Actualitate
VIDEO / “Dosarul” TAROM, episodul 1: Cursa de Roma, în pericol din cauza unui cauciuc uzat ”cosmetizat” cu vaselină. Ce spune compania
Libertatea publică, începând de astăzi, o serie de dezvăluiri menite să explice problemele tehnice și financiare de la Compania Naţională de Transporturi Aeriene TAROM SA. Ministerul Transporturilor cunoaște situația, dar ține totul sub cheie. Demersul nostru este în slujba interesului public.
Ministerul Transporturilor cunoaște situația, dar ține totul sub cheie. Demersul nostru este în slujba interesului public.
- În 2015, TAROM a înregistrat 291.987 de minute de întârziere, adică 202 zile.
- 130.939 de minute de întârziere, adică 90 de zile, s-au înregistrat din cauza transbordării pasagerilor dintr-o aeronavă într-alta sau a schimbării aeronavei înainte de îmbarcare.
- TAROM a plătit despăgubiri pasagerilor de aproape un milion de dolari.
- Controalele guvernamentale au scos la iveală “acțiuni care ar fi putut pune în pericol siguranța și securitatea pasagerilor”.
La 63 de ani de la înființare, TAROM este în topul companiilor de stat cu probleme. Pierderile de 47 milioane de lei în 2016, dar și cifra de afaceri redusă cu 5,6% față de anul anterior vin în contextul în care compania este pe cale să piardă și locul al treilea pe piața internă de transporturi aeriene. Defecțiunile tehnice, întârzierile de sute de mii de ore, flota “pestriță” și organizarea deficitară sunt doar câteva dintre piesele unui puzzle “construit” în ultimii 27 de ani.
UPDATE: Compania Tarom a transmis, la scurt timp de la publicarea investigației Libertatea, că unul dintre cei doi tehnicieni sancționați de comisia de disciplină nu mai figurează în organigrama Tarom, iar cel de-al doilea are contract de muncă pe perioadă determinată.
”Compania TAROM vă precizează faptul că dl. L. Constantin-Cristian nu mai este angajat al Companiei, iar dl. C. Vasile este angajat pe perioadã determinatã pânã la data de 02.01.2018 în funcția de tehnician aeronave, în cadrul Secţiei Întreţinere Linie, Departament Întreţinere Linie din Direcţia Tehnicã”, se arată în răspunsul transmis de echipa de comunicare a companiei de stat.
19 iulie 2015. Lângă pista de pe Aeroportul Internațional “Henri Coandă” Otopeni se pregătesc de decolare mai multe aeronave ale unor companii low-cost. Destinațiile sunt în zone unde diaspora românească este numeroasă: Spania și Italia.
Dinspre platforma nr.2, o zonă de maximă siguranță, este tractată una dintre cele patru Airbus 318, înmatriculată YR-ASA, ale Companiei Naționale “TAROM”. Aeronava, dotată „full service”, tocmai a ieșit din revizie și este pregătită să intre în program de exploatare pentru cursa RO 0403 OTP-FCO, Bucureşti Otopeni – Roma Fiumicino.
Ultimul “ok” trebuie să vină de la pilotul aeronavei. Procedurile de securitate din aviație impun inclusiv o inspecție vizuală a exteriorului, înainte de a semna de luare în primire și a urca la manșa aeronavei.
Comandantul observă însă ceva greu de crezut. O anvelopă a trenului de aterizare are o imperfecțiune. Pilotul vede o umflătură, pe lateralul uneia dintre roți. La o privire mai atentă, umflătura este de fapt pânza ieșită din anvelopă. Imperfecțiunea s-a vrut a fi mascată și trecută cu vederea: fibrele deschise la culoare fuseseră astupate cu vaselină de culoare neagră.
Comandantul întrerupe inspecția, anunță Serviciul de Control Operațiuni, iar Airbus-ul 318 este oprit de la zbor. Cursa este amânată, iar pasagerii sunt preluați, cu întârziere, de o altă aeronavă.
Incidentul întărește statistica privind întârzierile curselor TAROM.
