Connect with us

Anchete

Decizia 893 /2021 a directorului general al ANP prin care se instaurase un MARE ABUZ asupra polististilor care doreau să se pensioneze ca urmare a clasării Apt Limitat , a fost făcută ZOB de către Curtea de Apel Constanta

Publicat

pe

In ciuda părerilor tuturor ” expertilor” ANP si, curios, și ai unor reprezentanti ai federațiilor reprezentative din sistemul penitenciar, Decizia 893 /2021 a directorului general al ANP prin care se instaurase un MAREEE ABUZ asupra polististilor care doreau să se pensioneze ca urmare a clasării Apt Limitat , a fost făcută ZOB de către Curtea de Apel Constanta, sens in care directorul general al ANP a ordonat:

” La loc comanda, incepând cu această zi! „

Toate cererile vor fi reanalizate si directorii trebuie să facă lobii pe lângă păgubitii care s-au adresat instantei si să-i convingă să le redepună la unitate pentru a mai fi reanalizate incă o dată , iar unitătile va aplica procedura de lucru de dinaintea facerii deciziei.

Când nu ai de lucru, iți faci!

Este incredibil cum ANP , sustinuta de către 2 federatii reprezentative, au girat acest Act pentru care, atat directorul general, directorul Directiei Juridice si cei doi presedinti de federatii, jurau că este perfect legal , in dorinta de a obtine o unanimitate pe această decizie, incăpătânarea Federatiei Politistilor de Penitenciare conducând in schimb la o ” aproape majoritare”.

In obedienta lor, cei 28 de directori imputerniciti au pus in aplicare acesta decizie care se vedea de la distanta ca este profund ILEGALĂ!

Federatia Politistilor de Penitenciare a inaintat o motivare scrisă directorului general, inainte de sedinta de consultare, insa, pentru că pozitia noastră a fost clară si impotriva decizie, nici măcar nu a fost citită, fapt ce ne-a confirmat că decizia era deja luată in consens cu cei care pâna la urmă s-au dovedit că o sustineau.

Am fost impotriva acestei decizii pentru ca:

