Connect with us

Anchete

Decizia 893 /2021 a directorului general al ANP prin care se instaurase un MARE ABUZ asupra polististilor care doreau să se pensioneze ca urmare a clasării Apt Limitat , a fost făcută ZOB de către Curtea de Apel Constanta

Publicat

pe

In ciuda părerilor tuturor ” expertilor” ANP si, curios, și ai unor reprezentanti ai federațiilor reprezentative din sistemul penitenciar, Decizia 893 /2021 a directorului general al ANP prin care se instaurase un MAREEE ABUZ asupra polististilor care doreau să se pensioneze ca urmare a clasării Apt Limitat , a fost făcută ZOB de către Curtea de Apel Constanta, sens in care directorul general al ANP a ordonat:

” La loc comanda, incepând cu această zi! „

Toate cererile vor fi reanalizate si directorii trebuie să facă lobii pe lângă păgubitii care s-au adresat instantei si să-i convingă să le redepună la unitate pentru a mai fi reanalizate incă o dată , iar unitătile va aplica procedura de lucru de dinaintea facerii deciziei.

Când nu ai de lucru, iți faci!

Este incredibil cum ANP , sustinuta de către 2 federatii reprezentative, au girat acest Act pentru care, atat directorul general, directorul Directiei Juridice si cei doi presedinti de federatii, jurau că este perfect legal , in dorinta de a obtine o unanimitate pe această decizie, incăpătânarea Federatiei Politistilor de Penitenciare conducând in schimb la o ” aproape majoritare”.

In obedienta lor, cei 28 de directori imputerniciti au pus in aplicare acesta decizie care se vedea de la distanta ca este profund ILEGALĂ!

Federatia Politistilor de Penitenciare a inaintat o motivare scrisă directorului general, inainte de sedinta de consultare, insa, pentru că pozitia noastră a fost clară si impotriva decizie, nici măcar nu a fost citită, fapt ce ne-a confirmat că decizia era deja luată in consens cu cei care pâna la urmă s-au dovedit că o sustineau.

Am fost impotriva acestei decizii pentru ca:

Din preambului proiectului de Deciziei a Directorul General al Administrației Naționale a Penitenciarelor rezulta că prin acest act administrativ se adopta o procedură suplimentară și complementară pentru situația polițiștilor de penitenciare care solicită în temeiul art. 18 alin. 1 lit (b) din Legea 223/2015 dreptul la pensie anticipată parțială în situația în care au încetat raporturile de serviciu ca urmare a clasării ca apt limitat de către comisiile de expertiză medico-militare.
Observând conținutul ”Instrucțiunilor” ce urmau să fie aprobate prin Decizia 893/20.082021 rezulta că Directorul general al Administrației Naționale a Penitenciarelor a reglementat prin actul administrativ cu caracter normativ emis o procedură care ar trebui urmată subsecvent emiterii de către comisiile de expertiză medico-legală a clasării ca ”apt limitat” în favoarea polițiștilor de penitenciare care îndeplinesc funcții de execuție și care au formulat cereri de încetare a raporturilor de serviciu pe acest temei.
Astfel, prin art. 1 din Instrucțiuni (Anexa la Decizia nr. 893/2021) se stabilește competența unei comisii constituită la nivelul fiecărei unități din sistemul administrației penitenciare prin decizie a conducătorului unității de a analiza cererile de încetare a raporturilor de serviciu ca urmare a clasării ”apt limitat” de către comisiile de expertiză medico-legale. Mai mult. Comisia are și atribuții de a clarifica aspectele referitoare la activitatea specifică polițistului de penitenciare în cauză, dacă analiza comisiei are în vedere un diagnostic medical/psihiatric corelat cu vulnerabilități psihologice din perspectiva exercitării atribuțiilor specifice, cu participarea unui psiholog de personal .
Observăm că, deși legiuitorul a stabilit prin acte normative cu forță juridică superioară deciziei atât competența cât și procedura încetării raporturilor de serviciu a polițiștilor de penitenciare ca urmare a clasării ca ”apt limitat” cu consecința obținerii dreptului la pensie de serviciu partial anticipate, printr-un act administrativ cu caracter normativ cu forță juridică inferioară sunt operate modificări cu privire la competența, atribuțiile și procedura de obținere a acestui drept (n.ns. drept la pensie de serviciu partial anticipate) reglementate deja prin lege și ordinal de ministru, intervenind și modificând, contrar acestor acte normative superioare, mai ales în aspecte în ceea ce privește factorul decizional al încetării raporturilor de muncă ca urmare a clasării ”apt limitat”.
Cadrul legal pentru a solicita și obține acest drept la pensie anticipată este stabilit prin lege organică, respectiv Legea 223/2015 privind pensile militare de stat. Astfel, Potrivit art. 18 alin. (1) li. (b) din Legea 223/2015 ”Au dreptul la pensie de serviciu anticipată parțială militarii, polițiștii și funcționarii publici cu statut special, în activitate, care au o vechime efectivă de minimum 20 de ani, dintre care cel puțin 10 ani vechime în serviciu, și care se află în una dintre următoarele situații:
b) sunt trecuți în rezervă sau direct în retragere ori au încetat raporturile de serviciu ca urmare a clasării ca inapt sau apt limitat pentru serviciul militar/serviciu de către comisiile de expertiză medico-militară.
Observăm din conținutul textului de lege enunțat că legiuitorul a stabilit organul competent a se pronunța cu privire la îndeplinirea condițiilor de ”inapt” sau ”apt limitat” în scopul intervenirii încetării raporturilor de muncă: comisiile de expertiză medico-militară.
De asemenea, art. 123 din Legea 145/2019 privind statutul polițiștilor de penitenciare (în vigoare de la 02 august 2016) prevede la aliniatul (2) că raporturile de serviciu ale personalului prevăzut la alin. (1) se nasc și se exercită în baza actului de numire și se pot modifica, suspenda sau pot înceta numai în cazurile și în condițiile prezentei legi. Chiar și art. 133 din Statutul polițiștilor de penitenciare face trimitere la modul de reglementare al dreptului de pensionare exclusiv prin legea 223/2015
Mai mult, art. 62. Alin. (3) din aceeași lege prevede că ”metodologia de întocmire a dosarului de pensionare (subl. ns) se stabilește prin ordin comun al ministrului apărării naționale, al ministrului afacerilor interne și al directorului Serviciului Român de Informații, emis în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi”
Pensia de serviciu anticipate prevăzută la art. 18 din Legea pensiilor militare de stat face parte dintre cele trei categorii de pensie de serviciu prevăzute la art. 15 din aceeași lege, respectiv:

