Featured
Îngrijorare la Ambasada României la Chișinău/Raport MAE: Spionii români din Chișinău sunt agenți ruși!
(Preluare National – Catalin Tache):
Continuăm astăzi seria dezvăluirilor despre ”Afacerea RoAid”. Probând cu noi documente oficiale intrate în posesia noastră cum în mandatul ”combinatorului sinecurist” Cătălin Harnagea, Agenția de Cooperare Internațională pentru Dezvoltare – RoAid a fost transformată într-o veritabilă mașinărie de ”făcut bani”. După cum reiese din chiar Notele de Relații a căror publicare o continuăm astăzi, Curtea de Conturi identificând drept mijloace ilegale de plată a granturilor guvernametale decontarea unor false călătorii în țări africane și mai ales nejustificarea prin documente a contractelor achitate ”în numerar”.

Iar cum milioane de euro au fost astfel plătite de la bugetul Ministerului Afacerilor Externe, normal ar fi fost ca ”deranjul” să fie cel mai mare în chiar curtea lui Bogdan Aurescu. Numai că, ghinion, ministrul de Externe se ferește ca de tămâie de raportul transmis în Centrala MAE de la Chișinău. Și în care diplomații români aflați la post, dar și ofițerii de legătură ai structurilor informative avertizează asupra unei adevărate vulnerabilități la adresa securității României. Și anume strania coincidență că, după ce a încetat ”Proiectul Cernăuți” pentru a ”deturna” banii spionilor români în pubele de gunoi din Zanzibar și Zambia, Cătălin Harnagea ar fi autorizat toate plățile făcute în Republica Moldova prin intermediul unor proiecte derulate aproape exclusiv de către firme rusești! Și, da, chiar ar fi un scandal cât casa dacă nu doar celelalte servicii secrete implicate în victoria năucitoare a Maiei Sandu, dar și partenerii occidentali sau strategici ar afla că, în Republica Moldova, Agenția de Cooperare Internațională pentru Dezvoltare lucrează cu firme ”acoperite” rusești.

Și că, astfel, pur și simplu, beneficiarii granturilor care în documentele guvernamentale strict secrete figurează drept spioni sunt de fapt agenți acoperiți ruși! Numai că ascunderea ”gunoiului RoAid” de la Chișinău sub preșul cabinetului ministerial de la Externe chiar nu este cea mai bună soluție de a repara situația, atît cât se mai poate. Dar, totuși, uite că acordăm răgazul necesar conducerii MAE de ”a dispune” asupra raportului informativo – diplomatic primit de la Chișinău, pentru a nu îl publica noi înainte!
18.000 dolari, 4 apeluri skype!
Până când însă MAE își va asuma sau nu grava penetrare a agențiilor guvernamentale externe de către serviciile secrete rusești, continuăm publicarea Notelor de Relații prin care Curtea de Conturi solicită documente oficale lui Cătălin Harnagea.

” Referitor la activitatea de educare și informare a cetățenilor cu ocazia diseminării de materiale necesare gestionării pandemiei cu noul Corona virus și conștientizarea rolului gestioării deșeurilor în combaterea epidemiilor, în cadrul celor două proiecte, SC Premium Audit Consulting SRL, în calitate de Beneficiar a încheiat două contracte de consultanță (nr. 003 și 004, ambele din data de 08.10.2020) cu SC Capinv Consultants SRL, în calitate de „Consultant„ în valoare de 48.739 lei, având ca obiect servicii de consultanță, respectiv „ raport privind stadiile de implementare a unui proiect de tip Smart Urban Development și Waste to Energy”. Echipa de audit a constatat faptul că Raportul de activitate întocmit de către Consultant pentru ambele proiecte este identic ca structură/conținut, fiind personalizate doar actele care fac referire la locații (Zambia/ Tanzania). Echipa de audit menționează faptul că, în conformitate cu punctul 2.5 din contractul încheiat : „ Consultantul va informa beneficiarul, în mod operativ, oral sau în scris, cu privire la discuțiile și demersurile întreprinse în exercitarea mandatului ”, însă în situația descrisă nu există documente din care să rezulte în ce s-au concretizat discuțiile. Ca document de plată a fost prezentat extrasul de cont în sumă de 48. 739 lei, care conține la mențiuni privind detaliile tranzacției „plată parțială factura nr. 121/25.10.2020”. De asemenea, la dosar există o notă contabilă nr. 3385 din data de 05.11.2020 reprezentând corecție privind diminuarea sumei de 20.748, 42 lei din cadrul proiectului din Zanzibar și realocarea acesteia proiectului din Zambia.
