Actualitate
Israel va testa vaccinul anti-COVID sub formă de capsule
Israelul va fi prima țară din lume care va testa un vaccin anti-coronavirus administrat pe cale orală, potrivit Antena 3, care citează cotidianul Jerusalem Post.
Astfel, firma Oravax Medical va începe studiile clinice ale vaccinului sub formă de capsule la un centru medical din Tel Aviv, dar după aprobarea Ministerului Sănătătii, care va lua o decizie decide în câteva săptămâni.
În primele două faze ale studiului efectuat de Oravax vor participa 24 de voluntari, care nu au mai fost inoculati, până în prezent, cu alt vaccin anti-coronavirus. Jumătate din aceştia vor lua o capsulă, în timp ce ceilalti vor ingera două capsule.
Printre avantajele vaccinurilor care se administrează pe care orală se numără riscul mai scăzut de apariţie a unor efecte secundare şi posibilitatea stocării la temperaturi apropiate de zero sau chiar la temperatura camerei, mai scrie sursa citată.
Actualitate
8 probleme care pot apărea la o terasă circulabilă nehidroizolată
Gresia de exterior nu etanșează o terasă. Rosturile absorb apă, ciclurile de îngheț-dezgheț lărgesc fisurile, iar apa ajunge treptat în șapă și în placa de beton. O terasă fără un sistem complet de hidroizolație acumulează probleme pe care le observi târziu – de obicei după ce degradarea s-a extins în mai multe straturi. Iată ce probleme pot apărea la o terasă circulabilă care nu a fost hidroizolată corespunzător sau a cărei hidroizolație lipsește!
1. Infiltrații în încăperile de sub terasă
Pata care apare pe tavanul de dedesubt semnalează că apa a trecut deja prin finisaj, adeziv și șapă. Dimensiunea petei nu reflectă zona reală afectată – apa circulă lateral prin stratificație și poate ieși la suprafață la câțiva metri de locul în care a intrat.
Cele mai vulnerabile zone sunt racordurile cu peretele, zona pragului, perimetrul sifoanelor și punctele de fixare ale balustradei. Dacă repari exact zona de deasupra petei fără să identifici traseul real al apei, infiltrația va reapărea.
Semne de urmărit
- pete gălbui sau cenușii pe tavan, care se accentuează după ploaie;
- vopsea umflată sau tencuială care sună a gol;
- eflorescențe albe la baza pereților;
- miros persistent de umezeală în camera de dedesubt.
2. Desprinderea gresiei și degradarea rosturilor
Apa acumulată sub placare dizolvă treptat adezivul. Placa se mișcă, rostul crapă, intră mai multă apă – și procesul se repetă. Înghețul accelerează totul: apa îngheață sub gresie, crește în volum și desprinde plăcile de la colțuri sau le ridică complet.
Testul sunetului ajută la o primă evaluare: lovește ușor plăcile cu mânerul unei șurubelnițe. Sunetul cavernos indică zone cu aderență slabă. Dacă problema este extinsă, rostuirea sau înlocuirea punctuală a plăcilor nu rezolvă cauza.
3. Fisurarea șapei și a plăcii de beton
Șapa și betonul au pori prin care apa migrează. Iarna, apa din pori îngheață și mărește fisurile existente. Fisurile fine se pot întinde rapid sub placare, mai ales în jurul sifoanelor, la colțuri și în zona racordului cu parapetul – puncte unde suportul se mișcă diferit față de restul terasei.
Nu toate fisurile sunt la fel de grave. Cele în rețea, apărute din contracția la uscare, se tratează înainte de aplicarea hidroizolației. Fisurile drepte, continue, care cresc de la un sezon la altul, necesită evaluare specializată – nu o acoperire rapidă cu chit sau silicon.
4. Corodarea armăturii
Dacă apa ajunge la armătura din beton, problema depășește nivelul finisajelor. Oțelul corodează, iar rugina ocupă un volum mai mare decât metalul inițial – împinge betonul din interior și produce fisuri longitudinale sau desprinderi pe intradosul plăcii.
Primele semne apar pe tavanul de sub terasă: dungi ruginii, fisuri paralele, bucăți de beton exfoliate. Într-un stadiu avansat, armătura devine vizibilă. O reparație corectă presupune îndepărtarea betonului degradat, tratarea oțelului și refacerea secțiunii cu mortare compatibile – nu aplicarea de glet sau vopsea peste pete.
Dacă terasa ta prezintă infiltrații repetate, gresie desprinsă sau semne de degradare a plăcii, poți lua în calcul serviciile de hidroizolație terase circulabile de la HBS și stabili ce intervenție se potrivește situației tale.