  • pensia de serviciu pentru limită de vârstă;
  • pensia de serviciu anticipată și
  • pensia de serviciu anticipate parțială
    Observăm că, în ciuda diferitelor categorii de pensii stabilite de lege, art 61 din secțiunea ”Stabilirea și plata pensiilor” nu face nici o disticție în ceea ce privește procedura de acordare a acestui drept în funcție de categoria de pensie: pensie de serviciu, pensie de invaliditate sau pensie de urmaș. Astfel, art. 61 prevede la alin. (1) că Pensiile militare de stat se acordă la cererea persoanei îndreptățite, a tutorelui sau curatorului acesteia, a persoanei căreia i s-a încredințat ori i s-a dat în plasament copilul minor, după caz, depusă personal sau prin mandatar desemnat prin procură specială.
    Rezultă că toate dispozițiile din Legea 223/2015 și din Ordinul Ministerul Apărării Naționale – MapN ”Metodologia de întocmire a dosarului de pensionare din 15.02.2016”în vigoare de la 19 februarie 2016 care se referă la competența, procedura și atribuțiile în ceea ce privește acordarea pensiilor militare se aplică inclusiv pensiei de serviciu anticipată parțială.
    Astfe, cererea de pensionare al cărei model este stabilită prin Anexa 1 la Ordin, nu reprezintă decât o manifestare a voinței unilaterale a angajatului de încetare a raporturilor de serviciu, iar legea organică, respectiv Legea nr. 223/2015 stabilește competența de stabilire a dreptului la pensie conform art. 61 alin. 6 și art. 64. alin. 1-3 din Legea 223/2015.
    Art. 61 alin 6) ”Casele de pensii sectoriale aparținând Ministerului Apărării Naționale, Ministerului Afacerilor Interne sau Serviciului Român de Informații stabilesc și plătesc pensiile militarilor și funcționarilor publici cu statut special care aparțin Ministerului Justiției, Serviciului de Protecție și Pază, Serviciului de Informații Externe și Serviciului de Telecomunicații Speciale, potrivit protocoalelor încheiate.”
    Art. 64
    (1) Admiterea sau respingerea cererii de pensionare se face prin decizie emisă de casa de pensii sectorială, în termen de 45 de zile de la data înregistrării cererii la casa de pensii sectorială competentă.01/01/2016 – alineatul a fost modificat prin Ordonanţă de urgenţă 57/2015
    (2) Decizia prevăzută la alin. (1) cuprinde temeiurile de fapt și de drept în baza cărora se admite sau se respinge cererea de pensionare, precum și termenul în care poate fi introdusă contestația.
    (3) Decizia casei de pensii sectoriale se comunică persoanei care a solicitat pensionarea, în termen de 10 zile lucrătoare de la data emiterii.