– În cadrul dosarului aferent proiectului din Zambia, pentru justificarea cheltuielilor au mai fost prezentate documente reprezentând plată în numerar către un operator economic local ( Accura Logistics Limited) din Zambia în sumă de 18.000 $( 74.347 lei), valoarea acesteia fiind justificată cu documente din care rezultă achitarea unor onorarii acordate unui număr de 6 persoane din plan local, ca urmare a purtării unor discuții pe skype ( 4 apeluri) sau întâlniri (2 întâlniri) așa cum rezultă din documentul denumit „ Delivery note no. 0318”. În această situație, echipa de audit nu poate identifica în ce s-a concretizat obiectul discuțiilor/întâlnirilor care au avut loc.

În dosarul proiectului derulat în Tanzania, au fost identificate de către echipa de audit documente în limba engleză, care atestă plata în numerar a unor servicii efectuate pe plan local ( Zanzibar – Tanzania), în sumă de 27.300 $ (112.721,70 lei) pentru mentenanța unor echipamente IT și de supraveghere, precum și analiza rezultatelor unui studiu. Echipa de audit apreciază faptul că nu s-au putut identifica prestarea efectivă a mentenanței și în ce constă realitatea acesteia.
– Echipa de audit a constatat faptul că pentru evidența cheltuielilor aferente celor două proiecte, Beneficiarul grantului – SC Premium Audit Consulting SRL a încheiat contractele (nr. 57/15.10.2020 și nr. 58 /15.10.2020) în valoare totală de 28.560 lei cu SC First Consulting Best Management SRL, având ca obiect înregistrarea în contabilitate a documentelor aferente proiectelor. Din fișa partenerului rezultă rezultă că serviciile achitate de către SC Premium Audit Consulting SRL către First Consulting Best Management SRL, în perioada 01.06 – 31.11.2020 au fost de 40.341 lei. Este de precizat faptul că potrivit datelor de la ONRC, SC Premium Audit Consulting SRL are asociat unic pe Ivan Any Vasilica iar First Consulting Best Management SRL are ca asociați pe Ivan Any Vasilica cu 95% și pe Ivan George Răzvan cu 5%, fapt din care rezultă că încheierea contractului s-a realizat în condiții de incompatibilitate/ conflict de interese.”
Șase persoane pe un bilet!
”Auditorii publici externi au constatat faptul că în dosarele proiectelor există atașate documente aferente unor plăți în numerar în sumă de 3.454 $ reprezentând contravaloarea închirierii unor autoturisme pe plan local (Zambia și Tanzania) pentru care nu este justificat scopul închirierii și nici nu se pot identifica date privind numărul de km parcurși în cadrul deplasării în interesul proiectelor. În cazul proiectului din Zambia autoturismul Toyota 4X4 model Land Cruiser a fost închiriat în perioada octombrie – noiembrie , plătit în numerar în valoare de 2.190$ (9.054, 56 lei), deși din documentele aferente deplasării echipei de proiect rezultă că aceasta s-ar fi aflat în Zambia timp de 7 zile, respectiv în perioada 03.11 – 10.11.2020.
– De asemenea, în cadrul proiectului din Zambia, în documentele aferente deplasării echipei de proiect ( factura emisă de agenția de turism, raportul de deplasare etc. ) s-a menționat faptul că un număr de șase persoane a efectuat deplasarea în Lusaka – Zambia, în perioada 03.11 – 10.11.2020. Echipa de audit a constatat faptul că în dosarul proiectului există un singur bilet de îmbarcare, cu toate că, în conformitate cu punctul 4.6 din Acordul de finanțare „ documentele minime solicitate și care vor însoți raportul narativ sunt fără a se limita la (…) biletele de avion”. În concluzie, echipa de audit nu poate identifica documente care să facă dovada deplasării efective a tuturor celor șase persoane din cadrul echipei de proiect”.
Administratie
Bereasca, vizată de o nouă tentativă de abandonare a deșeurilor: amenzi de 4.500 de lei
Prinsă în drum spre locul unde urma să lase gunoiul
O femeie a fost depistată de polițiștii locali în timp ce transporta, cu un cărucior, deșeuri menajere, vegetale și ambalaje pe strada Albăstrelelor din cartierul Bereasca. Potrivit Poliției Locale Ploiești, aceasta se îndrepta spre strada Drumul Serii și intenționa să abandoneze deșeurile pe domeniul public.