Din preambului proiectului de Deciziei a Directorul General al Administrației Naționale a Penitenciarelor rezulta că prin acest act administrativ se adopta o procedură suplimentară și complementară pentru situația polițiștilor de penitenciare care solicită în temeiul art. 18 alin. 1 lit (b) din Legea 223/2015 dreptul la pensie anticipată parțială în situația în care au încetat raporturile de serviciu ca urmare a clasării ca apt limitat de către comisiile de expertiză medico-militare.
Observând conținutul ”Instrucțiunilor” ce urmau să fie aprobate prin Decizia 893/20.082021 rezulta că Directorul general al Administrației Naționale a Penitenciarelor a reglementat prin actul administrativ cu caracter normativ emis o procedură care ar trebui urmată subsecvent emiterii de către comisiile de expertiză medico-legală a clasării ca ”apt limitat” în favoarea polițiștilor de penitenciare care îndeplinesc funcții de execuție și care au formulat cereri de încetare a raporturilor de serviciu pe acest temei.
Astfel, prin art. 1 din Instrucțiuni (Anexa la Decizia nr. 893/2021) se stabilește competența unei comisii constituită la nivelul fiecărei unități din sistemul administrației penitenciare prin decizie a conducătorului unității de a analiza cererile de încetare a raporturilor de serviciu ca urmare a clasării ”apt limitat” de către comisiile de expertiză medico-legale. Mai mult. Comisia are și atribuții de a clarifica aspectele referitoare la activitatea specifică polițistului de penitenciare în cauză, dacă analiza comisiei are în vedere un diagnostic medical/psihiatric corelat cu vulnerabilități psihologice din perspectiva exercitării atribuțiilor specifice, cu participarea unui psiholog de personal .
Observăm că, deși legiuitorul a stabilit prin acte normative cu forță juridică superioară deciziei atât competența cât și procedura încetării raporturilor de serviciu a polițiștilor de penitenciare ca urmare a clasării ca ”apt limitat” cu consecința obținerii dreptului la pensie de serviciu partial anticipate, printr-un act administrativ cu caracter normativ cu forță juridică inferioară sunt operate modificări cu privire la competența, atribuțiile și procedura de obținere a acestui drept (n.ns. drept la pensie de serviciu partial anticipate) reglementate deja prin lege și ordinal de ministru, intervenind și modificând, contrar acestor acte normative superioare, mai ales în aspecte în ceea ce privește factorul decizional al încetării raporturilor de muncă ca urmare a clasării ”apt limitat”.
Cadrul legal pentru a solicita și obține acest drept la pensie anticipată este stabilit prin lege organică, respectiv Legea 223/2015 privind pensile militare de stat. Astfel, Potrivit art. 18 alin. (1) li. (b) din Legea 223/2015 ”Au dreptul la pensie de serviciu anticipată parțială militarii, polițiștii și funcționarii publici cu statut special, în activitate, care au o vechime efectivă de minimum 20 de ani, dintre care cel puțin 10 ani vechime în serviciu, și care se află în una dintre următoarele situații:
b) sunt trecuți în rezervă sau direct în retragere ori au încetat raporturile de serviciu ca urmare a clasării ca inapt sau apt limitat pentru serviciul militar/serviciu de către comisiile de expertiză medico-militară.
Observăm din conținutul textului de lege enunțat că legiuitorul a stabilit organul competent a se pronunța cu privire la îndeplinirea condițiilor de ”inapt” sau ”apt limitat” în scopul intervenirii încetării raporturilor de muncă: comisiile de expertiză medico-militară.
De asemenea, art. 123 din Legea 145/2019 privind statutul polițiștilor de penitenciare (în vigoare de la 02 august 2016) prevede la aliniatul (2) că raporturile de serviciu ale personalului prevăzut la alin. (1) se nasc și se exercită în baza actului de numire și se pot modifica, suspenda sau pot înceta numai în cazurile și în condițiile prezentei legi. Chiar și art. 133 din Statutul polițiștilor de penitenciare face trimitere la modul de reglementare al dreptului de pensionare exclusiv prin legea 223/2015
Mai mult, art. 62. Alin. (3) din aceeași lege prevede că ”metodologia de întocmire a dosarului de pensionare (subl. ns) se stabilește prin ordin comun al ministrului apărării naționale, al ministrului afacerilor interne și al directorului Serviciului Român de Informații, emis în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi”
Pensia de serviciu anticipate prevăzută la art. 18 din Legea pensiilor militare de stat face parte dintre cele trei categorii de pensie de serviciu prevăzute la art. 15 din aceeași lege, respectiv:

  • pensia de serviciu pentru limită de vârstă;
  • pensia de serviciu anticipată și
  • pensia de serviciu anticipate parțială
    Observăm că, în ciuda diferitelor categorii de pensii stabilite de lege, art 61 din secțiunea ”Stabilirea și plata pensiilor” nu face nici o disticție în ceea ce privește procedura de acordare a acestui drept în funcție de categoria de pensie: pensie de serviciu, pensie de invaliditate sau pensie de urmaș. Astfel, art. 61 prevede la alin. (1) că Pensiile militare de stat se acordă la cererea persoanei îndreptățite, a tutorelui sau curatorului acesteia, a persoanei căreia i s-a încredințat ori i s-a dat în plasament copilul minor, după caz, depusă personal sau prin mandatar desemnat prin procură specială.
    Rezultă că toate dispozițiile din Legea 223/2015 și din Ordinul Ministerul Apărării Naționale – MapN ”Metodologia de întocmire a dosarului de pensionare din 15.02.2016”în vigoare de la 19 februarie 2016 care se referă la competența, procedura și atribuțiile în ceea ce privește acordarea pensiilor militare se aplică inclusiv pensiei de serviciu anticipată parțială.
    Astfe, cererea de pensionare al cărei model este stabilită prin Anexa 1 la Ordin, nu reprezintă decât o manifestare a voinței unilaterale a angajatului de încetare a raporturilor de serviciu, iar legea organică, respectiv Legea nr. 223/2015 stabilește competența de stabilire a dreptului la pensie conform art. 61 alin. 6 și art. 64. alin. 1-3 din Legea 223/2015.
    Art. 61 alin 6) ”Casele de pensii sectoriale aparținând Ministerului Apărării Naționale, Ministerului Afacerilor Interne sau Serviciului Român de Informații stabilesc și plătesc pensiile militarilor și funcționarilor publici cu statut special care aparțin Ministerului Justiției, Serviciului de Protecție și Pază, Serviciului de Informații Externe și Serviciului de Telecomunicații Speciale, potrivit protocoalelor încheiate.”
    Art. 64
    (1) Admiterea sau respingerea cererii de pensionare se face prin decizie emisă de casa de pensii sectorială, în termen de 45 de zile de la data înregistrării cererii la casa de pensii sectorială competentă.01/01/2016 – alineatul a fost modificat prin Ordonanţă de urgenţă 57/2015
    (2) Decizia prevăzută la alin. (1) cuprinde temeiurile de fapt și de drept în baza cărora se admite sau se respinge cererea de pensionare, precum și termenul în care poate fi introdusă contestația.
    (3) Decizia casei de pensii sectoriale se comunică persoanei care a solicitat pensionarea, în termen de 10 zile lucrătoare de la data emiterii.