Față de dispozițiile legale menționate în precedent, în mod evident reglementările contrare din Decizia emisia de Director general al Administrației Naționale a penitenciarelor sunt nelegale întruct nicăieri în lege sau în ordin nu este stipulate posibilitatea ca directorul unității de care aparține angajatul care solicit încetarea raporturilor de muncă să exercite atribuții sau competențe cu privire la aprobarea cererii de încetare a raporturilor de serviciu ca urmare a clasării apt limitat de către comisiile de expertiză medico-legală. Directorul unității are atribuțiile prevăzute de art. 56 alin. 1 lit © din Codul Muncii în sensul de a constata încetarea de drept a raporturilor de muncă, prin decizie scrisă, la data comunicării deciziei de pensie , în termen de 5 zile lucrătoare de la intervenirea acesteia.
Sistemul actelor normative implică legături multiple între părțile care îl compun, diversele acte normative – legi, hotărâri, decizii – interferându-se în reglementarea raporturilor sociale. În momentul edictării de noi acte normative, legiuitorul trebuie să țină seama de totalitatea implicațiilor unei noi reglementări, de modificările normative subsecvente, de eventualele conflicte de reglementare.
Orice act normativ trebuie corelat cu prevederile actelor normative de nivel superior sau de același nivel cu care se află în conexiune. De asemenea, actul normativ întocmit în baza unui act normative de nivel superior nu poate depăși limitele competenței instituite prin acel act și nici nu poate contraveni principiilor și dispozițiilor acestuia. Actul normative cu forță juridică inferioară legii nu poate fi în contradicție cu reglementarea realizată anterior printr-o lege.
După modificările sucessive aduse art. 4 din Legea contenciosului administrative nr. 554/2004 prin legea nr. 262/2007, și, în special prin art. 54 pct 1 din Legea nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de produră civilă, intenția legiuitorului a devenit extreme de clară, astfel încât în prezent, singura modalitate de control al actelor administrative cu catacter normativ este acțiunea în anulare. Doar în cadrul acțiunii în anulare exercitată la instanța de contencios administrativ se poate invoca nelegalitatea unui act administrativ normativ ca urmare a încălcării unui act normativ de forță juridică superioară.
În speță, este evidentă existența unui conflict între un act administrativ cu caracter normativ și acte normative superioare în ierarhie, consecința firească fiind lipsirea de efecte a actului administrativ cu caracter normativ inferior, ca effect juridic al anulării acestuia.
Înlăturarea aplicării unor dispoziții cuprinse în acte administrative cu caracter normativ în temeiul principiului ierarhiei actelor normative își are izvorul în dispozițiile art. 4 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislative pentru elaborarea unor acte normative, al art. 81 alin. (2) din aceeași lege, al principiului legalității reglementat de art. 1 alin. (5) din Constituție.

In concluzia- bine că mai există posibilitatea de a te adresa instantei pentru indreptarea interpretarilor juridice ale ” expertilor ” din ANP!

Ca si in cazul celor peste 240 de procese pierdute de ANP pe tema platii corecte a salariului pe timpul concediului de odihnă, si in acest caz, interpretarile astea juridice nu sunt gratis, ci provoacă cheltuieli si prejudicii enorme la bugetul de stat.

Pentru aceasta decizie ANP , doar dintr-un foc, conform deciziei Curtii de Apel Constanta, trebuie să plateasca 1885 ron. Si e doar un proces din multe altele, conchid cei din sindicatul Equitas Targsor. (Cerasela N.).

