Anchete
Agenda anti-corupție și pro-transparență a USR-PLUS este cu totul călcată în picioare de numirile foarte ciudate făcute de ministrul Transporturilor
Drulă face orice pentru oamenii lui Dorin Ivașcu, chiar dacă trebuie să încalce legea pentru asta
Elena Iancu a fost angajată la AACR în 2013, după ce, anterior, lucrase timp de 25 de ani la Direcția de Urbanism a Primăriei Sectorului 2. La AACR, conducea Serviciul Servituți Aeronautice, care se ocupa cu avizarea documentațiilor tehnice aferente obiectivelor din zone cu servituți aeronautice civile.
În această calitate, a avizat mai multe documentații pentru compania Appex Alliance Aero 5, care urma să construiască hotelul Hilton Garden Inn la o distanță de aproximativ 200 de metri sud față de axa unei piste a Aeroportului Otopeni.
Pentru acest proiect, firma Apex Alliance a angajat pe post de consultant compania Air Management, patronată de Cristian Paris, fratele Elenei Iancu.
Pe 19 iunie 2018, directorul general al Autorității Aeronautice, Armand Petrescu, a dat firmei un aviz pentru organizare de șantier și amplasare de macara pe o perioadă determinată cu anumite condiționări.
De exemplu, serviciul condus de Elena Iancu a stabilit că înălțimea maximă a macaralei trebuie să fie maxim 13 metri, iar eventuala depășire până la 18 metri se poate face numai pe timp limitat cu acordul și sub coordonarea Aeroportului Otopeni și ROMATSA.
Macaraua ilegală a pus în pericol zborurile de pe Otopeni
Pe 25 octombrie 2018, în timpul efectuării unei inspecții de supraveghere a siguranței aeronautice, s-a constatat că în zona șantierului s-a ridicat o automacara cu braț telescopic la o înălțime de aproximativ 35 de metri.
Comandantul adjunct al Aeroportului Otopeni a cerut șefului de șantier să respecte cotele de înălțime pentru a nu pune în pericol traficul aerian.
Șeful de șantier a refuzat să respecte indicațiile, motivând că are acordul conducerii Aeroportului. Somat să respecte legea, șeful de șantier a spus că, din cauza unei defecțiuni tehnice, brațul automacaralei nu a putut fi coborât.
Doar că pista 08L-26R fusese, din acest motiv, închisă traficului aerian pentru 33 de minute.
Au fost sesizate în regim de urgență toate autoritățile cu atribuții, inclusiv Poliția Transporturi Aeriene. În urma investigațiilor, incidentul a fost raportat ca „eveniment de risc semnificativ pentru siguranța“ aviației civile.
Sora lui Paris a recunoscut conflictul de interese
După incident, AACR a trimis rezultatele anchetei către Aeroport și Poliția Transporturi Aeriene. Elena Iancu a refuzat să semneze documentul, pentru că se afla în „conflict de interese, declarat în prezența domnului Dolofan“ (Cristian Dolofan este șeful Departamentului Aerodromuri din cadrul AACR).
Contactată de Newsweek România, Elena Iancu a spus următoarele: „Emiterea sau neemiterea acestuia (avizului – n.r.) nu este un act decizional al meu.
Că am declarat sau nu, nu are relevanță, deoarece nu cunosc firma la care faceți referire, deoarece între societatea respectivă și fratele meu poate exista un contract despre care nu este necesar să am cunoștință în îndeplinirea atribuțiilor de serviciu“.
Întrebată care a fost implicarea ei în emiterea avizului și de ce a fost schimbată din funcție în urma incidentului aviatic, Elena Iancu ne-a trimis la biroul de presă.
Cristian Paris, de 26 de ani în jurul aviației
Fratele Elenei Iancu, Cristian Paris și-a început cariera în industria aviatică în anul 1995, la compania de handling Romanian Airport Services SA, controlată de Dorin Ivașcu. Printre asociații firmei figurează și Compania Națională Aeroporturi București, dar și Alexandra Cornelia Huhuzeanu.
Ultima este asociată într-o altă firmă cu Gabriela Huhuzeanu, una dintre asociatele firmei TD MACI SRL, de la care Stoica Nicolae a închiriat un imobil pentru CIAS.
De la firma lui Dorin Ivașcu, în 1998, Cristian Paris a fost numit manager al companiei Menzies Aviation România, prezentă cu serviciile de handling pe aeroporturile Otopeni, Cluj, Iași și Timișoara.
