Cele 168 de manifestaţii înregistrate, marcate de câteva incidente, au dus la 71 de reţineri. Potrivit numărătorii Ministeruui de Interne, 29 de membri ai forţelor de ordine au fost răniţi, iar unii jurnalişti au fost atacaţi. În coloanele de manifestanţi erau câţiva furioşi veniţi să se ia la bătaie, dar şi manifestanţi care doreau să-şi apere libertăţile sau să-şi facă auzite îndoielile. Tipologia unei contestări, văzută de la Paris, Bordeaux şi Chambéry.

Apărătorii libertăţilor

Ei sunt împotriva certificatului sanitar, dar susţin libertatea de a te vaccina. „Nu am nimic împotriva vaccinurilor. Înţeleg ca persoanele cu risc să se vaccineze, dar eu nu vreau”, explică Fabienne, specialistă în tratamente naturiste, participantă la manifestaţia de la Paris, pornind dinspre Bastille.

Câţiva paşi mai încolo, într-un grup de veste galbene, Rodrigo evită şi el să opună anivaccinişti şi persoane anti-certificat de vaccinare: „Unii se îndoiesc încă de existenţa virusului, e ridicol. Eu sunt contra certificatului sanitar, dar nu împotriva vaccinării. Şi consider de asemenea ca poţi avea grijă de tine fără vaccin, lăsând totodată oamenii să se vaccineze”. Ceea ce îl „scoate din sărite” pe acest jurnalist independent este „obligaţia de a avea un certificat şi fişarea generalizată”.

Deşi nu sunt de acord în ce priveşte utilitatea vaccinului, Sophie şi Mathieu, la Bordeaux, sunt în schimb de acord cu certificatul sanitar. Ea lucrează în domeniul dezvoltării personale şi refuză să se vaccineze. El ezită. Dar amândoi sunt de acord cu un lucru: „Trebuie să ne apărăm liberul arbitru contra şantajului sanitar”, tună şi fulgeră cel care lucrează în sectorul spectacolului. „Sunt furioasă contra instituirii unui certificat cu cetăţeni buni de o parte şi răi de cealaltă, e ceva nemaivăzut”, continuă partenera sa. Acceaşi melodie la Chambéry, din partea lui Muriel, monitoare de escaladă: „Sunt indignată. Nu se respectă liberul nostru arbitru, nici drepturile noastre”.

Contestatarii

Opoziţia lor e mai largă. Este cazul lui Paul, de vreo 40 de ani, întâlnit la Bastille: „Nu înţeleg ce face Macron, după parerea mea, a încurcat toate, sănătate, libertăţi publice, economie…”

Obligativitatea vacciinării care se profilează – „nu trebuie să ne amăgim” – îi susţine contestarea, care rămâne totuşi liniştită. La Bordeaux, purtând un tricou alb inscripţionat cu sloganul „dictatură, putreziciune, Macron la închisoare”, o femeie de vreo 40 de ani sceptică în legătură cu periculozitatea Covid-19, apreciază că „nu avem suficiente informaţii” despre vaccin. Soţul ei, aflat alături, aprobă. „Toate astea au fost orchestrate chiar înaintea venirii lui Macron”, spune el.

În afara certificatlui sanitar, contestarea lor, uneori complotistă, cuprinde mai larg denunţarea politicii executivului. Pe străzile din Chambéry, lozinca „Maron, demisia” se repetată în buclă. Christelle, supraveghetoare de lucrări, de 33 de ani, dă asigurări: ea va rămâne mobilizată „toată vara, dacă trebuie.

Vaccinarea obligatorie, ceretificatul sanitar, cele două subiecte se combină, dar eu vreau mai mult decât oprirea acestei politici: aş vrea să cadă Macron”. Un amestec de furie rezumată pe o pancartă: „Angajamentele voastre trădate. Spitalul şi cadrele noastre medicale trădate. Libertăţile trădate. Doza noastră, o avem deja”.

Şi mai virulent, la mitingul parizian susținut sâmbătă de François Asselineau, Julien, 25 de ani, tună: „Sunt contra vaccinului, contra certificatului, contra a tot rahatul ăsta. Acum ni se spune că şi vaccinat poţi să te infectezi. E o aiureală”. În piaţa André-Malraux, lumea protestează combinând crucea de Lorena /simbolul Rezitenţei/ cu vesta gabenă, contra unui „guvern de oligarhi”. Şi se triază valorile democraţiilor, de la a V-a Republică, devenită o tiranie macroniană, la Suedia, considerată model.

Furioşii

Cu cât se radicalizează mai mult contestaţia, cu atât punerea în scenă devine mai performantă. Gata cu portavocile vestelor galbene sau microfoanele prost sonorizate ale lui Asselineau /fondatorul UPR, n. trad./ În piaţa Trocadero, sâmbătă, Patrioţii lui Florian Philippot /preşedintele partidului Les Patriotes, n. trad./ se înghesuie în jurul unui ecran uriaş şi unei sonorizări ca pe stadion.

Manifestaţia dă glas unui caleidoscop de resentimente a căror furie duce mai departe de certificatul sanitar. „Macron, demisia!”, „Macron, la închisoare!” dar şi „Macron, la ghilotină!” urlat de un tip deşirat transpirat.

„Da, ghilotină. Aţi văzut ce ne-a făcut. Nu vă omoară el pe voi? Eu da, nu vreau să mă vaccinez, sunt infirmier, voi fi dat afară în septembrie. Uite. Ghilotină sau rug, ce vreţi”

Unii, nu chiar glumind, cer şi un referendum pe moartea preşedintelui, „să scăpăm de linia asta de conducători care ne dispreţuiesc”.

De fapt, la tribună, după vorbitori care au stârnit ura împotriva măsurilor guvernamentale, Philippot prezintă un program de extrema dreaptă cu vocabular sinistru (Macron psihopat, executiv corupt, sindicate trădătoare…), neprivind ieşirea din criza pandemică decât din unghiul bunului simţ medical pentru o revenire la o lume normală.