Anchete

Scandal politic după decizia CCR în cazul lui Dominic Fritz. Reacție dură a fostei judecătoare ICCJ Roxana Tudose

Publicat

pe

De

Decizia Curții Constituționale a României (CCR) prin care primarul Timișoarei, Dominic Fritz, și-a pierdut mandatul a generat reacții puternice în spațiul public, atât din partea USR, cât și din partea unor foști magistrați. Publicația „Lumea Justiției” a relatat pe larg despre conflictul iscat în jurul hotărârii CCR, criticând modul în care Fritz și partidul său contestă public decizia Curții.

Potrivit „Lumea Justiției”, reacțiile USR și ale lui Dominic Fritz față de hotărârea Curții Constituționale au fost catalogate drept fără precedent, fiind descrise ca un veritabil „asalt” propagandistic asupra autorității CCR.

Fosta judecătoare ICCJ: „Nu am întâlnit un astfel de caz în cariera mea”

Avocata Ana-Roxana Tudose, fost judecător la Înalta Curte de Casație și Justiție, a criticat la rândul său, într-o postare pe Facebook din 17 august 2026, modul în care este contestată decizia Curții. Ea afirmă că, deși a judecat numeroase cauze privind incompatibilități și conflicte de interese – în special cu aleși locali, preponderent din zona PSD, dar și din alte partide – nu a mai întâlnit un caz în care un politician să mobilizeze un „uriaș aparat de propagandă” împotriva unei hotărâri a CCR.

Tudose rememorează, în mesajul său, practica instanțelor în dosarele de incompatibilitate și conflict de interese, arătând că, de regulă, justițiabilii încercau să tragă de timp prin amânări și diverse cereri procedurale, dar acceptau în final hotărârile definitive, chiar dacă le contestau în discursul public sau sperau în căi extraordinare de atac.

„Nu îmi amintesc să fi văzut vreodată ca un om să se cramponze în asemenea hal de o funcție și să asmută o întreagă camarilă de partid, de presă și de internauți pentru a păstra un scaun”, scrie fosta judecătoare, citată de „Lumea Justiției”.

Acuzații privind gravitatea faptei și conflictul de interese

În postarea preluată de „Lumea Justiției”, Ana-Roxana Tudose susține că, în cazul lui Dominic Fritz, sancțiunea ar avea la bază o faptă „gravă”, pe care o descrie ca atribuirea de contracte bănoase unei persoane care i-ar fi susținut campania electorală. Din această perspectivă, fosta judecătoare pune sub semnul întrebării credibilitatea mesajelor transmise de USR și de susținătorii primarului din Timișoara, folosind un ton extrem de critic la adresa acestora.

Ea își încheie mesajul cu o întrebare retorică la adresa opiniei publice, referindu-se la ceea ce numește „nesimțire crasă”, și exprimă nedumerirea față de cei care continuă să susțină politic astfel de comportamente.

Clarificări și nuanțări: „PUZ, nu contract”

Într-un update la aceeași postare, Tudose notează că, potrivit unor reacții apărute ulterior, ar fi vorba despre semnarea unui Plan Urbanistic Zonal (PUZ), și nu despre un contract direct, așa cum formulase inițial. Fosta judecătoare își păstrează însă tonul critic, sugerând – într-o notă ironică – ca actul respectiv să fie atacat pe cale legală de către o altă persoană publică („Nicu”), despre care afirmă că „se pricepe” și cu care, după propria exprimare, „s-au și dezîmprietenit”.

Postarea Anei-Roxana Tudose, precum și comentariile publice generate de decizia CCR în cazul lui Dominic Fritz, sunt prezentate și analizate de publicația „Lumea Justiției”, care pune accent pe caracterul excepțional, din punctul de vedere al sursei citate, al atacurilor politice la adresa Curții Constituționale. (Irinel I.).

Citeste in continuare

Anchete

Simina Tănăsescu și Ilie Bolojan, chemați să dea explicații în Parlament după întâlnirea secretă de la Senat

Publicat

pe

De

Președinta Curții Constituționale, Simina Tănăsescu, și premierul demis Ilie Bolojan ar urma să fie chemați în Parlament pentru a da explicații cu privire la întâlnirea discretă care a stârnit controverse în ultimele zile, potrivit publicației Lumea Justiției.

Senatoarea PACE Cosmina Cerva, președinta Comisiei pentru constituționalitate din Senatul României, a confirmat luni, 17 august 2026, că Biroul Permanent al Senatului a transmis solicitarea privind constituirea unei comisii de anchetă către comisia pe care o conduce.