“Vlaicu șchiopătează”
Airbus-ul 318, înmatriculat YR-ASA și botezat “Aurel Vlaicu”, a intrat în flota companiei de stat în noiembrie 2006. Cu doi ani înainte, în 2004, Ministerul Transporturilor autorizează pentru TAROM un ajutor de stat în scopul restructurării. Mai exact, Guvernul acceptă să garanteze o serie de credite interne și externe, inclusiv dobânzile aferente, destinate în principal finanțării flotei de aeronave pentru compania de stat. La acest moment, TAROM deține monopolul pe piața internă, iar sprijinul oferit de Ministerul Transporturilor este ultimul de acest fel. Aderarea la Uniunea Europeană, programată pentru 2007, interzice orice fel de ajutor bănesc, acordat de la bugetul public, pentru entitățile private. TAROM este o societate pe acțiuni, al cărei pachet majoritar de dividende este deținut de stat, prin Ministerul Transportului. În teorie, compania trebuie să producă profit și să alimenteze astfel bugetul de stat.
Cum sprijină statul compania TAROM
“Între 2004 și 2016, statul decontează, în contul TAROM, 1.124.411.000 lei (244.679.603 euro). Sumele virate de la bugetul național pentru plata ratelor au constituit capitalizări ale statului ca acționar, modificându-și numărul de acțiuni și cotele de participare.” Sursa: Ministerul Transporturilor
În 2015, la nouă ani de la intrarea în flota TAROM, aeronava “Aurel Vlaicu” este una dintre cele mai tinere aeronave din flota companiei. În termeni aviatici, asta înseamnă că și-a atins abia jumătate din speranța de viață și că, pentru moment, costurile cu mentenanța sunt încă scăzute. Anvelopa care a generat întârzierea cursei către Roma intră la capitolul “consumabile”.
La câteva luni de la incident, un control al Ministerului Transporturilor verifică activitatea companiei. Raportul întocmit de auditorii Guvernului include, între altele, o analiză a “Situației privind cercetările disciplinare din cadrul Direcției Tehnice”. Patru angajați apar în scriptele condicii cu abateri grave, între ianuarie și decembrie 2015.

Captură raport nr. 48730/2015 Ministerul Transporturilor
Doi tehnicieni au fost sancționați pentru absențe nemotivate și refuzul de a-și îndeplini sarcinile, iar alți doi, pentru neîndeplinirea corespunzătoare a atribuțiilor de serviciu. Ultimii au legătură directă cu zborul RO 0403 OTP-FCO, Bucureşti Otopeni – Roma Fiumicino. Din motive ce țin de protecția datelor cu caracter personal, Libertatea nu va face publice numele celor cercetați disciplinar.
“N-a fost decât o glumă”
În ziua în care este programată cursa către Peninsulă, revizia dispusă de șeful Direcției Tehnice are loc doar de formă, stabilește ancheta ministerului. Potrivit concluziilor auditorilor, menționate în raportul 48730/2015, „în mod intenționat, Cristian Constantin L. aplică vaselină de culoare neagă pe anvelopa roții numărul trei, unde se vedea pânza, acoperind un defect/uzură vizibilă, justificându-și comportamentul prin faptul că a dorit să îi facă o glumă unui coleg de echipă, cunoscând că aeronava nu avea să plece la ora stabilită prin program”.
În cadrul acelorași concluzii, însușite de experții Ministerului Transporturilor, se stabilește că atât Cristian Constantin L. cât și colegul său, Vasile C., cel care a avizat tractarea aeronavei în afara zonei de siguranță, s-au făcut vinovați de “neîndeplinirea corespunzătoare a atribuțiilor de serviciu”.
Deși fapta are loc pe 19 iulie 2015, Comisia de cercetare discipinară se întrunește după două luni, pe 21 septembrie.
Șefii direcți ai celor doi tehnicieni, între care directorul tehnic și președintele comisiei Adrian Sandu, propun aplicarea sancțiunii de “Avertisment scris”, unul dintre consilierii juridici ai companiei, Andreea Simion, propune “Reducerea salariului de bază cu 10% pentru o perioadă de trei luni”, iar șefa Direcției de Resurse Umane, Claudia Crăița, propune “Desfacerea disciplinară a Contractului Individual de Muncă”.