5. Mucegai, igrasie și miros de umezeală
O terasă care permite infiltrarea apei răcește placa de beton. Tavanul de dedesubt devine mai rece decât restul încăperii și atrage condensul, mai ales iarna. Infiltrația și condensul se combină: umezeala din exterior reduce performanța termoizolației, iar camera acumulează mai multă umiditate decât ventilația poate gestiona.
Mucegaiul apare în colțuri, la baza pereților sau în dreptul petelor existente și revine indiferent de câte ori este curățat, atât timp cât sursa de apă nu este oprită. Ordinea corectă a intervenției: identifici sursa, repari sistemul exterior, lași suportul să se usece, tratezi suprafețele interioare.
Semne de urmărit
- pete negre, verzui sau cenușii în colțurile tavanului;
- miros persistent de umezeală, mai ales dimineața sau după perioade ploioase;
- vopsea care face bășici sau se desprinde fără să fi existat o vărsare;
- aer umed în cameră, chiar și cu fereastra deschisă.
6. Degradarea termoizolației și punți termice
Termoizolația umedă nu mai funcționează cum a fost proiectată. Apa înlocuiește aerul din pori, transferul termic crește și camera pierde căldură mai repede iarna – ori se încălzește mai rapid vara. Efectul îl simți la factură și la confortul termic.
Punctele critice sunt racordurile cu peretele exterior, parapetele, pragurile și trecerile de instalații – zone unde termoizolația se întrerupe sau se subțiază. Aceleași zone sunt, de regulă, și cele mai expuse infiltrațiilor. O evaluare corectă le analizează simultan.
Efectul se vede în timp la factură: dacă o cameră se încălzește mai greu decât celelalte deși sistemul de încălzire funcționează normal, sau dacă tavanul rămâne rece chiar și pe timp de iarnă cu căldura pornită, merită verificat dacă termoizolația nu a absorbit umezeală din straturile superioare.
7. Băltiri și evacuare lentă
Apa trebuie să părăsească terasa rapid după ploaie. Dacă rămâne ore sau zile la suprafață, pune presiune constantă pe fiecare rost și fisură. Chiar și un sistem hidroizolant bun cedează mai repede dacă stă permanent sub apă stagnantă.
Panta nu se corectează prin aplicarea mai groasă a adezivului – se formează în stratul suport. Sifonul trebuie să fie în punctul cel mai jos al suprafeței și curățat periodic. Frunzele, pământul din jardiniere și depunerile de praf îl pot bloca complet, mai ales toamna.
De verificat periodic
- apa se scurge uniform spre sifon sau rămâne în colțuri;
- grila sifonului este curată și stabilă;
- nu există băltiri lângă prag sau la baza parapetului;
- burlanele și jgheaburile conectate la terasă sunt degajate.
8. Risc de alunecare și deteriorarea finisajelor
Apa stagnantă, mușchiul și algele reduc aderența suprafeței. Iarna, aceeași apă îngheață și transformă terasa într-o suprafață periculoasă, mai ales pentru copii și persoane vârstnice. Plăcile antiderapante pierd din eficiență dacă sunt acoperite de depuneri sau de un strat subțire de gheață.
Fixările balustradelor, ale copertinelor și ale mobilierului fix sunt puncte frecvent neglijate. Dacă au fost montate prin perforarea placării fără etanșare corectă, fiecare diblu devine o cale de acces pentru apă. Siliconul aplicat superficial la exterior cedează după câțiva ani și nu înlocuiește un detaliu tehnic de etanșare realizat corect.
Pentru terasele cu trafic frecvent – din clădiri de birouri, pensiuni sau spații comerciale – verificarea stării finisajelor înainte de sezonul rece este o măsură de siguranță elementară. O placă mobilă sau o zonă cu gheață poate produce accidente evitabile, iar remedierea rapidă costă semnificativ mai puțin decât înlocuirea unui sistem deteriorat pe suprafețe mari.
Pașii următori
Problemele de mai sus apar treptat și devin costisitoare tocmai pentru că sunt ignorate în fazele incipiente. O inspecție vizuală de două ori pe an – toamna, înainte de primul îngheț, și primăvara, după sezonul rece – ajută la depistarea semnelor înainte ca degradarea să avanseze în structură. Curăță sifonul, verifică starea rosturilor și urmărește dacă apar zone noi cu aderență slabă.
Dacă observi infiltrații, plăci desprinse, băltiri frecvente sau semne de umezeală în interior, o evaluare tehnică la fața locului poate stabili starea reală a suportului și soluția potrivită – înainte ca o problemă reparabilă să
Actualitate
Casa Albă îl propune pe Christopher LaNeve la conducerea Statului Major al Armatei SUA
Generalul, care a ocupat temporar atât funcția de viceșef, cât și pe cea de șef al Statului Major, este nominalizat oficial pentru conducerea armatei. Pentru postul de viceșef a fost propus generalul-locotenent Marcus Evans.