„Comisia de constituționalitate am convocat-o pentru mâine, ca să stabilim calendarul și obiectivele audierilor celor implicați”, a declarat Cosmina Cerva pentru Luju.

Parlamentul pregătește audierile

Potrivit informațiilor vehiculate în spațiul public, comisia ar urma să stabilească atât calendarul audierilor, cât și persoanele care vor fi chemate pentru a oferi explicații în legătură cu întâlnirea dintre Ilie Bolojan și Simina Tănăsescu.

Discuții și explicații în spatele ușilor închise

Tot luni, președintele Senatului, Mircea Abrudean, ar fi afirmat în ședința Biroului Permanent că discutase cu Ilie Bolojan încă din iunie 2025 și că i-ar fi pus la dispoziție biroul său, aceasta fiind, potrivit relatărilor, explicația pentru întâlnirea avută de Bolojan cu Tănăsescu în acea încăpere.

Subiectul a alimentat un val de speculații și reacții politice, iar Parlamentul urmează să clarifice circumstanțele în care a avut loc întâlnirea. (Irinel I.).

Citeste in continuare

Anchete

Magistrați constănțeni, la un pas de trei luni de arest preventiv

Publicat

pe

De

Decizie definitivă la Înalta Curte în dosarul procurorilor Niță și Ștefan

Publicația Lumea Justiției dezvăluie că procurorii Teodor Niță și Gigi-Valentin Ștefan, de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanța, se apropie de pragul de trei luni petrecute în arest preventiv. Situația lor a fost tranșată recent de Înalta Curte de Casație și Justiție, care a confirmat menținerea măsurii privative de libertate.

Conform informațiilor prezentate de Lumea Justiției, cei doi magistrați se află în arest preventiv în baza unei serii de hotărâri succesive prin care instanțele au admis propunerile procurorilor de prelungire a măsurii.

Înalta Curte respinge contestațiile procurorilor

Între timp, ipoteza continuării arestului preventiv a fost confirmată de Înalta Curte de Casație și Justiție. Judecătoarele Hermina Iancu și Eleni Marcu, de la Secția penală a instanței supreme, au respins contestațiile formulate de Teodor Niță și Gigi-Valentin Ștefan împotriva ultimei încheieri de prelungire a arestului.

Prin decizia recentă, magistrații ICCJ au menținut hotărârea din 3 august 2026, pronunțată de judecătoarea Anca Barbu, care admisese solicitarea Parchetului General de a prelungi cu încă 30 de zile arestul preventiv în cazul celor doi procurori constănțeni.

Decizie definitivă: arestul preventiv se menține

Minuta încheierii Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 14/2026, emisă în dosarul nr. 1497/1/2026, confirmă fără echivoc respingerea căilor de atac formulate de inculpați. Potrivit documentului citat de Lumea Justiției, instanța supremă a stabilit următoarele:

„Respinge, ca nefondate, contestațiile formulate de inculpaţii Ştefan Gigi Valentin şi Niţă Teodor împotriva încheierii nr. 289 din data de 03 august 2026 pronunțate de judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – Secția penală, în dosarul nr. 1467/1/2026.

Obligă inculpaţii la plata sumei de câte 300 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă. Pronunţată în cameră de consiliu.”

Consecințe imediate: încă 30 de zile în arest

Prin caracterul definitiv al hotărârii, procurorii Teodor Niță și Gigi-Valentin Ștefan rămân în arest preventiv pentru încă 30 de zile, așa cum a dispus anterior judecătorul de drepturi și libertăți.

Astfel, dacă nu vor interveni alte schimbări procedurale sau soluții în dosar, cei doi magistrați de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanța riscă să atingă pragul de trei luni consecutive de detenție preventivă, așa cum subliniază sursa citată, Lumea Justiției. (Irinel I.).

Citeste in continuare

Aveți un PONT?

Cel mai complet ziar de investigații dedicat cititorilor din România. Aveți un pont despre fapte de corupție la nivel local și/sau național? Garantăm confidențialitatea! Scrie-ne la Whatsapp: 0735.085.503 Sau la adresa: incisiv.anticoruptie@gmail.com Departament Investigații - Secția Anticorupție

Știri calde

Exclusiv12 ore ago

Episodul 45 – IPJ Prahova – „Grădinița de cadre”. Lăutari cu epoleți, amante strategice și pipițe de protocol

Serialul nostru despre decăderea IPJ Prahova continuă. Dacă în politica mare ne uitam cum Nicușor Dan se bate cu CCR...