Incidentul a avut loc marți, 17 noiembrie 2026, în timpul unei patrulări desfășurate într-o zonă în care, conform instituției, sunt semnalate frecvent depozitări ilegale de deșeuri.
Două sancțiuni, pentru două abateri
Femeia a primit o amendă de 2.500 de lei pentru încălcarea regulamentului de salubrizare aprobat prin Hotărârea Consiliului Local nr. 676/2024.
În urma verificărilor, polițiștii locali au constatat și că imobilul la care locuia nu avea contract cu un operator autorizat pentru ridicarea deșeurilor menajere. Pentru această abatere a fost aplicată o a doua amendă, de 2.000 de lei. Valoarea totală a sancțiunilor se ridică la 4.500 de lei.
21 de amenzi aplicate în prima jumătate a lunii
Controalele desfășurate în municipiul Ploiești în prima jumătate a lunii noiembrie s-au soldat cu 21 de sancțiuni pentru încălcarea legislației de mediu, în valoare totală de 25.000 de lei, potrivit Poliției Locale Ploiești.
Instituția le reamintește locuitorilor că abandonarea deșeurilor pe domeniul public este interzisă și se sancționează conform legii. (Paul D.).
Administratie
378 de milioane de lei pentru modernizarea drumului dintre Gura Vitioarei și Valea Doftanei
Consiliul Județean Prahova a semnat contractul de finanțare pentru modernizarea a 41,16 kilometri de drum județean, pe un traseu care străbate cinci comune. Investiția se ridică la 378,24 milioane de lei, cu TVA, și va fi susținută din fonduri europene și de la bugetul județean, potrivit comunicatului de presă al Consiliului Județean Prahova.
Contract semnat, lucrări planificate pe 30 de luni
Documentul a fost semnat marți, 17 noiembrie 2026, la sediul administrației județene, de președintele CJ Prahova, Virgil Nanu, și directorul general al Agenției pentru Dezvoltare Regională Sud-Muntenia, Liviu Mușat. La eveniment au participat și reprezentanți ai administrațiilor locale din Gura Vitioarei, Vărbilău, Aluniș, Bertea și Valea Doftanei.
Potrivit documentației tehnico-economice, execuția este estimată să dureze 30 de luni. Valoarea eligibilă a proiectului este de 316,74 milioane de lei.
Poduri, consolidări și 195 de podețe
Planul prevede construirea unui sistem rutier nou de-a lungul întregului traseu, ridicarea a șapte poduri și reabilitarea altor patru. Sunt incluse și 195 de podețe, consolidări pe o lungime de peste 12 kilometri, ziduri de sprijin și lucrări pentru stabilizarea versanților.
Proiectul mai cuprinde aproape 14 kilometri de trotuare, 38 de stații de autobuz și iluminat LED la trecerile de pietoni și în intersecții. Vor fi amenajate 188 de intersecții cu drumurile locale, două treceri la nivel cu calea ferată și 10 parcări de tranzit.
Acces mai bun spre școli, servicii și zone turistice
Traseul traversează comunele Gura Vitioarei, Vărbilău, Aluniș, Bertea și Valea Doftanei. Modernizarea urmărește să faciliteze deplasarea localnicilor către școli, servicii medicale și locuri de muncă, precum și transportul de mărfuri și accesul către obiectivele turistice din nordul județului.
Virgil Nanu a prezentat semnarea contractului drept un pas inițial, subliniind că proiectul trebuie dus la bun sfârșit și că infrastructura rezultată trebuie să răspundă pe termen lung nevoilor celor cinci comunități.
Finanțare europeană și contribuție județeană
Investiția va primi finanțare prin Programul Regional Sud-Muntenia 2021–2027, în cadrul Priorității 4, „O regiune mai accesibilă”, precum și din bugetul Consiliului Județean Prahova.
Contractul se referă la prima etapă a proiectului de modernizare, reabilitare și extindere a traseului Azuga–Bușteni–Gura Vitioarei, inclusiv a drumurilor județene DJ102I, DJ101T, DJ102 și DJ100G, prin accesibilizarea golului alpin din Munții Baiului.onsiliul Județean Prahova a semnat contractul de finanțare pentru modernizarea a 41,16 kilometri de drum județean, pe un traseu care străbate cinci comune. Investiția se ridică la 378,24 milioane de lei, cu TVA, și va fi susținută din fonduri europene și de la bugetul județean, potrivit comunicatului de presă al Consiliului Județean Prahova.
