Anchete
Slugărnicia care l-a trădat pe Dan Barna și valul patru care va omorî românii!
Vrând să dovedească stăpânilor săi, nu românilor, desigur, ci ălora cu care era de gât pe la demonstraţii în Piaţa Victoriei când nu se afla la putere, domnul Dan Barna a comis-o săptămâna trecută. Lucru care cu siguranţă îi va supăra, dacă nu cmva i-a şi supărat, pe foştii săi camarazi de manifestaţii.
Pornit să-şi dovedească abnegaţia în slujirea cauzei vaccinării cât mai multor români, vicepremierul României, pe lângă multe alte măsuri propuse să convingă oamenii să se vaccineze, în şedinţa de Guvern a spus una tare de tot: „De exemplu, mersul la mall în weekend, care nu este un serviciu esenţial, să fie condiţionat de existenţa vaccinării, persoanele vaccinate să poată să meargă la mall în weekend, ceilalţi în timpul săptămânii”.
Din păcate pentru el, Dan Barna nu a ţinut seama de relitatea crudă din România. De care oricum habar nu are. În ţara noastră, sunt vaccinaţi mai puţin de 25 la sută dintre români. Asta înseamnă că la mall, în week-end, când e bătaia peştelui, numai ei au voie. Pe de altă parte, restul de 75 la sută nu prea au cum să meargă la mall în timpul săptămânii, pentru că sunt la servici, să facă să duiduie economia lui Câţu, sau copiii le sunt la şcoală. Rezultă de aici că, în zilele când este cel mai aglonerat la mall, adică în week-end, majoritatea românilor nu au voie. Adică, vor fi clienţi mai puţini. Adică, vor fi încasări mult mai mici. Din punctul meu de vedere, asta nu este deloc rău. Pentru că aşa s-ar putea dezvolta din nou prăvăliile de cartier, care dădeau leafă la cinci-şase-zece angajaţi, rase de prezenţa a mall-urilor, la noi împotriva legilor europene, în mijlocul oraşelor.
Sunt sigur că propunerea domnului Dan Barna, făcută într-un moment de obedienţă maximă, totuşi nu se va aplica niciodată. Pentru bunul motiv că patronii sau directorii mall-urilor nu vor să piardă nici un sfanţ din profit şi cu atât mai mult să li se împuţineze cu 75 la sută clienţii fix, cum se spune pe la noi, în zi de târg. Aşa că domnul Barna va încasa câteva castane zdravene şi-şi va retrage propunerea, cu temenele, explicând că el nu a vrut decât să fie de folos. Dacă mai este de folos aşa încă o dată, s-ar putea chiar să înceapă să fie cercetat de către Codruţa Koveşi, că dosarul cu manipularea fondurilor europene nu s-a încheiat deloc.
Să trecem acum la valul al patrulea. Nu, nu ne punem vesta de salvare, că nu este vorba de plecat la mare. Ci de valul patru al pandemiei. Deja toată lumea vorbeşte că va veni cu siguranţă. Deja şi la noi, au început să scoată capul de prin văgăunile unde dispăruseră, medici fără nicio performanţă profesională care anunţă apocalipsa: „Va fi mult mai rău!”; „Va fi groaznic!”; „Sistemul sanitar va intra sigur în colaps!”; „Vor muri foarte mulţi români!” De ce vom avea foarte multe decese? Pentru că suntem inconştienţi şi nu ne vaccinăm. Aproape trei sferturi din populaţia României nu este vaccinată.
În acelaşi timp, deşi se tot trâmbiţează valul al patrulea, aţi auzit dumneavoastră cumva să se facă îmbunărăţiri la vreun spital. Că s-a făcut un plan naţional, despre care sunt spitale Covid, şi care nu, iar în caz de mare urgenţă, cum se transformă un spital non-Covid în unul Covid, ca să nu ne mai trezim cu oameni operaţi dimineaţa şi azvârliţi de la reanimare în miez de noapte? Aţi auzit de îmbunărăţiri şi reparaţii la instalaţiile electrice, care să facă faţă consumului ridcat al aparatelor de respirat şi să nu se mai încingă şi să ia foc? Aţi auzit de un plan de creştere treptată a numărului paturilor la ATI? Aţi auzit de cursuri pentru specializarea medicilor şi a restului personalului în virusologie şi ATI? Aţi auzit că DSP a fost reorganiozat şi este capabil să facă o anchetă epidemiologică rapid sau măcar să rsăundă cineva la telefonul care sună zile întregi în gol? Aţi auzit că spitalele modulare care au costat bani grei, sunt funcţionale? Aţi mai auzit ceva de celebrele izolete? Aţi auzit măcar că o echipă de zugravi a dat cu o bidinea prin saloanele insalubre? Nu! Nimic din toate astea.