Exclusiv13 ore ago

CIBS: contribuția „individuală” care dispare colectiv în buget

Peste un miliard de euro pe an și nici urmă de pensie contributivă Polițiștii și militarii ar fi contribuit anual...

Exclusiv13 ore ago

STATUL PARALEL LA PRIZA: CUM S-A SCURTCIRCUITAT DEMOCRAȚIA LA TABLOUL GENERAL

De la colonelul „Stare de Excepție” Florin Cosmoiu la anularea votului din 2024 Fabrica de „stare de excepție” Cum a...

Exclusiv13 ore ago

Șeful de poliție și platforma de tractări: când „misiunea” pare să înceapă după apelul clientului

Europol readuce în atenție cazul Techirghiol Sindicatul Europol readuce în discuție situația șefului Poliției Orașului Techirghiol, din cadrul IPJ Constanța,...

Exclusiv13 ore ago

„Tractări la comandă”: șeful Poliției Techirghiol, între uniformă, platformă și acuzații de protecție instituțională

Când șeful secției lasă biroul pentru volanul platformei Sindicatul Europol readuce în atenția publică situația șefului Poliției Orașului Techirghiol, din...

Exclusiv2 zile ago

Episodul 44 – IPJ Prahova, „Grădinița de cadre”: combinații, favoruri și dosare îngropate cu lopata

Sau cum s-a transformat poliția într-o pepinieră de protejați, bolnavi strategici, amante ale funcției și specialiști în dosare făcute scrum...

Exclusiv2 zile ago

Cai drogați, trolee decapitate și mecanici beți la TCE: Ploieștiul lui „Nae Comisionaru”

„Nae Comisionaru’ și „Troaca de Aur – TCE”: de la Vijelia dopată la troleibuzul beat Cum s-a transformat Ploieștiul în...

Exclusiv2 zile ago

STATUL PARALEL LA PRIZE: CUM S-A ÎNFIPT SRI ÎN PRIZA TRANSELECTRICA

De la epoleți la ștechere: România, țara în care „rezerva de cadre” nu se pensionează, doar își schimbă badge-ul În...

Exclusiv2 zile ago

„Ți-ai făcut meseria? Acum plătești!” — noua normalitate pentru polițistul român?

La Buhuși, un episod de ultraj și distrugere stârnește indignare: polițiști amenințați, mașină personală avariată, iar mesajul transmis pare să...

Exclusiv2 zile ago

Pietre aruncate, mașină distrusă, atacatorii încă liberi: șase zile de tăcere după agresiunea de la Buhuși

Sindicatul Europol acuză lipsa unei reacții ferme după un atac violent asupra polițiștilor din Buhuși, județul Bacău. Deși dosarul este...

Exclusiv3 zile ago

Consiliul care doar «ia act»: Cum îl spală C.A.-ul pe Nae Comisionaru’ la TCE, după ce-a dopat hipodromul și a jumulit transportul public

„Breaking news” la TCE: Consiliul de Administrație a descoperit… amânarea După ce trei articole au radiografiat, pe rând: dopajul grotesc...

Exclusiv3 zile ago

Gradul de chestor, noul abonament „family & friends” în Poliția Penitenciară?

Când uniforma e opțională, dar relațiile de familie sunt obligatorii Pamflet – ton foarte serios, dar râzi ca să nu...

Exclusiv3 zile ago

COMITETUL FANTOMĂ AL POLIȚIEI ROMÂNE: SE ÎNTRUNEȘTE PE HÂRTIE, DOAR CA SĂ BIFEZE PROSTIA

Cum a reușit Ministerul Afacerilor Interne să inventeze comitetul de securitate și sănătate în muncă care nu apără pe nimeni,...

Exclusiv4 zile ago

Io no soi Marinero, soi… „el general” Despescu

Dacă tot am avut Ziua Marinei, la malul mării nu mai adia briza, adia… regulamentul, dar doar pe la „amărâți”,...

Exclusiv4 zile ago

Sclipiri de geniu la IPJ Călărași: e-mailul, acest abuz de drept procedural

Cum a reinventat Inspectoratul de Poliție Județean Călărași transparența: dacă ceri un document pe e-mail, ești excesiv. Dezvăluie Sindicatul Diamantul....

Partener media exclusiv

stiri actualizate Raspandacul

Parteneri

Taxi Heathrow London

Top Articole Incisiv