Actualitate
Consecintele grave ale neglijentei in serviciu a decanului Baroului Prahova asupra actului de justitie din Prahova

Intransigent scria zilele trecute despre faptul ca d-na Emanuela Antonescu, decanul Baroului Prahova s-a ales cu o plangere penala pentru ca ne-a creat prejudicii prin neglijenta ei in serviciu, prin faptul ca a permis ca avocati care nu si-au platit taxele mai mult de trei luni sa practice meseria de avocat, desi nu mai aveau acest drept( art. 55 alin 2, lit. n din legea 51/1995 si art 49 alin 1 lit c din Statutul Profesiei de avocat ).
Poate ca domnia sa nu a constentizat gravitatea acestei neglijente, poate ca are multe obligatii fata de cei care se regaseau in postura de a nu-si platit taxele de la 79 de luni( primul dintre ei) la 4 luni( ultimul), in noiembrie 2019. Practic, tabelul oficial care a fost pus la dispozitia Parchetului, ia in calcul perioada 2013-2019, iar numarul celor care la acea data nu mai aveau dreptul de a profesia ca avocati era de 180 de persoane. In aceeasi ordine de idei, dar de o gravitate mai mica, se aflau si 172 de avocati care inregistrau restante la Casa de Asigurari a Avocatilor Prahova, de la 22 de luni, primul dintre ei si chiar un nume greu, dar nu face obiectul discutiei noastre desi, poate, ar trebui mentionat, la 4 luni. Se poate vedea aici ca in ce priveste CAA Prahova a existat o invitatie din partea presedintelui actual, respectiv av. Bubatu Mihaita, pe care o puteti citi AICI.
Bineinteles ca nu poate fi vorba despre o invitatie publica si pentru a plati taxele catre Baroul Prahova pentru ca ar atrage suspiciuni cu privire la posiilitatea de a exista avocati care sa exercite profesia fara drept.
Pentru cei care se simt lezati si vor sa-si umfle muschii, sa stie ca ceea ce citesc aici este rezultatul unei anchete jurnalistice, iar aceasta munca este protejata de disp art. 6 alin 1 lit b si e din Regulamentul General privind Protectia datelor cu Caracter Personal. Iar aceasta va continua, mai ales ca demersuri catre organele de cercetare sunt asumate. Spre deosebire de alti jurnalisti, am ajuns intr-un punct in care doar a semnala public niste lucruri care nu sunt conforme cu legea si a astepta ca ele sa se indrepte de la sine, nu mai reprezinta un mod de a face presa. Ne asumam actionarea in instanta sau plangerile la Parchete in cazurile in care ne sunt lezate drepturile, iar aceasta situatie in care se regaseste d-na Emanuela Antonescu este una dintre ele.
Avand in vedere aceste considerente, atragem atentia judecatorilor din instantele prahovene sa verifice daca avocatii care se prezinta la bara au dreptul sa profeseze, adica daca si-au platit taxele catre Barou in intervalul de 3 luni, iar daca au depasit acest termen sa actioneze in consecinta. Mai mult, si in randul judecatorilor poate fi vorba de o negligenta in serviciu, pentru ca in instantele pe care ei le prezideaza se comite un abuz si ei il accepta, fie si din neglijenta.
Care ar fi consecinta cea mai grea? Consideram ca este fapul ca orice dosar in care un justitiabil sa fost reprezentat de un avocat care nu a platit mai mult de trei luni taxele catre Barou, incalcand art. 55 alin 2, lit. n din legea 51/1995 si art 49 alin 1 lit c din Statutul Profesiei de avocat nu are dreptul de a reprezenta pe cineva in instanta. Practic, orice dosar in care se regaseste un astfel de avocat, poate fi repus pe rolul instantei printr-o cale extraordinara, prin recurs in anulare.
Sincer, sunt revoltat de faptul ca din peste 600 de avocati care si-au platit taxele la zi, din totalul de 843 cati sunt in din Baroul Prahova, nu s-a gasit unul sau un grup care sa ia atitudine si sa se adreseze decanului Baroului caruia sa ii ceara sa rezolve problema. Toleranta pentru unii, creeaza frustrari altora, dar iata ca niciun avocat nu a luat vreo masura. Pana la urma, solidaritatea de breasla nu inseamna ca toti sunt egali si au aceleasi drepturi si obligatii? Sau unii sunt smecheri pentru sunt prieteni cu decanul, iar alti prostii pentru ca sunt corecti si respecta legea si statutul?