Bazându-mă pe toate aceste elemente, eu îndrăznesc să intuiesc un plan. Un plan nemernic, un plan ticălos, în urma căruia, din păcate, vor muri mulţi români. Să dea Dumnezeu să nu am dreptate. Dar prea nu se întâmplă nimic în spitale pentru a fi întâmpinat valul 4. Nu cumva sistemul sanitar deliberat nu este deloc măcar cârpit, ca să intre repede în colaps la toamnă, ceea ce va însemna moartea multor cetăţeni nevinovaţi, doar ca să fie un ultim argument, ca să ne ducă cu turma la vaccinare? Să poată da legi cu vaccinarea obligatorie şi nimeni să nu crâcnească? Şi ca bonus, să aibă argumente să ne mai închidă încă o dată în case, ca pe arestaţii la domiciliu?
Şi mai este ceva ce nu înţeleg, dar poate îmi explică vreun medic dintre cei care prevestesc apocalipsa. În fiecare week-end, pe litoral, de când a început vara, sunt sute de mii de oameni. Stau unii lângă alţii pe plaje, în cafenele, în restaurante, în apa mării. Cum de după atâta vreme de aglomeraţie, nu a reizbucnit cu agresivitate pandemia? Cum de nu s-au infectat cei care nu au respectat nici un fel de măsură impusă de Arafat şi ai lui?
Sorin Ovidiu Bălan
Anchete
Dominic Fritz își află verdictul la Înalta Curte pe 18 iunie în dosarul de incompatibilitate ANI
Ultimul termen la ICCJ în procesul primarului Timișoarei
Primarul municipiului Timișoara, Dominic Fritz, urmează să afle pe 18 iunie 2026 dacă va rămâne sau nu în funcție, în urma contestației depuse împotriva raportului Agenției Naționale de Integritate (ANI), care l-a declarat în stare de incompatibilitate.
Potrivit publicației Lumea Justiției, la Înalta Curte de Casație și Justiție a avut loc vineri, 5 iunie 2026, ultimul termen în procesul în care Fritz contestă sentința Curții de Apel Timișoara, instanță care a menținut raportul ANI.
Fritz, prezent la Înalta Curte
Conform aceleiași surse, Dominic Fritz s-a prezentat personal la ICCJ, încercând să-i convingă pe judecătorii instanței supreme să îi admită recursul și să obțină o soluție favorabilă care să infirme constatările Agenției Naționale de Integritate.
Dosarul poartă numărul 699/1/2026 pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Magistrații ICCJ au rămas în pronunțare
Completul de judecată format din magistrații Alexandru-Răzvan-George Popescu, Ionel Barbă și Vasile Bîcu a rămas în pronunțare, stabilind data de 18 iunie pentru anunțarea deciziei finale în acest dosar.
Hotărârea ICCJ va avea un impact direct asupra mandatului lui Dominic Fritz la Primăria Timișoara, în condițiile în care o confirmare definitivă a stării de incompatibilitate ar putea atrage pierderea funcției. (irinel I.).
Anchete
Decizie crucială la Curtea Constituțională: OUG 21/2026 privind programul SAFE și reforma administrativă a fost declarată constituțională
Într-un context politic tensionat, magistrații de la București au oferit o victorie neașteptată executivului condus de Ilie Bolojan. Hotărârea validează un pachet masiv de investiții în industria de apărare și modificări administrative profunde, respingând criticile conform cărora un guvern demis nu ar avea legitimitatea de a emite ordonanțe de urgență.