Casa Albă l-a nominalizat oficial pe generalul Christopher LaNeve pentru funcția de șef al Statului Major al Armatei SUA, potrivit unei notificări transmise recent Congresului. LaNeve conduce de facto armata de mai multe luni, după ce a exercitat atât atribuțiile de viceșef, cât și pe cele de șef interimar.
Președintele Donald Trump l-a nominalizat, de asemenea, pe generalul-locotenent Marcus Evans pentru funcția de viceșef al Statului Major, în locul lui LaNeve.
LaNeve a preluat conducerea după plecarea lui Randy George
LaNeve a devenit principalul lider militar al armatei după ce secretarul Apărării, Pete Hegseth, l-a înlăturat în aprilie pe fostul șef al Statului Major, generalul Randy George. LaNeve, care a comandat anterior Divizia 82 Aeropurtată, a preluat funcția după retragerea generalului James Mingus, viceșeful de atunci, cu doi ani înainte de termenul așteptat.
Înainte de a ajunge în actuala poziție, LaNeve a fost consilier militar al lui Hegseth. Deși a deținut până acum funcția de șef doar cu titlu interimar, el a inițiat deja schimbări importante în cadrul armatei.
Schimbări de doctrină și restructurări
Printre măsurile asociate conducerii sale se numără publicarea îndrumarului „How the Army Fights”, privind modul în care armata se pregătește pentru conflicte, înființarea unei funcții de conducere pentru achiziții în domeniul sistemelor autonome și transformarea Comandamentului pentru Viitor și Concepte în Comandamentul pentru Viitor și Sisteme Autonome al Armatei.
Nominalizarea vine într-un moment delicat pentru calendarul politic. Congresul, controlat de republicani, se apropie de încheierea perioadei sale de lucru programate pentru luna ianuarie. Dacă procedura de confirmare se prelungește până la instalarea noului Congres, parcursul lui LaNeve ar putea deveni mai complicat. Situația pune presiune asupra actualilor legislatori pentru a acționa înainte de încheierea sesiunii.
LaNeve a declarat că servește în armata americană de 36 de ani și că este în prezent viceșef al Statului Major. El și-a exprimat recunoștința pentru încrederea acordată prin nominalizare și a spus că, dacă va fi confirmat, dorește să continue să îi servească pe militari, familiile acestora și țara.
Evans aduce experiență în Pacific și operațiuni speciale
Marcus Evans a ocupat cel mai recent funcția de asistent special al comandantului Comandamentului Armatei SUA din Pacific. Anterior, a comandat Divizia 25 Infanterie și a fost șef de stat major la Comandamentul pentru Operațiuni Speciale al SUA. De-a lungul carierei, a participat la operațiuni de luptă în Afganistan și Irak.
Armata nu are, în prezent, o conducere permanentă confirmată nici la nivel militar, nici la nivel civil. Dan Driscoll a demisionat din funcția de secretar al Armatei în septembrie, iar Adam Telle ocupă postul cu titlu interimar. Casa Albă nu a anunțat încă o nominalizare pentru succesiunea sa.
Actualitate
Cât de pregătită e o familie din Prahova pentru un cutremur? Ce poate face fiecare, fără să aștepte statul
Știm de zeci de ani că Prahova stă cu un picior pe falia Vrancei. Știm că mulți locuim în blocuri ridicate înainte de normele seismice actuale, că exercițiile de evacuare se fac rar acasă și că sirenele de miercuri au ajuns, pentru mulți, un zgomot de fond. Ce știm mai puțin este cât de pregătite sunt, concret, familiile. Iar răspunsul cinstit este: în majoritatea cazurilor, deloc.
Statul vine, dar nu în primele ore
Nu e o acuzație, e o constatare logistică. După un cutremur major, echipele ISU, SMURD și voluntarii merg întâi acolo unde sunt clădiri prăbușite și oameni prinși. Un bloc care a rezistat, dar a rămas fără apă, gaz și curent, nu este prioritatea zero. Familiile din el sunt pe cont propriu ore, poate zile.
Comisia Europeană a pus recent pe hârtie ceea ce protecția civilă spune de mult. Prin orientările prezentate pe 3 noiembrie 2026, Bruxelles-ul recomandă ca fiecare gospodărie să se poată descurca singură cel puțin 72 de ore: apă, mâncare care nu trebuie gătită, medicamente, lanternă, radio, baterii, bani cash, documente, un rucsac de evacuare și un plan al familiei. Recomandarea nu este obligatorie. Tocmai de aceea depinde de fiecare dintre noi.
Testul de cinci întrebări
Înainte de orice cumpărătură, merită un test simplu. Răspundeți sincer:
- Aveți în casă apă de băut pentru trei zile, pentru fiecare membru al familiei? Nu „ceva sticle prin cămară”, ci o cantitate numărată.