Adica d-na avocat Andreea Irina Gheorghe( 24 de luni) sau d-ul avocat Iliescu Ioan Cosmin( 44 de luni), ginerele celui pe care prima l-a aparat in instanta, recte Constantin Stanescu, sunt mai smecheri decat un avocat ca achita taxele pentru a avea dreptuls a profeseze. N-as prea crede, chiar daca d-na avocat Andreea Irina Gheorghe, a ajuns membru in Consiliul de Adminsitratie la Hale si Piete desi nu s-a remarcat cu nimic in viata publica. Poate ca exercitarea profesiei de avocat fara drept de practica este un mod de a te remarca pentru cei aflati la putere in Prahova si de-aia au pus-o membru in CA-ul respectiv. Daca ar fi dat dovada de deontologie profesionala ar fi fost normal sa-si dea demisia, dar dupa cum ati vazut, deontologia e relativa pentru d-na avocat Andreea Irina Ghroeghe. Nu ne mai mira nimic, dar nici nu stam cu mainile in san, chiar daca majoritatea populatiei o face. Despre povestea cu d-na avocat din imagine vom povesti intr-un episod viitor, e foarte interesanta prin modul in care s-a desfasurat.
Vom reveni cu vesti dupa ce ne vom intalni cu procurorul de caz…
Actualitate
Armata SUA intensifică producția de piese 3D, depășind restricțiile de proprietate intelectuală

Lipsa drepturilor de proprietate intelectuală asupra multor componente ale echipamentelor militare împiedică armata să le reproducă rapid și eficient prin imprimare 3D. Astfel, armata intenționează să producă singură mai multe piese.
Armata SUA întâmpină dificultăți în reproducerea și imprimarea 3D a pieselor necesare pentru arme și platforme, deoarece nu deține proprietatea intelectuală a acestora. Din acest motiv, armata ar putea începe să fabrice mai multe piese prin imprimare 3D, fără a utiliza proprietatea intelectuală a furnizorilor, a declarat șeful interimar al Comandamentului de Materiale al Armatei, pentru Breaking Defense.
Lipsa proprietății intelectuale, o problemă costisitoare și timidă
Generalul-locotenent Christopher Mohan, comandantul adjunct și comandantul interimar al AMC, a declarat că industria nu ar trebui să fie surprinsă dacă armata va începe să producă mai multe piese prin imprimare 3D, fără a utiliza proprietatea intelectuală a furnizorilor. Scopul este de a repune în funcțiune tancurile, elicopterele și alte platforme mai rapid. El a recunoscut că acest lucru face industria „îngrijorată și obosită”, dar a adăugat că a fost transparent cu furnizorii cu privire la dificultățile armatei.
„Nu mai putem aștepta”
„Am fost foarte deschiși cu ei și i-am spus ieri unuia dintre partenerii noștri din industrie, nu fiți surprinși dacă veți vedea că facem lucruri pentru că nu putem aștepta. Nu putem aștepta”, a declarat Mohan într-un interviu acordat la conferința anuală AUSA de săptămâna trecută.
„Recunosc că proprietatea lor intelectuală este proprietatea lor intelectuală”, a spus Mohan despre furnizori. „Ne este rușine că nu am cumpărat-o de la început, ceea ce este o prostie, o misiune prostească.”
Exemplu concret: O valvă de anvelopă
Ca exemplu, Mohan a spus că, în urmă cu câteva luni, unul dintre vehiculele armatei nu funcționa din cauza unei probleme provenite de la o mică valvă din anvelopă, așa că a cerut furnizorului principal datele tehnice pentru a face inginerie inversă asupra valvei. Cu toate acestea, furnizorul nu deținea datele tehnice, deoarece aparțineau celui care a fabricat valva cu aproximativ două sau trei niveluri sub principal, așa că a durat și mai mult pentru a repara piesa.
„Nu putem trăi așa, nu-i așa? Așa că, din nou, am spus să nu fiți surprinși dacă începem să facem lucruri”, a spus Mohan, adăugând: „trebuie să existe un fel de model care să spună: ‘Hei, putem cumpăra drepturile doar pentru piesa pe care trebuie să o imprimăm. Nu trebuie să cumpărăm întregul sistem de vehicule sau orice altceva.”
Progrese în imprimarea 3D la scară largă
Deși lipsa deținere a proprietății intelectuale a furnizorilor rămâne o problemă pentru armată, Mohan a spus că armata a făcut progrese în utilizarea fabricației aditive la scară largă. Ca parte a unuia dintre „sprinturile” de imprimare 3D ale armatei, serviciul este pe cale să creeze 60 de piese în 60 de zile, deși Mohan nu a precizat pentru ce vor fi piesele. De obicei, ar dura săptămâni pentru a face o singură piesă.