Sancțiunile sunt dispuse abia în decembrie 2015, chiar în timpul controlului de la minister. Cu trei zile înainte de prescrierea faptelor, stabilită prin Codul Muncii, auditorii constată că Rapoartele de cercetare disciplinară nu sunt finalizate și încep să pună întrebări.
Concluzie control “Situație cercetări disciplinare” Direcția Tehnică
“[…]s-a pus în pericol siguranța și securitatea aeronavei în cauză […] cu consecințe grave privind securitatea patrimoniului companiei, a altor salariați, a clienților companiei și a pasagerilor dar și incidente de aviație.”
Sursa: raport 48730/2015
A doua zi, pe 17 decembrie, documentele primesc avizul comisie de anchetă.
Cei doi tehnicieni sunt sancțioanați efectiv cu o zi înainte de prescripția faptelor. Pe 18 decembrie li se reține 10 la sută din salariu de bază, pentru o perioadă de trei luni. Asta deși, subliniază același raport, “[…] de importanţa muncii personalului tehnic nenavigant […] depinde viața întregului echipaj de zbor cât şi a pasagerilor. […] lipsa de seriozitate cu care au fost tratate faptele de indisciplină, săvârşite de cei doi salariaţi care prin acţiunile lor incalificabile au putut sau ar fi putut pune în pericol siguranţa şi securitatea pasagerilor şi a aeronavei, poate avea efecte greu de cuantificat.”
Reporterii Libertatea au înaintat o cerere scrisă biroului de presă al TAROM cu privire la cei doi salariați, dacă mai sunt sau nu angajați ai companiei. Echipa de comunicare a companiei a transmis că „vom reveni cu un răspuns imediat ce vom deține totalitatea informațiilor solicitate.”

Captură raport nr. 48730/2015 – Ministerul Transporturilor, la Direcția Tehnică Tarom
Accident din cauza cauciucului, la o companie africană
Potrivit The Aviation Herald, o platformă on-line care conține informații cu privire la incidentele apărute cu precădere în spațiul public, din martie 2016 și până în iunie 2017, TAROM a înregistrat 11 probleme de natură tehnică cu aeronave aflate în program de zbor. Ultimul dintre acestea, deși nu figurează în listă, a avut loc pe 20 septembrie 2017. Pasagerii unei cursei care ar fi trebuit să decoleze din Timișoara către București au fost ținuți o oră în aeronavă, din cauza unei defecțiuni tehnice. Ulterior, membrii echipajului au cerut ca 15 pasageri să renunțe în mod voluntar la cursă. Abia după debarcarea călătorilor, aeronava de tip ATR a putut decola în siguranță către Otopeni.
În istoria incidentelor aviatice sunt extrem de rare cazurile când o aeronava este pusă în pericol de integritatea anvelopelor. Defecțiunile raportate au mențiuni care privesc trenurile de aterizare, privite în ansamblu, ca o piesă distinctă.
Totuși, de-a lungul timpului, au fost consemnate accidente fatale cauzate de un simplu cauciuc. Unul dintre acestea a avut loc pe 11 iulie 1991, în Arabia Saudită. O aeronavă a Nigeria Airways s-a prăbușit la scurt timp de la decolare. Raportul investigatorilor a concluzionat că anvelopa nu a avut suficientă presiune, s-a supraîncălzit din cauza fricțiunii cu asfaltul, și a luat foc la scurt timp după retragerea în corpul aeronavei a trenului de aterizare.
Investigația a mai stabilit că angajații Direcției Tehnice, care s-au ocupat de pregătirea aeronavei pentru zbor, nu au respectat standardele de siguranță aeronautică. 261 de persoane, cu tot cu echipaj, și-au pierdut atunci viața.
În episodul următor, Libertatea continuă seria dezvăluirilor: ce au descoperit inspectorii guvernamentali în condicile Direcției Tehnice și cum au ajuns tehnicienii TAROM să lucreze, în paralel, pentru companii aeriene concurente.(Irinel I.).