- Știe fiecare adult unde este robinetul de gaz și cum se închide?
- Dacă cutremurul vă prinde la serviciu, iar copiii sunt la școală, unde vă întâlniți? Cine îi ia?
- Aveți o lanternă care funcționează acum, nu una cu bateriile oxidate din 2019?
- Dacă rețeaua de telefonie cade, cum aflați ce se întâmplă?
Dacă ați răspuns „nu” la mai mult de două întrebări, sunteți în majoritate. Vestea bună este că fiecare dintre aceste goluri se poate acoperi într-o după-amiază și cu bani puțini.
Ce poate face o familie, fără să aștepte pe nimeni
Apa. Cel mai important și cel mai ușor de rezolvat. Câteva baxuri de apă plată, rotite periodic, rezolvă problema de bază. Specialiștii în protecție civilă calculează în general minimum doi litri de băut pe persoană pe zi, plus apă pentru igienă.
Mobila. Dulapurile înalte și bibliotecile prinse în perete costă câteva dibluri și o oră de muncă. Un dulap căzut peste un pat este unul dintre cele mai frecvente motive de rănire în cutremure.
Planul. Locul de întâlnire, persoana de contact din alt oraș (după un seism, apelurile interurbane trec uneori mai ușor decât cele locale), cine ia copiii, cine se ocupă de bunici.
Informația. Aici intervine o problemă reală: în primele ore după un seism, internetul mobil e fie căzut, fie sufocat. Ce nu ai salvat pe telefon înainte, nu mai ai.
Un ghid care rămâne pe telefon
De curând a apărut o resursă românească gratuită care încearcă să rezolve exact această problemă: GhidSOS, o aplicație românească, adună peste 1.000 de articole practice, organizate în 28 de cărți tematice, plus 22 de fișe pentru pași urgenți – de la resuscitare la scurgerea de gaz. Secțiunea dedicată cutremurului are peste 240 de articole.
Partea utilă pentru scenariul prahovean este că tot acest conținut, plus o hartă a României cu peste 13.000 de localități și zona seismică Vrancea marcată, se poate salva pe telefon și consulta fără internet. Aplicația are și un chestionar de șase întrebări care calculează necesarul de provizii pentru familie, un inventar al stocului cu termene de expirare și unelte precum trimiterea coordonatelor GPS prin SMS.
Ca orice instrument de acest tip, are limite clare, pe care chiar dezvoltatorii le spun: nu înlocuiește RO-ALERT, nu înlocuiește instrucțiunile autorităților și nu prezice cutremure. Este un ghid, nu un sistem de avertizare.
Responsabilitatea care nu se deleagă
Putem – și trebuie – să cerem autorităților blocuri expertizate, exerciții reale și sisteme de alertă care funcționează. Dar o parte din pregătire nu se poate delega nimănui. Apa din cămară, dulapul prins în perete și planul familiei depind doar de noi. Iar într-un județ ca Prahova, întrebarea nu este dacă va veni următorul cutremur mare, ci dacă ne va găsi pregătiți.
-
Exclusivacum 3 zileAvocatul din Cătina: pistol la brâu, toga pe umeri. Fabrica de bani și bolnavi «pe 4 ore» a lui Alexandru Fulgeanu, fost primar la Cătina (Buzău) – (I)
-
Exclusivacum 3 zileIPJ Prahova și „Cartierul General Plopeni”: republica șpăgii cu poliție de decor și primărie de familie
-
Exclusivacum 2 zileCroitorii orbi din fruntea pușcăriilor: Cum vrea statul să reformeze penitenciarele înainte să afle câte paturi are în ele
-
Exclusivacum 3 zile„MAESTRUL BOROBOAȚELOR” LOVEȘTE DIN NOU! Cum s-a prăbușit în instanță încă o capodoperă „cusută cu ață albă” a procurorului Eduard Stasie și cum un judecător cu coloană vertebrală i-a predat o lecție usturătoare de Drept!
-
Exclusivacum 2 zileSpiritism constituțional pe 197,33 lei: Cum au așteptat șapte polițiști șase ani jumate ca să afle că muncesc pe bază de voluntariat, iar CCR folosește Internet Explorer
-
Featuredacum 4 zileLideri de Facebook, penitenciare de decor: like-uri multe, rezultate zero
-
Exclusivacum 2 zilePoliția sub acoperire… de ridicol: Cum a ajuns șeful Poliției Municipiului Arad „secret de stat” apărat cu minciuni și GDPR
-
Exclusivacum 4 zile„Apreciem că ne facem că muncim”: cum a îngropat Ministerul de Interne un ordin secret într-un cerc vicios cu ștampilă