Față de dispozițiile legale menționate în precedent, în mod evident reglementările contrare din Decizia emisia de Director general al Administrației Naționale a penitenciarelor sunt nelegale întruct nicăieri în lege sau în ordin nu este stipulate posibilitatea ca directorul unității de care aparține angajatul care solicit încetarea raporturilor de muncă să exercite atribuții sau competențe cu privire la aprobarea cererii de încetare a raporturilor de serviciu ca urmare a clasării apt limitat de către comisiile de expertiză medico-legală. Directorul unității are atribuțiile prevăzute de art. 56 alin. 1 lit © din Codul Muncii în sensul de a constata încetarea de drept a raporturilor de muncă, prin decizie scrisă, la data comunicării deciziei de pensie , în termen de 5 zile lucrătoare de la intervenirea acesteia.
Sistemul actelor normative implică legături multiple între părțile care îl compun, diversele acte normative – legi, hotărâri, decizii – interferându-se în reglementarea raporturilor sociale. În momentul edictării de noi acte normative, legiuitorul trebuie să țină seama de totalitatea implicațiilor unei noi reglementări, de modificările normative subsecvente, de eventualele conflicte de reglementare.
Orice act normativ trebuie corelat cu prevederile actelor normative de nivel superior sau de același nivel cu care se află în conexiune. De asemenea, actul normativ întocmit în baza unui act normative de nivel superior nu poate depăși limitele competenței instituite prin acel act și nici nu poate contraveni principiilor și dispozițiilor acestuia. Actul normative cu forță juridică inferioară legii nu poate fi în contradicție cu reglementarea realizată anterior printr-o lege.
După modificările sucessive aduse art. 4 din Legea contenciosului administrative nr. 554/2004 prin legea nr. 262/2007, și, în special prin art. 54 pct 1 din Legea nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de produră civilă, intenția legiuitorului a devenit extreme de clară, astfel încât în prezent, singura modalitate de control al actelor administrative cu catacter normativ este acțiunea în anulare. Doar în cadrul acțiunii în anulare exercitată la instanța de contencios administrativ se poate invoca nelegalitatea unui act administrativ normativ ca urmare a încălcării unui act normativ de forță juridică superioară.
În speță, este evidentă existența unui conflict între un act administrativ cu caracter normativ și acte normative superioare în ierarhie, consecința firească fiind lipsirea de efecte a actului administrativ cu caracter normativ inferior, ca effect juridic al anulării acestuia.
Înlăturarea aplicării unor dispoziții cuprinse în acte administrative cu caracter normativ în temeiul principiului ierarhiei actelor normative își are izvorul în dispozițiile art. 4 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislative pentru elaborarea unor acte normative, al art. 81 alin. (2) din aceeași lege, al principiului legalității reglementat de art. 1 alin. (5) din Constituție.

In concluzia- bine că mai există posibilitatea de a te adresa instantei pentru indreptarea interpretarilor juridice ale ” expertilor ” din ANP!

Ca si in cazul celor peste 240 de procese pierdute de ANP pe tema platii corecte a salariului pe timpul concediului de odihnă, si in acest caz, interpretarile astea juridice nu sunt gratis, ci provoacă cheltuieli si prejudicii enorme la bugetul de stat.

Pentru aceasta decizie ANP , doar dintr-un foc, conform deciziei Curtii de Apel Constanta, trebuie să plateasca 1885 ron. Si e doar un proces din multe altele, conchid cei din sindicatul Equitas Targsor. (Cerasela N.).

Anchete

Verdict final în cazul procurorului Alin Mocioi: Cariera în magistratură se incheie după decizia ÎCCJ!