Agenda anti-corupție și pro-transparență a USR-PLUS este cu totul călcată în picioare de numirile foarte ciudate făcute de ministrul Transporturilor
În paralel, Paris conduce și propria firmă, Air Management International Ltd. Prin intermediul firmei sale, deține 5% dintr-o altă societate, Aeropass Consulting, la care figurează și ca administrator.
Această societate deținea jumătate din firma Bit Air Consulting, la șefia căreia a fost Stoica Nicolae, actualul director al Autorității Aeronautice.
„Nu îmi aduc aminte ca Stoica Nicolae să fi fost angajatul meu. Nu comentez. Am tot dreptul să comentez după aia sau nu?“, a spus Cristian Paris pentru Newsweek România.
Despre avizele obținute de la AACR pentru diverși clienți, Cristian Paris a declarat că nu își aduce aminte despre firma Apex: „Parcă a făcut un hotel. Nu am ce să comentez, nu e niciun conflict de interese. Eu sunt specialist în aviație. Am reprezentat firma Apex în relația cu AACR, da.
Nu știu dacă sora mea era angajată la momentul ăla la AACR. Nu am ce să comentez. Dacă vreți, ne vedem săptămâna viitoare“.
Paris, numit ilegal de Drulă în CA la Portul Constanța
Ministerul Transporturilor, sub semnătura ministrului Cătălin Drulă, a convocat abuziv Adunarea Generală a Acționarilor a Companiei Naționale Administrația Porturilor Maritime pentru a revoca din funcție patru membri din Consiliul de Administrație înainte ca acestora să le expire mandatele valabile până în aprilie 2022.
De ce este abuziv? Pentru că ministrul nu are atribuții pe Guvernanță Corporativă, legea care reglementează activitatea Consiliului de Administrație al Portului Constanța.
Astfel, ministrul Drulă i-a numit privizoriu în CA, pe o perioadă de patru luni, pe Cristian Paris, Bogdan Enache, Mihai Florin Mihail și Adrian Crizbasianu. Fiecare va primi o renumerație de 10.636 lei brut.
Întrebat care a fost motivul pentru care ministrul Drulă l-a desemnat în Consiliul de Administrație al Administrației Portului Constanța, Cristian Paris a spus: „Dacă te uiți la CV-ul meu, îți dai tu răspunsul.
Dacă mă pricep la bussines, mă gândesc că conduc o corporație, pot să conduc și un port. Sunt administrator la port, nu specialist. Trebuie să punem umărul să ajutăm țara. Chiar aș vrea un interviu la voi după trei luni să vedeți cum merge. Și așa nu comentez“.
Cristian Paris și-a depus declarația de avere din care rezultă că deține cinci terenuri intravilane în Provița de Jos și în satul Săftica. Tot în Săftica deține o vilă de 350 mp. El mai are un apartament și două locuri de parcare în București.
Pe un anume Cătălin Ghinea l-a împrumutat cu 56.000 lei și 20.000 euro, are și 990.000 de lei împrumutați firmei sale. Are și datorii: 70.000 euro la Unicredit și 34.500 lei la BRD.
Cristian Paris și-a secretizat salariul primit de la Menzies Aviation, dar a menționat că a primit dividende de 185.000 lei de la firma sa. În plus, a mai încasat o chirie de 5.700 euro de pe urma unui imobil.(Petru Zoltan).
Anchete
Revoluție digitală la Parchetul General: Cristina Chiriac „schimbă la față” Ministerul Public
O surpriză de proporții vine de la vârful Ministerului Public, unde noua șefă a instituției, Cristina Chiriac, demonstrează o dorință neașteptată de a-și pune amprenta nu doar asupra dosarelor, ci și asupra imaginii instituționale. Publicația Lumea Justiției dezvăluie detaliile unei transformări care vizează modernizarea comunicării în sistemul judiciar.
O amprentă managerială neașteptată: Dincolo de actele de urmărire penală
Cristina Chiriac, noul Procuror General al României, pare hotărâtă să spargă tiparele unei conduceri rigide. Pe lângă gestionarea riguroasă a activității curente a Ministerului Public, Chiriac și-a îndreptat atenția către un capitol adesea neglijat de predecesorii săi: percepția publică și transparența instituțională.
Potrivit jurnaliștilor de la Lumea Justiției, proactivitatea noii șefe a PÎCCJ este una remarcabilă, aceasta fiind dornică să aducă instituția în era modernității, oferindu-i o nouă identitate vizuală și funcțională.