Magistrații CCR resping obiecțiile opoziției și validează pachetul de măsuri pentru securitatea Europei
Joi, 4 iunie 2026, Curtea Constituțională a României (CCR) a tranșat una dintre cele mai disputate spețe juridice ale anului. Cu o majoritate de voturi, judecătorii au respins obiecția de neconstituționalitate formulată de un grup de 53 de deputați împotriva Ordonanței de urgență nr. 21/2026. Această reglementare vizează implementarea instrumentului european „Acțiunea pentru securitatea Europei” (SAFE) și consolidarea industriei de apărare, oferind cadrul legal pentru contracte de înarmare și achiziții publice de anvergură. Conform comunicatului oficial, instanța supremă a constatat că actul normativ respectă legea fundamentală, în ciuda suspiciunilor privind forțarea limitelor constituționale.
Argumentele Curții pentru evitarea blocajelor: Prioritatea maximizării absorbției fondurilor PNRR în anul 2026
Pentru a-și justifica decizia, Curtea a invocat necesitatea imperioasă de a evita pierderea fondurilor europene. Magistrații au stabilit că obiectivele OUG 21/2026 se subsumează unui interes public major: prevenirea blocajelor administrative într-un interval de timp limitat. În motivarea sa, CCR subliniază că sincronizarea calendarului național cu reglementările Uniunii Europene și maximizarea absorbției prin PNRR reprezintă „scopuri legitime” care justifică urgența legiferării. Mai mult, instanța a considerat că măsurile de întărire a capacității administrative la nivel local sunt esențiale pentru implementarea proiectelor de infrastructură și securitate asumate de România pentru anul 2026.
Critici dure din partea publicației Lumea Justiției privind competențele unui executiv demis
În ciuda verdictului favorabil de la Palatul Parlamentului, decizia a stârnit un val de reacții virulente în spațiul public. Potrivit unei analize publicate de Lumea Justiției, hotărârea CCR ar ignora propria jurisprudență și prevederile Codului administrativ, care restricționează dreptul unui guvern demis de a adopta ordonanțe de urgență. Publicația citată acuză Curtea că a făcut abstracție de statutul precar al cabinetului Bolojan în momentul emiterii actului normativ, generând un precedent periculos pentru separarea puterilor în stat. Criticii susțin că invocarea „urgenței” pentru a valida cheltuieli de miliarde de euro în domeniul înarmării reprezintă o deraiere de la rigorile constituționale.
Controlul parlamentar și integrarea europeană: Pilonii validării juridice a programului SAFE
Dincolo de controversele politice, CCR a punctat faptul că instituirea unui control parlamentar prin comisiile reunite asigură celeritatea necesară proiectelor din domeniul apărării, fără a diminua rolul legislativului. Decizia, care este definitivă și general obligatorie, subliniază că adaptarea legislației naționale la Regulamentul (UE) 2025/1106 este în deplin acord cu obligațiile României rezultate din procesul de integrare europeană. Astfel, drumul pentru investițiile masive în securitate rămâne deschis, sub protecția juridică oferită de magistrații constituționali, chiar dacă legitimitatea politică a demersului rămâne un subiect aprins de dezbatere. (Irinel I.).
Anchete
Justiția la terapie intensivă: Al șaptelea strigăt de disperare al CSM către un executiv „surd” la colapsul sistemului
Într-un gest de o gravitate fără precedent, Consiliul Superior al Magistraturii a lansat miercuri, 3 iunie 2026, cel de-al șaptelea apel de urgență din acest an către Guvernul României. Mesajul este unul de o duritate extremă: sistemul judiciar se află în pragul unui „colaps sistemic”, în timp ce puterea executivă este acuzată de politici iresponsabile care subminează statul de drept.
Conform informațiilor dezvăluite de publicația Lumea Justiției, forul suprem al magistraturii somează Palatul Victoria să deblocheze imediat mecanismele de supraviețuire ale instanțelor și parchetelor. CSM solicită imperativ reluarea concursurilor de admitere în magistratură, suplimentarea schemei de grefieri și înființarea posturilor de asistent al judecătorului, măsuri vitale fără de care actul de justiție riscă să devină o simplă formalitate pe hârtie.
Hemoragia de personal: Magistratura între un deficit istoric și blocaje birocratice
Situația resurselor umane a atins cote alarmante. Din cauza blocajelor legislative impuse în ultimii doi ani, recrutarea directă a judecătorilor a fost practic anihilată. În prezent, instanțele românești se confruntă cu un vacuum de peste 800 de judecători, deficitul național apropiindu-se periculos de pragul de 16%.