Actualitate
Miliarde de dolari și ambiții Arctice: Garda de Coastă americană, pe drumul reîntineririi majore
Garda de Coastă a Statelor Unite se pregătește pentru o transformare fără precedent, vizând „supraalimentarea” activelor sale cu o infuzie masivă de 25 de miliarde de dolari, provenind din recentul proiect de lege de reconciliere a cheltuielilor. Noul comandant, amiralul Kevin Lunday, a confirmat că serviciul analizează opțiunile industriale pentru a construi spărgătoare de gheață suplimentare pe teritoriul SUA și accelerează retragerea flotei de elicoptere MH-65 Dolphin, mai devreme decât fusese prevăzut.
Viziunea noului comandant: O „super-autostradă” a achizițiilor
„«Supraalimentarea» este exact cuvântul potrivit,” a declarat comandantul în fața legislatorilor. „Este ceea ce alimentează succesul planului «Force Design 2028» și apropie oamenii de liniile din față pentru a simplifica și a crea o super-autostradă a achizițiilor și contractărilor.” Lunday, învestit în funcția de al 28-lea comandant al Gărzii de Coastă pe 15 ianuarie, a făcut aceste declarații în cadrul subcomitetului pentru Garda de Coastă, Maritim și Pescuit al Senatului, unde a răspuns la o serie de întrebări, inclusiv despre mixul de spărgătoare de gheață ușoare și medii.
Flota Arctică, în extindere: Nave noi și producție internă
Garda de Coastă vizează achiziționarea a unsprezece noi nave spărgătoare de gheață. Până în prezent, au fost semnate contracte pentru șase noi Cuttere de Securitate Arctice de clasă medie, două urmând să fie construite în Finlanda, iar până la patru în Statele Unite. Celelalte cinci nave ar putea fi un amestec de Cuttere de Securitate Arctică și variante mai ușoare, serviciul insistând ca acestea să fie construite pe plan intern.
„Lucrăm la atribuirea de contracte suplimentare pentru încă cinci, ceea ce va reloca mai multă construcție navală în șantierele navale din SUA și va consolida baza industrială a Americii,” a precizat Lunday. Comandantul a adăugat că a primit deja feedback din partea industriei atât pentru variantele ușoare, cât și pentru cele medii, informații analizate în prezent pentru a elabora un plan de achiziții. Astfel, o decizie specifică privind numărul exact de nave din fiecare variantă nu a fost încă luată.
Alaska, poartă Arctică: Baze strategice în așteptare
Subcomitetul, prin vocea președintelui său, senatorul Dan Sullivan, R-Alaska, l-a interogat pe comandant despre planurile de a acosta unele dintre aceste nave în Alaska. Lunday a confirmat că echipa sa lucrează la diferite opțiuni, iar până la patru dintre aceste spărgătoare de gheață ar putea fi destinate statului arctic.
„Va trebui să alocăm personalul foarte curând și va trebui să luăm decizii în consultare cu Departamentul (Securității Interne) și apoi în comunicare cu Congresul cu privire la deciziile de bazare acasă, iar acest lucru se va întâmpla în 2026,” a explicat comandantul. Anul trecut, fostul președinte Donald Trump a solicitat Gărzii de Coastă să achiziționeze până la 40 de nave spărgătoare de gheață în total, ca parte a unui efort de modernizare pe termen lung, inclusiv câteva Cuttere de Securitate Polare de clasă grea.
Adio elicopterelor Dolphin: O retragere accelerată și avioane noi la orizont
Pe lângă extinderea flotei de spărgătoare de gheață, legislatorii au discutat și despre planurile de modernizare a flotei de elicoptere, inclusiv achiziționarea de aeronave MH-60 Jayhawk de la Sikorsky. Lunday a declarat că serviciul încă decide ce va face cu elicopterele sale mai vechi MH-65 Dolphin, fabricate de Airbus, însă în prezent se pare că aceste aeronave vor fi retrase din serviciu mai devreme de data inițială prevăzută pentru 2037.