Modernitate și eficiență: mpublic.ro trece la nivelul următor
Elementul central al acestei schimbări este lansarea noului site al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Platforma online, accesibilă la adresa mpublic.ro, a fost complet refăcută, oferind acum o experiență utilizator mult îmbunătățită.
Analiza publicată de Lumea Justiției subliniază faptul că noul portal nu doar că „arată bine” din punct de vedere estetic, dar se remarcă și printr-o viteză de reacție superioară. Această investiție în infrastructura digitală este interpretată ca un semnal clar că mandatul Cristinei Chiriac va fi marcat de o deschidere tehnologică și de o grijă sporită pentru modul în care Ministerul Public interacționează cu cetățenii și reprezentanții mass-media.
Imaginea, prioritate strategică pentru vârful magistraturii
Decizia de a prioritiza modernizarea canalelor de comunicare oficiale indică o strategie de management pe termen lung. Într-un sistem adesea criticat pentru lipsa de transparență, inițiativa Cristinei Chiriac de a „schimba la față” PÎCCJ reprezintă, în viziunea sursei citate, un pas important spre o justiție care nu doar se înfăptuiește, ci se și comunică eficient.
Rămâne de văzut dacă această dorință de a lăsa o „amprentă” vizibilă va fi urmată și de alte reforme structurale în interiorul Ministerului Public. (Irinel I.).
Anchete
Război deschis între Parchetul General și AUR: Procurorul Rareș Stan îl pune sub acuzare pe Dan Tanasă / „Recidivă” judiciară împotriva opoziției?
O nouă undă de șoc zguduie eșichierul politic românesc, după ce Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PICCJ) a decis punerea sub acuzare a deputatului Dan Tanasă, purtătorul de cuvânt al AUR. Potrivit unei dezvăluiri publicate de Lumea Justiției, parlamentarul este acuzat de instigare la ură, totul pornind de la o postare pe Facebook din august 2025, în care acesta îi îndemna pe români să refuze comenzile livrate de muncitori străini. Ancheta, declanșată în urma unui denunț semnat de polițistul Marian Godină, readuce în prim-plan discuția despre limitele libertății de exprimare și imunitatea opiniilor politice.
„Procurorul de serviciu” pentru dosarele AUR? Cine este Rareș-Petru Stan
Dincolo de natura acuzațiilor, atenția publică se concentrează asupra figurii magistratului care gestionează dosarul. Publicația Lumea Justiției subliniază un detaliu care ridică numeroase semne de întrebare: procurorul de caz este Rareș-Petru Stan, personaj care pare să fi devenit o prezență constantă în anchetele ce vizează liderii și susținătorii Alianței pentru Unirea Românilor.
Istoricul lui Stan în raport cu această formațiune este unul dens. Acesta a instrumentat în 2024 dosarul presupuselor semnături falsificate pentru candidatura lui Silvestru Șoșoacă, ocazie cu care au fost audiați zeci de simpatizanți AUR. Mai mult, în 2025, același procuror a chemat la bară patru deputați ai partidului în urma protestelor de la Biroul Electoral Central, generate de interzicerea candidaturii lui Călin Georgescu. Această succesiune de dosare alimentează suspiciunile privind o posibilă țintire sistematică a partidului de către același magistrat.
Reacția lui George Simion: „Ultimele zvârcoliri ale sistemului”
Confirmarea identității procurorului a venit chiar de la vârful partidului. Într-o postare virulentă pe rețelele de socializare, președintele AUR, George Simion, a acuzat direct o tentativă de intimidare politică. Conform sursei citate, Simion a reamintit publicului că Rareș Stan este „același care ne-a furat telefoanele înainte de alegerile europarlamentare”, interpretând punerea sub acuzare a lui Dan Tanasă ca pe un atac direct la adresa partidului, în contextul luptelor politice actuale.
Imunitate politică sau infracțiune? Dilema constituțională din spatele acuzațiilor
Cazul ridică o problemă juridică fundamentală care ar putea tranșa viitorul acestui dosar. Lumea Justiției pune sub semnul întrebării temeinicia demersului procurorului Stan prin prisma Articolului 72, alin. 1 din Constituția României. Textul legii fundamentale stipulează clar: „deputaţii şi senatorii nu pot fi traşi la răspundere juridică pentru voturile sau pentru opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului”.
