași sau Timiș sunt vizate de proiectele energetice. Guvernul este acum chemat să explice cum va onora promisiunea față de Comisia Europeană fără a periclita definitiv potențialul agricol al României.

Tabăra condusă de Ilie Bolojan primește o lovitură decisivă în instanță, într-un moment de maximă tensiune pentru viitorul Partidului Național Liberal. Publicația Lumea Justiției dezvăluie că magistrații au pus capăt, cel puțin temporar, încercării de preluare a controlului total asupra partidului de către gruparea care susține o orientare controversată a formațiunii. Curtea de Apel București a tranșat marți, 21 iulie 2026, litigiul care viza legalitatea structurilor de conducere impuse în urma unui congres contestat.

Decizie fără echivoc la Curtea de Apel: Suspendarea congresului condus de Ilie Bolojan devine definitivă

Instanța de apel a respins marți, ca nefondat, apelul formulat de gruparea Bolojan împotriva ordonanței președințiale emise inițial de Tribunalul București. Prin această soluție, decizia judecătoarei Oana-Evelina Vîlcu rămâne definitivă, confirmând suspendarea hotărârii prin care fusese convocat Congresul Național Extraordinar al PNL din 21 iunie 2026.

Conform minutei publicate de Lumea Justiției, instanța a stabilit clar: „Respinge apelul ca nefondat. Definitivă”. Această hotărâre blochează juridic efectele reuniunii în care opozanții lui Ilie Bolojan fuseseră eliminați din funcțiile de conducere, punând sub semnul întrebării legitimitatea actualelor structuri de putere din interiorul PNL.

Cronologia unei execuții politice suspendate: Magistrații invalidează „curățenia” din rândul liberalilor

Bătălia juridică a scos la iveală detalii despre modul în care s-a încercat „executarea” vocilor critice din partid. Pe data de 8 iulie 2026, judecătoarea Mihaela Luciani de la Tribunalul București dispusese deja suspendarea tuturor hotărârilor adoptate la congresul din iunie, până la o soluționare definitivă a fondului cauzei.

Printre deciziile lovite de nulitate temporară se numără realegerea lui Ilie Bolojan în funcția de președinte, dar și înlocuirea vechilor lideri cu personaje considerate apropiate de zona #rezist, precum Dragoș Pîslaru și Oana Gheorghiu. Mai mult, instanța a blocat și hotărârea prin care se dispunea excluderea acelor liberali care au susținut învestirea unui guvern sub conducerea lui Adrian Veștea, demonstrând că epurările politice nu pot trece peste rigorile legii.

Rezistența vechii gărzi: Lista liderilor care luptă împotriva „userizării” partidului

Acțiunea în instanță nu este un demers izolat, ci o ofensivă coordonată a unora dintre cele mai sonore nume din PNL. Lista celor care au solicitat anularea actelor adoptate sub egida grupării Bolojan îi include pe Monica Anisie, Lucian Bode, Rareș Bogdan, Alina Gorghiu, Sorin Câmpeanu, Andrei Baciu, Ionuț Stroe și Adrian Veștea, alături de numeroși alți parlamentari și lideri de filiale.

Acești lideri, reprezentați de o echipă de avocați de elită coordonată de Ana-Roxana Tudose (fostă judecătoare ICCJ) și Marta-Claudia Cliza, susțin că demersul lor este unul de salvare a identității liberale în fața unei tentative de transformare a PNL într-o anexă a ideologiei USR. Victoria de la Curtea de Apel București reprezintă un punct de cotitură care ar putea duce la restabilirea vechii ordini în partid și la anularea definitivă a „reformelor” impuse de tabăra Bolojan. (Irinel I.).