Contract semnat, lucrări planificate pe 30 de luni
Documentul a fost semnat marți, 17 noiembrie 2026, la sediul administrației județene, de președintele CJ Prahova, Virgil Nanu, și directorul general al Agenției pentru Dezvoltare Regională Sud-Muntenia, Liviu Mușat. La eveniment au participat și reprezentanți ai administrațiilor locale din Gura Vitioarei, Vărbilău, Aluniș, Bertea și Valea Doftanei.
Potrivit documentației tehnico-economice, execuția este estimată să dureze 30 de luni. Valoarea eligibilă a proiectului este de 316,74 milioane de lei.
Poduri, consolidări și 195 de podețe
Planul prevede construirea unui sistem rutier nou de-a lungul întregului traseu, ridicarea a șapte poduri și reabilitarea altor patru. Sunt incluse și 195 de podețe, consolidări pe o lungime de peste 12 kilometri, ziduri de sprijin și lucrări pentru stabilizarea versanților.
Proiectul mai cuprinde aproape 14 kilometri de trotuare, 38 de stații de autobuz și iluminat LED la trecerile de pietoni și în intersecții. Vor fi amenajate 188 de intersecții cu drumurile locale, două treceri la nivel cu calea ferată și 10 parcări de tranzit.
Acces mai bun spre școli, servicii și zone turistice
Traseul traversează comunele Gura Vitioarei, Vărbilău, Aluniș, Bertea și Valea Doftanei. Modernizarea urmărește să faciliteze deplasarea localnicilor către școli, servicii medicale și locuri de muncă, precum și transportul de mărfuri și accesul către obiectivele turistice din nordul județului.
Virgil Nanu a prezentat semnarea contractului drept un pas inițial, subliniind că proiectul trebuie dus la bun sfârșit și că infrastructura rezultată trebuie să răspundă pe termen lung nevoilor celor cinci comunități.
Finanțare europeană și contribuție județeană
Investiția va primi finanțare prin Programul Regional Sud-Muntenia 2021–2027, în cadrul Priorității 4, „O regiune mai accesibilă”, precum și din bugetul Consiliului Județean Prahova.
Contractul se referă la prima etapă a proiectului de modernizare, reabilitare și extindere a traseului Azuga–Bușteni–Gura Vitioarei, inclusiv a drumurilor județene DJ102I, DJ101T, DJ102 și DJ100G, prin accesibilizarea golului alpin din Munții Baiului.
Exclusiv
Spiritism constituțional pe 197,33 lei: Cum au așteptat șapte polițiști șase ani jumate ca să afle că muncesc pe bază de voluntariat, iar CCR folosește Internet Explorer
Dacă mai avea cineva impresia că Justiția din România se mișcă încet, Sindicatul Polițiștilor din România „Diamantul” vine cu dovada științifică a faptului că, în sălile noastre de judecată, timpul nu doar că stă pe loc, dar curge direct înapoi, până prin anul de grație 2008.
Șapte polițiști de frontieră de la Giurgiu au îndrăznit, în februarie 2020, să întrebe statul român de ce salariul lor este calculat după niște legi decedate, îngropate și cu parastasul făcut de mai bine de un deceniu. După șase ani și jumătate de suspans demn de o telenovelă indiană – din care cinci ani și jumătate dosarul a zăcut în comă indusă pe la Curtea Constituțională –, Tribunalul Dolj le-a trântit recent în brațe Sentința nr. 1314/2026: circulați, nu e nimic de văzut, sărăcia voastră este sută la sută constituțională!
Cireașa de pe coliva juridică? Cei peste cinci ani de așteptare la ușa CCR au fost complet degeaba. Curtea dăduse deja exact același răspuns încă din februarie 2021, cu nouă zile înainte ca Tribunalul Dolj să trimită întrebarea la București. Practic, timp de cinci ani și jumătate, nouă judecători constituționali au stat pe salarii cât bugetul unei comune ca să dea Copy-Paste dintr-un fișier pe care îl aveau deja pe desktop, după care le-au mai trebuit încă cinci luni (aprilie – septembrie 2026) doar ca să trimită textul la Monitorul Oficial. Probabil l-au expediat prin porumbel călător șchiop.