Întrebarea care rămâne pe buzele analiștilor este dacă îndemnul lui Dan Tanasă se încadrează în sfera opiniei politice protejate de Constituție sau dacă procurorul Stan a identificat elemente care depășesc pragul imunității parlamentare. În timp ce susținătorii AUR vorbesc despre un „circ judiciar”, ancheta merge mai departe, promițând noi episoade tensionate într-un an electoral deja incendiar. (Irinel I.),
Anchete
Captură exotică la frontiera Moravița: Patru maimuțe descoperite în portbagajul unui autoturism din Ucraina
O descoperire neobișnuită a pus în alertă autoritățile de la granița de vest a României. Polițiștii de frontieră timișoreni și lucrătorii vamali au depistat patru primate ascunse în mașina unor cetățene ucrainene care încercau să intre în țară prin Punctul de Trecere a Frontierei Moravița.
Conform informațiilor furnizate de Inspectoratul Teritorial al Poliției de Frontieră Timișoara, incidentul a avut loc în timpul formalităților de control aplicate unui autoturism înmatriculat în Ucraina, în care călătoreau trei femei. Suspiciunile agenților au fost confirmate în momentul în care au procedat la verificarea amănunțită a vehiculului, descoperind în portbagaj două cutii în care se aflau patru maimuțe vii, transportate în condiții improprii.
Moștenire fără acte: Explicația bizară a conducătoarei auto pentru transportul ilegal
În urma verificărilor efectuate la fața locului, s-a stabilit că animalele aparțineau femeii aflate la volan, în vârstă de 47 de ani. Aceasta a oferit o justificare neașteptată în fața autorităților, susținând că a moștenit primatele de la mama sa, care a decedat recent, și că intenționa să le păstreze.
Potrivit sursei citate, posesoarea animalelor nu a putut prezenta documentele legale obligatorii care să ateste proveniența, dreptul de deținere sau autorizația de transport internațional pentru aceste exemplare exotice. Singura „dovadă” oferită a fost o fotografie a unui document despre care femeia a susținut că reprezintă un act de import al maimuțelor din Siria către Ucraina, document care însă nu îndeplinea condițiile legale pentru tranzitul peste frontiera română.
Intervenția autorităților sanitar-veterinare și demararea cercetărilor legale
Autoritățile au acționat prompt pentru a asigura protecția animalelor și respectarea reglementărilor privind speciile protejate. În consecință, cele patru maimuțe au fost ridicate imediat din punctul de frontieră și predate reprezentanților Direcției Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (DSVSA) Timiș, pentru evaluare medicală și îngrijire corespunzătoare.
În prezent, polițiștii de frontieră continuă cercetările sub coordonarea instituțiilor competente pentru a stabili toate împrejurările acestui caz și pentru a dispune măsurile legale ce se impun. Acest caz readuce în atenție rigurozitatea controalelor la frontieră în ceea ce privește traficul ilegal de animale sălbatice, activitate strict reglementată la nivel european și internațional. (Paul D.).
-
Exclusivacum 5 zileIpj Prahova S.R.L., Grădinița de cadre -sezonul XXVII: Filozoful cu opincile de mall și neuronul de gang – Cazul Lăpădatu Lucian, între bere, bodycam și bășcălie juridică
-
Exclusivacum 5 zileClanul Incompatibililor: Cum a ajuns Cătălin Dobrescu să fie și jurist, și administrator, și „omul primarului” în același timp
-
Exclusivacum 2 zileDe la etilotest la plug: „Instructorul de etică” de la Blejoi trece pe tractor cu remorcă penală -Grădinița de cadre a IPJ Prahova– sezonul XXIX
-
Exclusivacum 4 zileIPJ Prahova S.R.L., sezonul XXVIII: laptopuri la amanet, telefoane evaporate și nași la butoane
-
Exclusivacum 4 zileCum să dai afară de două ori același polițist și tot să pierzi: Saga Cănărău vs. MAI – manual de prostie disciplinară
-
Exclusivacum 3 zileNoua lege a salarizării sau cum se reformează pe hârtie portofelul polițistului, la comanda calculatorului de la Ministerul Muncii
-
Exclusivacum 3 zileImaginile care au făcut diferența dintre „Nu am fost eu” și „Da, recunosc!”: un tractorist fuge, o cameră de bord îl prinde, poliția face restul
-
Exclusivacum 2 zileMAI, vânător de „scrisori obraznice”: cum a ajuns Aparatul Central să scotocească prin petițiile polițiștilor