Publicat

pe

De

O pagină importantă din cariera judiciară a procurorului Alin Mihăiță Mocioi, de la Parchetul Judecătoriei Constanța, este pe cale să se încheie. Potrivit informațiilor dezvăluite de publicația Lumea Justiției, Sectia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a transmis Președintelui României, Nicușor Dan, propunerea oficială privind eliberarea din funcție a magistratului. Acest demers survine în urma unei decizii irevocabile a Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Excludere din sistem: O decizie fără drept de apel

Soarta profesională a procurorului Mocioi a fost pecetluită în urmă cu doar câteva zile, când Înalta Curte de Casație și Justiție a menținut hotărârea Sectiei pentru procurori a CSM în materie disciplinară. Această hotărâre viza, conform surselor citate, excluderea din magistratură a lui Alin-Mihăiță Mocioi, confirmând astfel sancțiunea disciplinară supremă. Măsura subliniază rigoarea și intransigența sistemului judiciar în fața abaterilor grave.

Ultimul pas: De la CSM la Palatul Cotroceni

Transmisia propunerii de eliberare din funcție către Președintele României reprezintă ultimul pas formal în încheierea carierei de magistrat. Odată ce decretul prezidențial va fi semnat, Alin Mihăiță Mocioi nu va mai face parte din sistemul judiciar. Această succesiune de evenimente marchează nu doar deznodământul unui caz individual, ci și reiterarea principiului responsabilității profesionale în magistratură, un pilon esențial pentru credibilitatea justiției. (Irinel I.).

Citeste in continuare

Anchete

CSM își alege conducerea pentru 2026: Tradiția invinge suspansul, fără contracandidați

Publicat

pe

De

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) se pregătește pentru momentul anual al alegerii conducerii, însă ediția din acest an, programată pentru azi- joi, 27 noiembrie 2025, se anunță lipsită de orice urmă de suspans. Potrivit dezvăluirilor publicației Lumea Justiției, competiția electorală va fi, din nou, inexistentă, consolidând o cutumă ce a marcat recenta istorie a instituției.

O „alegere” fără emoții: Sistemul consolidat al desemnărilor

În contradicție cu vremurile trecute, când mai mulți candidați își disputau fotoliile de președinte și vicepreședinte, scena politică internă a CSM pare să fi atins un echilibru, caracterizat de absența candidaturilor multiple. Această realitate, semnalată de Lumea Justiției, sugerează o înțelegere tacită sau o rotație prestabilită a funcțiilor, eliminând elementul competitiv din procesul de selecție.

Președinția CSM: O rotire predictibilă la nivelul Curților de Apel

Urmând o cutumă bine stabilită, după ce funcția de președinte al CSM a fost deținută succesiv de reprezentanți ai Înaltei Curți de Casație și Justiție (judecătorii Daniel Grădinaru și Denisa Stanisor) și apoi de un reprezentant al curților de apel (judecătoarea Elena Costache), rolul de lider al Consiliului va reveni unui alt judecător de la curțile de apel. Conform informațiilor, este vorba despre judecătorul Liviu Odagiu, un nume familiar în rândul magistraților.

Vicepreședinția: Continuitate asigurată de procurori

Nici în privința funcției de vicepreședinte nu se anticipează surprize. După ce aceasta a fost ocupată de procurori din diverse structuri – Daniel Horodniceanu (reprezentant al parchetelor de pe lângă ÎCCJ), Emilia Ion (reprezentantă a parchetelor curților de apel) și Claudiu Sandu (reprezentantul parchetelor tribunalelor) – tradiția se va menține. Viitorul vicepreședinte va fi desemnat din rândul procurorilor de la parchetele de pe lângă tribunale, funcția urmând să-i revină procurorului Bogdan Staicu.

Acest mod de operare, departe de a fi o competiție deschisă, ridică întrebări despre dinamica internă a CSM și despre modul în care sunt garantate reprezentativitatea și pluralismul de opinii în cadrul forului menit să asigure independența justiției. Alegerile de joi vor oficializa aceste desemnări, consolidând structura de conducere a CSM pentru anul 2026. (Irinel I.).