Zombii legislativi din fluturașul de salariu și miracolul de la 484,17 lei
În centrul acestei comedii absurde tronează o cifră magică, aproape mistică pentru contabilii Ministerului Afacerilor Interne: 197,33 lei. Aceasta este celebra „valoare de referință sectorială”, născută în 2008 printr-o ordonanță simplă (OG nr. 8/2008), abrogată expres la 1 ianuarie 2010 și, ca să fie sigură toată lumea că e moartă definitiv, respinsă în întregime de Parlament în 2012.
În lumea oamenilor normali, o lege abrogată și respinsă nu mai există. În universul paralel al MAI, însă, contabilitatea se face prin ședințe de spiritism: ori de câte ori un polițist se muta pe o funcție, finanțiștii ministerului aprindeau lumânări, invocau fantoma anului 2009 („încadrare ipotetică la 31 decembrie 2009”, cum recunoaște negru pe alb IPJ Ilfov!) și îi înmulțeau viața cu 197,33 lei. Și nu pe ascuns, ci recunoscut senin, cu ștampilă și semnătură, de IGPR, Poliția Capitalei, MAI și inspectoratele județene, ba chiar băgat și în ordine secrete de ministru!
Desigur, fantoma lui 2008 îi bântuie doar pe „fraierii” din stradă și din frontieră. Între timp, salariul minim pe economie sărea de la 600 la 1.900 de lei (umflând automat indemnizațiile demnitarilor), iar pentru magistrați – inclusiv judecătorii militari – aceeași valoare de referință nu doar că a fost ținută în viață printr-o derogare specială, dar a crescut frumos, din pix judecătoresc în pix judecătoresc, de la 291,98 lei până la 484,17 lei. Adică de două ori și jumătate mai mult decât la polițiști! Cu alte cuvinte, când își calculează propriile lefuri, magistrații descoperă inflația, matematica superioară și echitatea europeană; când judecă fluturașul polițistului de la Giurgiu, descoperă brusc „marja de apreciere a legiuitorului” și frumusețea austerității din 2008.
Schizofrenia în robă vișinie: Salariul nu ține de statut, polițistul lucrează din pasiune!
Dacă așteptarea de cinci ani pentru un Copy-Paste ține de lene instituțională, motivarea din Decizia CCR nr. 420/2026 intră direct în patrimoniul mondial al umorului involuntar.
Ca să scape Guvernul de acuzația că a măcelărit salarizarea polițiștilor printr-o biată ordonanță simplă (deși Constituția cere lege organică pentru statutul funcționarilor publici), Curtea Constituțională a emis o cugetare epocală, cu unanimitate de voturi: salarizarea NU ține de statutul polițistului!
Ați citit bine. În viziunea înalților prelați ai Constituției, cetățeanul român nu se face polițist ca să aibă din ce își plăti ratele și mâncarea copiilor, ci strict din dragoste platonică pentru chitanțier, bocanci și frigul din vamă. Faptul că în chiar Legea nr. 360/2002 (Statutul polițistului!), la capitolul „Drepturi”, primul punct trecut la art. 28 este fix „dreptul la salariu lunar”, iar art. 22 spune că salarizarea se stabilește prin lege? Detalii plictisitoare pentru cine nu are chef să citească legea despre care își dă cu părerea!
Dar partea cu adevărat savuroasă este gimnastica mentală a aceleiași Curți în timp:
- Iunie 2005 (Decizia 289): Șapte judecători CCR scriu negru pe alb că „sistemul de salarizare ține de statutul lor” și cere lege organică.
- Noiembrie 2005 (Decizia 645): Exact aceiași șapte judecători se trezesc peste nici șase luni, pe aceeași ordonanță, și decid fix invers: salarizarea nu ține de statut!
- 2019 (Decizia 318): Procurorul încearcă duma cu „salariul nu ține de statutul polițistului”, iar CCR îl ignoră suveran și le dă dreptate polițiștilor.
- 2026 (Decizia 420): CCR dezgroapă teza procurorului din 2019 și decizia convenabilă din toamna lui 2005, prefăcându-se că decizia din vara lui 2005 nici nu a existat vreodată, deși sindicatul i-o pusese sub nas!
Și, ca să închidă cercul absurdului în aceeași hârtie, la paragraful 23 judecătorii CCR recunosc candid că „în fapt” salariile se calculează tot după legile de dinainte de 2010, ca doar patru paragrafe mai jos să jure cu mâna pe Constituție că legea nouă nu trimite la acte abrogate și are un conținut „clar și predictibil”. E ca pisica lui Schrödinger în variantă bugetară: cifra de 197,33 lei îți mănâncă jumătate din salariu pe fluturaș în fiecare lună, dar când se uită CCR în lege, nu există nicăieri!