„Dolphin-ul este mult mai greu de întreținut. Producătorul de echipamente originale nu mai furnizează piese, așa că le eliminăm treptat… dar credem că retragerea se va produce mult mai repede, având în vedere obsolescența,” a precizat el membrilor subcomitetului.
Actualitate
SpaceX lansează „Stargaze”: Un far de siguranță gratuit pe autostrada orbitală?
SpaceX a dezvăluit recent o platformă online inedită, denumită „Stargaze”, concepută pentru a monitoriza obiectele spațiale și a emite avertismente în cazul unor potențiale coliziuni pe orbită. Compania a promis că va oferi gratuit datele de conștientizare situațională spațială (SSA) generate de acest sistem altor operatori de sateliți, marcând un moment potențial decisiv în gestionarea traficului orbital.
O nouă eră în monitorizarea spațială
Necesitatea stringentă a unei astfel de inovații a devenit evidentă în decembrie, când un satelit chinez a efectuat o manevră neanunțată în apropierea unuia dintre sateliții de comunicații Starlink ai SpaceX, generând un pericol iminent de coliziune. Acest incident, alături de alte situații la limită înregistrate pe parcursul anului trecut, a determinat compania să coboare aproximativ 4.400 de sateliți Starlink la o altitudine de circa 480 de kilometri. Această decizie strategică reduce riscul de aglomerație, având în vedere că, la această altitudine, sateliții morți și alte deșeuri spațiale sunt eliminate mai rapid de pe orbită datorită atracției gravitaționale mai puternice a Pământului.
Platforma Stargaze generează date SSA utilizând informațiile de auto-orientare colectate de aproape 9.600 de sateliți Starlink. Potrivit SpaceX, acest sistem „îmbunătățește semnificativ siguranța și sustenabilitatea operațiunilor satelitare pe orbita terestră joasă (LEO)”. Sistemul detectează autonom observațiile obiectelor aflate pe orbită, le agregă pentru a genera estimări precise ale orbitei și predicții de poziție și viteză pentru toate obiectele detectate, aproape în timp real. Aceste predicții sunt integrate într-o platformă de management al traficului spațial care identifică potențialele abordări periculoase între obiecte și generează Mesaje de Date de Conjuncție (MDC). Un avantaj major este că Stargaze furnizează aceste rezultate în doar câteva minute, spre deosebire de standardul actual al industriei, care poate dura ore.
O soluție proactivă pentru traficul orbital
SpaceX a declarat că va pune la dispoziția operatorilor de sateliți aceste MDC-uri, cu condiția ca aceștia să partajeze, la rândul lor, date despre locația și mișcările propriilor sateliți. Prin oferirea gratuită a acestui serviciu de partajare a efemeridelor și de screening al conjuncțiilor, compania speră să „motiveze operatorii să ia măsuri similare pentru partajarea efemeridelor și pentru un zbor sigur”. Această inițiativă nu este doar un pas tehnologic, ci și un apel la colaborare în spațiul aglomerat.
Unde inovația intâlnește controversele
Intrarea SpaceX în arena SSA comercială, având în vedere resursele considerabile ale lui Elon Musk și poziția sa dominantă pe piața spațială americană, ar putea crea valuri puternice. Această mișcare ar putea afecta atât firmele concurente de monitorizare spațială, cât și efortul de ani de zile al Departamentului Comerțului (DoC) de a dezvolta un serviciu civil de urmărire spațială. Acest program, Traffic Coordination System for Space (TraCSS), este conceput pentru a elibera Departamentul Apărării, permițându-i să-și concentreze capacitățile de monitorizare spațială asupra potențialelor amenințări orbitale din partea adversarilor.
Administrația Trump, în solicitarea sa de buget pentru anul fiscal 2026, a încercat să anuleze programul TraCSS al DoC, argumentând că societățile private, orientate spre profit, sunt mai mult decât pregătite să preia sarcina de a urmări obiectele spațiale și de a oferi avertismente de coliziune operatorilor, utilizând baza de date gratuită Space-Track.org a DoD. Un fost expert guvernamental a avertizat că această situație „are consecințe potențiale asupra comunității SSA comerciale emergente și asupra TraCSS”.