Citeste in continuare

Anchete

Hidroelectrica, gigantul bursier, fără conducere permanentă: Selecția CEO, un eșec răsunător

Publicat

pe

De

Hidroelectrica, cea mai valoroasă companie listată la Bursa de Valori București, a confirmat miercuri seara, printr-un anunț oficial transmis investitorilor, eșecul procedurii de selecție pentru funcția de director general (CEO). Decizia validă informațiile anterioare vehiculate pe surse, inclusiv de către Mediafax, și subliniază dificultatea gigantului energetic de a identifica un lider pe măsura exigențelor.

Un proces riguros, un rezultat neașteptat

Procedura de recrutare, desfășurată conform rigorilor Ordonanței de Urgență a Guvernului 109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice – o obligație legală pentru companiile cu capital majoritar de stat – a fost supervizată de un expert independent. Raportarea oficială arată că acesta a finalizat evaluarea candidaților fără a propune, însă, nicio persoană pentru numire în funcție.

Standarde inalte, niciun candidat la inălțime

Analiza detaliată a inclus declarații de intenție și interviuri, bazate pe criterii clar definite anterior. Cu toate acestea, în ședința din 26 noiembrie 2025, Consiliul de Supraveghere a Hidroelectrica a constatat că niciunul dintre candidații rămași în cursă nu corespundea pe deplin cerințelor funcției de director general, având în vedere contextul operațional și strategic actual al companiei. „Menținerea standardelor de competență este o obligație legală, nu o opțiune”, se arată în comunicatul transmis de companie, care reiterează angajamentul pentru o „guvernanță solidă, transparentă și performantă”. Menționăm că procesul inițial a vizat atât funcția de director general, cât și pe cea de director financiar, însă niciun candidat nu a îndeplinit criteriile impuse.

Pe muchie de cuțit: Reluarea de urgență și conducerea interimară

Ca urmare a acestui eșec, Consiliul a decis reluarea imediată a procedurii de selecție, într-o cursă contra-cronometru pentru identificarea viitorilor CEO și CFO. Pentru a asigura continuitatea operațională, Hidroelectrica va menține măsurile interimare de conducere, atât pentru poziția de director general, cât și pentru cea de director financiar, până la finalizarea noii proceduri. Decizia Consiliului a survenit cu doar două zile înainte de termenul oficial de finalizare a selecției, stabilit pentru 28 noiembrie. Potrivit informațiilor Mediafax, doi candidați rămăseseră în cursa finală: Mihai Aniței și Radu Ioan Constantin.

Context tulbure: Scăderi de producție și schimbări de management

Acest moment delicat se înscrie într-un context complicat pentru Hidroelectrica. Primele nouă luni din 2025 au marcat o scădere atât a producției, cât și a profitului net, rezultate influențate de condițiile meteorologice nefavorabile și de o serie de schimbări succesive de management. Aceste turbulențe au fost, de asemenea, corelate cu cerințele de reformă impuse prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), adăugând presiune suplimentară asupra companiei de stat, care rămâne un pilon strategic al economiei românești. (Irinel I.).

Citeste in continuare

Aveți un PONT?

Cel mai complet ziar de investigații dedicat cititorilor din România. Aveți un pont despre fapte de corupție la nivel local și/sau național? Garantăm confidențialitatea! Scrie-ne la Whatsapp: 0735.085.503 Sau la adresa: incisiv.anticoruptie@gmail.com Departament Investigații - Secția Anticorupție

Știri calde

Exclusiv7 ore ago

IPJ Prahova: Circul ielelor, trompeților și „ofițerilor” reciclați! Balul mascat al incompetenței atinge noi culmi de patos!

Prahova fierbe, iar Poliția Română, în filială locală, pare să-și fi asumat rolul de cel mai fidel circ ambulant, oferind...

Exclusiv7 ore ago

Circul ‘secretelor’ de la Neamț: Cum lenea mai-marilor MAI transformă legea într-o farsă comic-amară!

Asistați, dragi cititori, la o nouă reprezentație grotescă din teatrul absurdului românesc, acolo unde uniforma, mai-marele și… lenea crasă se...

Exclusivo zi ago

Circul macabru al absurdității la Poliția Capitalei: SAS-ul bâjbâie, sefii manelizează, iar adevărul e declarat „delict”! Saga agentului-șef Wilhelm Constantin Bendriș

O poveste cu sânge, lacrimi și „rapoarte prealabile” pe post de ciocan, unde un luptător SAS e tăvălit de un...