Tribunalul Dolj și arta de a te spăla pe mâini: „Cereți ordinul secret pe care CCR l-a interzis deja!”
Întors din excursia de cinci ani pe la București, dosarul a aterizat pe masa Tribunalului Dolj, care s-a grăbit să rezolve în câteva pagini tot ce mai rămăsese în picioare, cu o eleganță de buldozer.
Ați cerut egalizare salarială pe Decizia CCR 794/2016 și recalcularea sumelor compensatorii? Pardon, au picat la pachet cu primul capăt, nu ne mai obosim să motivăm separat!
Ați cerut compensația de risc și pericol deosebit de până la 30%? Aici logica instanței devine o capodoperă de cinism birocratic. În 2019 (Decizia 318), CCR stabilise deja că e profund neconstituțional ca ministrul să împartă acest drept după ureche, prin ordine clasificate „secret de serviciu”, pe care polițistul nu are voie să le citească, pentru că drepturile salariale se stabilesc doar prin lege. Ce le transmite însă Tribunalul Dolj polițiștilor în 2026? Că nu le poate da banii direct, fiindcă sub noua lege trebuia emis… un ordin de ministru! Adică: „Băieți, ați greșit cererea! Nu trebuia să cereți banii, trebuia să ne rugați frumos să-l obligăm pe ministru să mai scrie încă un ordin din ăla pe care CCR tocmai a zis că n-are voie să completeze legea!”
Iar la majorarea salarială de 7,5%, tribunalul a încurcat complet borcanele juridice, tratând o creștere a salariului de funcție (lămurită deja de Înalta Curte prin Decizia 75/2024 și recunoscută chiar și pe sub masă de Ministerul Muncii ca fiind parte din baza salarială, nu spor înghețat!) ca pe o pomană oprită magic la granița zilei de 1 ianuarie 2019, fără măcar să verifice dacă după acea dată s-a calculat corect.
Concluzia? Mai băgați o fisă la recurs!
După șase ani și jumătate de plimbat hârtii între Giurgiu, Craiova și București, cei șapte polițiști de frontieră au rămas cu o lecție usturătoare de drept constituțional românesc: în țara asta, o ordonanță abrogată acum 16 ani este mai vie decât Constituția, ordinele secrete bat legea publică, iar salariul tău nu are nicio legătură cu meseria ta.
Vestea bună este că sentința nu e definitivă și urmează recursul, în 15 zile. Vestea proastă e că, la viteza de croazieră a justiției patriei, s-ar putea ca decizia definitivă să le vină băieților direct pe talonul de pensie – calculat, firește, tot prin încadrare ipotetică la 31 decembrie 2009 și înmulțit cu nemuritorul 197,33 lei! (Cristina T.).
-
Exclusivacum 2 zileAvocatul din Cătina: pistol la brâu, toga pe umeri. Fabrica de bani și bolnavi «pe 4 ore» a lui Alexandru Fulgeanu, fost primar la Cătina (Buzău) – (I)
-
Exclusivacum 5 zileIPJ Prahova, sezon nou, aceeași mizerie. Agent rutier cu permisul suspendat trimis să păzească… la volanul autospecialei
-
Exclusivacum 2 zileIPJ Prahova și „Cartierul General Plopeni”: republica șpăgii cu poliție de decor și primărie de familie
-
Exclusivacum 2 zile„MAESTRUL BOROBOAȚELOR” LOVEȘTE DIN NOU! Cum s-a prăbușit în instanță încă o capodoperă „cusută cu ață albă” a procurorului Eduard Stasie și cum un judecător cu coloană vertebrală i-a predat o lecție usturătoare de Drept!
-
Exclusivacum 5 zileTribună fantomă, buget ninja și excursii exotice: cum arată „buna guvernanță” la Brebu – Prahova, văzută prin lupa Curții de Conturi
-
Exclusivacum 20 de oreCroitorii orbi din fruntea pușcăriilor: Cum vrea statul să reformeze penitenciarele înainte să afle câte paturi are în ele
-
Featuredacum 3 zileLideri de Facebook, penitenciare de decor: like-uri multe, rezultate zero
-
Exclusivacum 4 zileM.A.I. – Weekendul, premiu pentru sănătoși. Bolnavii, la colț! Cronica unui șef cu stetoscop imaginar