Limite și necesități ale unui sistem complet
Pe de altă parte, mai mulți experți au subliniat că Stargaze, în configurația sa actuală, nu este, din punct de vedere tehnic, capabil să ofere o soluție universală de SSA pentru operatorii spațiali. De exemplu, Stargaze va furniza date SSA relevante doar pentru operatorii cu sateliți aflați pe „orbita terestră joasă inferioară” (low LEO), deoarece nu poate monitoriza alte regimuri orbitale. Un expert guvernamental a precizat că „sistemele lor de urmărire a stelelor nu sunt telescoape”, indicând o limitare inerentă a tehnologiei folosite.
Richard DalBello, fostul șef al Oficiului pentru Comerț Spațial și responsabil cu programul TraCSS, a salutat inițiativa SpaceX ca o contribuție la siguranța și securitatea spațială. Cu toate acestea, el a avertizat că un sistem civil de SSA este în continuare absolut necesar. Într-o postare pe LinkedIn, DalBello a subliniat că „TraCSS încă contează. Coordonarea traficului spațial civil are nevoie de o coloană vertebrală neutră, bazată pe standarde, care să nu fie legată de platforma, stimulentele sau termenii de serviciu ai unui singur operator. Un strat de arhitectură deschisă, administrat public, este cel care construiește interoperabilitatea, încrederea și durabilitatea întregului ecosistem – și pe care guvernul SUA îl poate susține alături de aliați și parteneri.”
În concluzie, lansarea Stargaze de către SpaceX reprezintă un pas important spre o mai bună conștientizare situațională în spațiu, aducând un instrument puternic și accesibil. Totuși, ea reaprinde și dezbaterea fundamentală despre rolul sectorului privat versus cel public în asigurarea siguranței spațiale globale și despre necesitatea unui cadru cuprinzător și independent pentru gestionarea traficului orbital, un domeniu în care miza este din ce în ce mai mare.
Actualitate
Garda de Coastă a SUA, pe drumul unei modernizări fără precedent: Miliarde investite în flota viitorului
Garda de Coastă a Statelor Unite se pregătește pentru o transformare monumentală, alimentată de o infuzie masivă de capital de 25 de miliarde de dolari provenind din recenta lege de reconciliere a cheltuielilor. Noul comandant, amiralul Kevin Lunday, proaspăt învestit în funcție, a subliniat ambiția de a „supraîncărca” capacitățile forței, cu planuri concrete pentru extinderea flotei de spărgătoare de gheață construite pe teritoriul american și o retragere accelerată a elicopterelor MH-65 Dolphin.
Infuzia de capital și viziunea strategică
„Supraîncărcare este exact cuvântul potrivit,” a declarat amiralul Lunday în fața parlamentarilor. „Acesta este motorul succesului programului ‘Force Design 2028’… și mută oamenii mai aproape de liniile frontului pentru a eficientiza și a crea o ‘superautostradă’ de achiziții și contractare.” Lunday, care a preluat comanda ca al 28-lea șef al Gărzii de Coastă a SUA pe 15 ianuarie, și-a prezentat viziunea în cadrul Subcomitetului pentru Garda de Coastă, Afaceri Maritime și Pescuit al Comitetului Senatului pentru Comerț, Știință și Transport, răspunzând la o serie de întrebări, inclusiv cele referitoare la tipurile de spărgătoare de gheață.