Exclusivo zi ago

Opacitatea legală: Sindicatul polițiștilor denunță „reperele interne” ale MAI ca „perversitate și devianță mintală”

Ministerul Afacerilor Interne (MAI) și Inspectoratul General al Poliției Române (IGPR) sunt ținta unor acuzații dure privind sustragerea de la...

Exclusiv2 zile ago

IGPR, acuzat de „inchiziție internă”: Proceduri secrete transformă polițiștii în „vite fără drepturi”

Inspectoratul General al Poliției Române (IGPR) este ținta unor acuzații extrem de grave lansate de Emil Pascut, reprezentant al Sindicatului...

Exclusiv3 zile ago

Prahova, tărâmul reîncarnării: „Metoda Portocală” revine, dar acum e sub licență politică!

Se spune că istoria nu se repetă, dar rimează. În Prahova, însă, istoria nu doar rimează, ci pare că își...

Exclusiv3 zile ago

MAI, templul incompetenței aprobate: De la principiul Peter la ‘pricipitul polițienesc’ – Când ierarhia e o farsă, iar bunul simț, o glumă proastă.

Când ierarhia devine o farsă și bunul simț o glumă proastă Cunoașteți, desigur, Principiul Peter, acea axiomă nemiloasă, formulată de...

Exclusiv3 zile ago

Reforma MAI sub lupă: Sindicatul Europol demască „demagogia” din spatele anunțurilor ministeriale

Vicepremierul și Ministrul Afacerilor Interne, Marian Cătălin Predoiu, a anunțat, pe 18 noiembrie, cu mare fast, ceea ce a descris...

Exclusiv4 zile ago

Legea pumnului în gură la SAS: Cum a devenit „vagabond” un delict de 20% din salariu, sub privirea ironică a manualului de Mobbing al MAI! Saga agentului-șef Wilhelm Constantin Bendriș

În culisele întunecate ale Serviciului pentru Acțiuni Speciale (SAS), unde „inelul magic” al abuzului continuă să rotească destinele, iar „psihologii...

Exclusiv4 zile ago

Justiția Română: Spectacolul absurd continuă! Procuratura clasează, justificând incălcări flagrante! moștenitorii, nu morții, plătesc biletul!

În România anului 2025, justiția a depășit granițele ridicolului, transformându-se într-un circ macabru unde clovnii, odinioară gardieni ai legii, se...

Exclusiv4 zile ago

CIRCUL JUSTIȚIEI ROMÂNE: Dosarul POP IONUȚ-COSTIN, RECLASAT LA CATEGORIA „PROBLEME REZOLVATE… DE NOI” – CHIAR ȘI CU INSTANȚA LA UȘĂ!

Cazul fostului Comandant Descarcerare Petrobrazi – Pop Ionuț-Costin (III) În analele deja supraîncărcate ale absurdului juridic românesc, dosarul domnului Pop...

Exclusiv4 zile ago

SINAIA, MONARHIA ABSOLUTĂ MARCA OPREA: Sora „impăratului” cade în cap, Prefectul se „trezește” la Parchet, iar PNL Prahova fierbe în suc propriu!

În orașul unde legea pare să fie un simplu moft, iar democrația o glumă proastă, piesa de teatru absurd a...

Exclusiv5 zile ago

Penitenciarul Târgșor: UN NOU ÎNCEPUT DEZVĂLUIT! Interviu EXCLUSIV și reportaj incendiar cu Adrian Grigoroiu, liderul EQUITAS – Marca Incisiv de Prahova

Penitenciarul Târgșor: Răsăritul unei noi ere – O reformă jurnalistică de amploare Redacția Incisiv de Prahova vă prezintă o analiză...

Exclusiv5 zile ago

Verdict clar al justiției: Actele administrative Nu pot infrânge legea. Sindicatul Diamantul prezintă decizii fundamentale

Sindicatul „Diamantul” a dezvăluit recent o serie de „extrase bune de ținut minte” din jurisprudența înaltelor instanțe românești, care clarifică...

Exclusiv5 zile ago

Intervenție fulger la Mioveni: Studenta-polițist, alături de colegii săi, prinde criminalul unui taximetrist

O acțiune promptă și coordonată a trei polițiști, printre care și o elevă stagiară, a condus la prinderea rapidă a...

Partener media exclusiv

stiri actualizate Raspandacul

Parteneri

Criptomonede Taxi Heathrow London

Top Articole Incisiv