Deși CSM a transmis încă din luna aprilie un memorandum pentru deblocarea concursurilor, Guvernul refuză sistematic avizarea acestuia. Această pasivitate a executivului este văzută de Consiliu ca o formă de destabilizare directă a puterii judecătorești, lăsând instanțele să lupte cu un val de dosare fără precedent, în timp ce porțile de intrare în sistem rămân ferecate.
Sufocați de dosare: România rămâne campioană la litigii, dar codașă la resurse
Statisticile prezentate în apelul CSM sunt de-a dreptul îngrijorătoare pentru orice cetățean care așteaptă dreptate în instanță. România ocupă primul loc în Uniunea Europeană la numărul de cauze înregistrate, volumul de muncă crescând cu 11% față de aceeași perioadă a anului trecut.
Cu aproximativ 2,4 milioane de dosare aflate în diverse faze procesuale, judecătorii sunt lăsați fără sprijin logistic. Deși există o nevoie acută de aproape 5.000 de grefieri, promisiunile guvernamentale din ultimii șase ani au rămas la stadiul de vorbe goale: niciun post din cele 600 asumate pentru perioada 2021-2023 nu a fost alocat în realitate. Mai mult, solicitarea pentru înființarea a 712 posturi de asistenți ai judecătorului este ignorată cu desăvârșire, deși legea prevede clar existența acestora.
Executivul vs. statul de drept: O ofensivă sistemică împotriva independenței justiției
Dincolo de criza de personal, CSM acuză Guvernul de un atac frontal asupra independenței financiare a magistraților. Noua lege a salarizării, aflată în pregătire, este privită ca un instrument de subminare a statutului magistratului, perpetuând o tendință de marginalizare a puterii judecătorești observată în ultimii doi ani.
Refuzul dialogului constructiv și lipsa de asumare instituțională a executivului transformă accesul cetățenilor la o justiție eficientă într-o iluzie. Prin acest al șaptelea apel, Consiliul Superior al Magistraturii nu cere doar posturi și bugete, ci reclamă respectarea echilibrului constituțional. Mesajul este clar: fără măsuri imediate și încetarea atacurilor legislative „iresponsabile”, justiția din România se îndreaptă rapid către un punct din care întoarcerea va fi aproape imposibilă. (Irinel I.).
-
Exclusivacum 2 zileDuster cu număr de botez: Împuternicitul Ginel Preda își plimbă familia pe banii fraierilor, în timp ce Guvernul taie din lefuri. „Grădinița de cadre” IPJ Prahova (IV)
-
Exclusivacum 2 zilePata neagră a sponsorului la Boldești-Scăeni: cum un „golan corporatist” și un primar de provincie transformă fotbalul într-o republică a pilelor
-
Exclusivacum 2 zilePermis cu pile, justiție la mișto: Pîrvu Leonard, examinatorul cu ‘prieteni procurori’, IPJ Prahova și noua miliție care vrea să bage presa în gard. „Grădinița de cadre” IPJ Prahova (V)
-
Exclusivacum 4 zileBMW-urile în gard, legea la fereastră: „Grădinița de cadre” IPJ Prahova și SRPCIV, fabrica de haos pe roți (III)
-
Exclusivacum 4 zilePATA NEAGRĂ PE OBRAZUL CORPORATIST: CUM UN „AMOREZ” DE PUTERE FACE DE RÂS O COMPANIE SERIOASĂ ÎN MLAȘTINA NEPOTISMULUI DIN BOLDEȘTI-SCĂENI!
-
Exclusivacum 3 zileMarele Panopticon cu epoleți: Cum ne-au vândut intimitatea pe 320 de milioane de euro, în timp ce spitalele mor de inaniție
-
Administratieacum 3 zileSărbătoare în comunitate: Festivalul Cireșelor revine la Păulești cu un regal folcloric și voie bună
-
Exclusivacum 4 zileEXPORTATORII DE TEROARE: DE LA „COLONIA PENALĂ” A LUI NAN DE LA COCA – COLA DIN PLOIEȘTI, LA JOCURILE DE CULISE ALE LUI MOLDOVAN ÎN REPUBLICA MOLDOVA