Revoluția spărgătoarelor de gheață: Prioritate națională
În centrul acestei modernizări stă o ambiție navală considerabilă: o flotă de 11 noi spărgătoare de gheață. Până în prezent, șase contracte pentru noi nave de securitate arctice de tip mediu (Arctic Security Cutters – ASC) au fost deja atribuite, dintre care două urmează să fie construite în Finlanda și până la patru, pe teritoriul Statelor Unite. Cu toate acestea, atenția se îndreaptă acum spre celelalte cinci vase rămase, care ar putea fi o combinație de ASC-uri și variante mai ușoare, cu o cerință fermă ca acestea să fie construite integral în SUA. „Lucrăm la atribuirea de contracte suplimentare pentru încă cinci, care vor aduce mai multă construcție navală în șantierele navale americane și vor consolida baza industrială a Americii,” a subliniat Lunday. Oficialii analizează intens feedback-ul din industrie privind ambele variante (ușoară și medie) pentru a elabora un plan de achiziții. „Nu avem încă o defalcare specifică a numărului de nave pentru fiecare variantă,” a adăugat comandantul.
Alaska, un nou punct strategic pe harta maritimă
Un aspect cheie al planurilor viitoare îl reprezintă potențiala bază permanentă a spărgătoarelor de gheață în Alaska. Senatorul Dan Sullivan, președintele subcomitetului, a insistat pe acest subiect, iar amiralul Lunday a confirmat că echipa sa analizează opțiunile, indicând că până la patru dintre aceste nave ar putea fi staționate în statul arctic. „Va trebui să alocăm personalul foarte curând și va trebui să luăm decizii în consultare cu Departamentul [de Securitate Internă] și apoi în comunicare cu Congresul cu privire la deciziile de bazare acasă, iar acest lucru se va întâmpla în 2026,” a explicat comandantul. Această mișcare vine în contextul unei cereri anterioare din partea fostului președinte Donald Trump, care, anul trecut, a pledat pentru achiziționarea a până la 40 de spărgătoare de gheață în total, ca parte a unui efort pe termen lung de modernizare.
Flota aeriană la răscruce: Adio Dolphin, bun venit Jayhawk?
Pe lângă discuțiile despre nave, comitetul a abordat și planurile de modernizare a flotei de elicoptere, inclusiv posibila achiziție de aeronave MH-60 Jayhawk de la Sikorsky. Lunday a recunoscut că serviciul analizează încă ce să facă cu elicopterele mai vechi MH-65 Dolphin, fabricate de Airbus. Cu toate acestea, pare din ce în ce mai probabil ca aceste aeronave să fie retrase din serviciu mult mai devreme decât data inițială prevăzută, 2037. „Dolphin-ul este mult mai dificil de întreținut. Producătorul original de echipamente nu mai furnizează piese, așa că le eliminăm treptat… dar credem că retragerea va veni mult mai repede, având în vedere obsolescența,” a informat el membrii subcomitetului, semnalând o schimbare semnificativă în strategia aeriană a Gărzii de Coastă.
-
Exclusivacum 2 zileClanul contabililor fericiți” din Boldești-Scăeni: Cifra de afaceri a rudei, profitul din banii publici!(I)
-
Exclusivacum 4 zileCircul de la Ploiești: Poliția Locală Ploiesti, azilul „ospătarilor” și coșmarul paraclinicilor politic activi – Statul de drept, în vacanță la „Revelion”!
-
Exclusivacum 2 zileIPJ Prahova: „Clanul nod în papură” – Când moralitatea e o păpușă gonflabilă și poliția, o afacere de „famiglie”!
-
Exclusivacum 4 zilePenitenciarul Giurgiu: Unde „spionii” au rămas fără baterii, iar informațiile critice mor pe drumul spre sefi
-
Exclusivacum 2 zileIPJ Prahova: „Clanul nod în papură” contra adevărului! Când amenințările legale vin de la… analfabeții juridici în uniformă!
-
Exclusivacum 4 zileSCANDAL NAȚIONAL! „LEGEA MARIO”: FARSA MACABRĂ A STATULUI ROMÂN! CUM NE-A MĂCELĂRIT COPIII, APOI NE VINDE PEDEPSE PENTRU PROPRIA-I INCOMPETENȚĂ!
-
Exclusivacum 2 zileVărbilău S.A. – Apă fără acte, balastieră cu acte, iar candidații se dau fecioare politice”
-
Exclusivacum o zi„Il Capo”, milionar din evaziune? Fiscul ii pune dosarul la „fond”, White Tower așteaptă!