În plus, serviciul a creat un depozit digital care are piese „simpliste” care sunt ușor de imprimat pentru soldații de pe câmpul de luptă, cum ar fi grile de ventilator, mânere de uși și multe altele.
„Este un magazin containerizat. [Soldații] au putut să treacă prin rețelele tactice până la capăt, să se conecteze la depozitul digital, să descarce piesa și să o imprime pe teren, așa că știm că funcționează”, a spus Mohan. „Nu este atât de ușor pe cât ne-am dorit, dar știm că avem capacitatea de a face asta.”
Economii substanțiale și piese mai rezistente
Secretarul armatei, Dan Driscoll, a făcut ecou sentimentelor lui Mohan, arătând unei mulțimi de la AUSA o aripioară pentru rezervorul de combustibil extern al unui Black Hawk pe care serviciul a creat-o fără proprietatea intelectuală a companiei.
„Acest lucru poate suna banal, dar simpla posibilitate de a ne face sau repara propriile piese poate economisi milioane de dolari și poate salva vieți”, a spus Driscoll în timpul discursului său de deschidere la AUSA săptămâna trecută.
„Sunt construite ieftin, așa că se strică des. Furnizorul percepe peste 14.000 de dolari pentru o înlocuire. Echipa noastră o poate face mai bine. Au scanat-o 3D, au făcut inginerie inversă, au imprimat prototipuri și au efectuat validarea structurală în doar 43 de zile”, a adăugat el, ținând piesa în mână.
El a spus că armata a reușit să fabrice piesa cu puțin peste 3.000 de dolari, adăugând că piesa fabricată de armată era „cu 300% mai puternică și cu 78% mai ieftină”.
Autorizarea soldaților de a repara pe câmpul de luptă
În plus, în septembrie, Driscoll a dat soldaților autoritatea de a repara ceea ce trebuie reparat pe câmpul de luptă, în cadrul anumitor linii directoare create de armată.
De exemplu, dacă există un risc mic de a repara ceva, soldații nu trebuie să treacă printr-un proces birocratic mai înalt pentru a obține aprobarea, dar dacă există un risc „mediu” sau „mare”, soldații vor trebui să treacă printr-un proces de aprobare lung. Acest nou sistem este benefic, a spus Mohan, deoarece anterior exista o abordare „unică pentru toți” pentru a obține aprobarea de a repara ceva pe teren, astfel încât soldații nu puteau repara nimic, chiar dacă era „risc scăzut”.
„Sunt în armată de mult timp. Nu am văzut niciodată pe nimeni să aibă probleme pentru că a reparat ceva, nu-i așa? a spus Mohan. „Trebuie să schimbăm modul în care gândim.”
Actualitate
Baza Aeriană din SUA devine poligon de antrenament pentru Qatar: Un semnal geopolitic puternic
Actualitate
Germania și Japonia se aliază pentru rachete de croazieră cu rază extinsă
-
Exclusivacum 2 zile
Burcu acuză: „SNPP transformă angajații în carne de tun pentru răzbunări personale! – Nu apără, ci exploatează!”
-
Exclusivacum 5 zile
Penitenciarul Ploiești: Comisarul Matei – De la „apt-limitat” la „infrat-nelimitat”?
-
Ancheteacum 2 zile
ANP liniștește spiritele: Salariile polițiștilor de penitenciare nu sunt în pericol, restructurările nu implică disponibilizări
-
Administratieacum 2 zile
Penitenciarul de Femei Ploiești – Târgșorul Nou: O abordare proactivă pentru reintegrarea socială, cu beneficii concrete pentru angajatorii din Prahova
-
Exclusivacum 2 zile
Protest divizat în penitenciare: Acuzații de deturnare și manipulare în SNPP – Reacția polițiștilor de penitenciare
-
Exclusivacum o zi
Jilavawood: Minciuni, padocuri și proteste de carton – Clanul Teoroc joacă teatru ieftin pe scena Justiției!
-
Exclusivacum 3 zile
Spitalul fantomă de la Târgu Ocna: Salarii grase pentru nimeni, pacienți trimiși la plimbare!
-
Exclusivacum 4 zile
ÎCCJ clarifică drepturile funcționarilor publici în cazul sancțiunilor disciplinare: Cercetare prealabilă și audiere obligatorii chiar și pentru „mustrarea scrisă”