Actualitate
Acuzațiile grave ale unui fost șef la contraspionaj/Kovesi și Coldea au încălcat legislația UE și o hotărâre CEDO pentru a acoperi corupția din SRI
Într-o plângere adresată de colonelul Florin Gulianu președintelui Curții Militare de Apel București, șefa DNA și fostul prim-adjunct al directorului SRI sunt acuzați de abuzuri grave. Fostul ofițer al serviciului secret arată cum acționau procurorii militari la comandă, fără să țină cont de drepturile omului şi de legislaţia europeană care spune că divulgarea unor acte de coruţie nu sunt secrete de stat
Acuzații grave se regăsesc într-o plângere adresată de fostul șef al al contraspionajului din SRI Prahova președintelui Curții Militare de Apel București, intrată în posesia Evenimentul zilei și a publicației Incisiv de Prahova. În documentul transmis instanței militare pe 24 decembrie 2014, colonelul în rezervă Florin Gulianu face dezvăluiri uluitoare și extrem de grave despre modul în care DNA înţelege să facă „anchete penale” în cazurile care nu-i convin şi în care nu are interes.
În motivarea plângerii, Gulianu susţine că procurorii militari ai DNA acţionau la comanda lui Florian Coldea, fostul prim-adjunct al directorului SRI, prin intermediul Laurei Codruța Kovesi, șefa procurorilor anticorupție. Despre Kovesi, Evenimentul zilei a dezvăluit că a avansat în funcțiile de procuror general și cea de șefă a Direcției Naționale Anticorupție (DNA) grație lui Florian Coldea, trecut în rezervă, în ianuarie2017, după dezvăluirile ex-deputatului Sebastian Ghiță, dat în urmărire internațională.
Fapte pentru care România a fost condamnată
Gulianu i-a sesizat șefului Curții Militare de Apel că cei doi, Coldea și Kovesi, nu au ţinut cont de drepturile omului şi de legislaţia europeană care spune că divulgarea unor acte de corupţie nu sunt secrete de stat și sunt mai importante decât apărarea imaginii SRI. „Grav este că, pentru astfel de atitudini prosesual penale ale magistraților, România a fost, de mai multe ori, condamnata de către CEDO”, subliniază Gulianu. Fostul șef al Sectorului Contraspionaj din SRI Prahova arată că șefa DNA și fostul prim-adjunct al directorului SRI au comis aceleaşi abuzuri invocate de CEDO în cauza Bucur şi Toma împotriva României, în urma căreia statul român a fost condamnat. Bucur este fostul căpitan SRI care, în 1996, a ieşit într-o conferinţă de presă şi a spus că sunt ascultate telefoanele unor jurnalişti, oameni politici şi membri ai societăţii civile şi a fost condamnat de Tribunalul Militar, în 1998, la doi ani de închisoare cu suspendare pentru furt, culegere şi transmitere de informaţii, respectiv divulgare sau folosire de informaţii cu caracter secret. CEDO a spus, clar, în decizia din 2013, că deconspirarea unor abuzuri, chiar şi în SRI, nu sunt fapte penale. Bucur a fost reabilitat printr-o decizie definitivă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, pe 11 februarie 2016. A murit pe 11 decembrie 2016, fără ca SRI îl repună în drepturi.
CEDO:„Sistemul distruge democrația, sub pretextul apărării ei”
În Hotărârea din 8 ianuarie 2013, în cauza Bucur şi Toma împotriva României, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) formulează, multe critici la adresa SRI şi a Guvernului României. „Pe de altă parte, însăşi Curtea a fost preocupată să se convingă în repetate rânduri de existenţa unor garanţii corespunzătoare şi suficiente împotriva abuzurilor în materie, întrucât un sistem de supraveghere secretă destinat apărării siguranţei naţionale implică riscul de a submina, ba chiar de a distruge, democraţia sub pretextul apărării ei”, se arată în motivarea CEDO. Judecătorii Curții Europene au concluzionat că „interesul general pentru divulgarea unor informaţii privind acţiuni nelegale în cadrul SRI este atât de important într-o societate democratică, încât depăşeşte interesul de a menţine încrederea publicului în această instituţie”.
CE: „Corupția nu este secret de stat”
Fostul colonel de la contraspionaj invocă, în demersul său, articolul 6, paragraful 2 al CEDO și arată că, la 19 aprilie 2007, Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei a adoptat Rezoluţia 1551 (2007) privind echitatea procedurilor judiciare în cazurile de spionaj sau divulgare a secretelor de stat. Paragraful relevant în acest caz este 10.1 care arată: „Informaţiile care aparţin domeniului public nu pot fi considerate secrete de stat, iar divulgarea lor nu poate fi asimilată spionajului şi reprimată că atare, chiar dacă persoană implicată culege, sintetizează, analizează sau comentează informaţiile respective. Acelaşi lucru este valabil pentru participarea la cooperare ştiinţifică internaţională şi pentru denunţarea corupţiei, a încălcării drepturilor omului, a distrugerii mediului sau a oricărui alt abuz de putere din partea autorităţilor publice (whistle-blowing).”
Criticile unui judecător CSM la adresa procurorilor
Tot în plângere, Florin Gulianu arată că celelalte secţii ale DNA soluţionează dosare complexe de corupţie, dar nu şi Secţia Militară, unde erau cercetaţi şefi din SRI, acuzaţiile ducând până la vârful ierarhiei, adică la Coldea. Gulianu spune, în context, că procurorii au neglijat menirea magistraturii şi aminteşte de criticile aduse Laurei Kovesi de către judecătorul CSM Mircea Aron, care spunea că procurorii DNA ar trebui să citească timp de o săptămână, în fiecare zi, Legea 303/ 2004 privind statul judecătorilor şi procurorilor. Fostul ofiţer SRI mai spune că un ofiţer din Direcţia de Securitate Internă a SRI, Marian Dumitrescu, a ascuns un raport cu un ordin rezolutiv de demitere a şefului SRI Prahova, semnat de fostul director Radu Timofte, după ce Marin Constantin a fost prins furând din fondurile operative, semnând în fals în numele unei surse de informaţii. Ar fi rămas în funcţie printr-o intervenţie la fostul premier Adrian Năstase, facilitată de Mircea Cosma, preşedintele CJ Prahova şi pusă în practică de fostul prim-adjunct al directorului SRI, generalul Vasile Iancu. Un alt ofiţer SRI, cpt. Valentin Teodorescu, care îl acuza pe seful SRI Prahova de fals, abuz şi favorizarea infractorului, a fost îndepărtat şi el din sistem. Că acesta era un specialist, stă dovadă faptul că acesta a fost numit de Preşedintele României procuror la Târgu Secuiesc.
Coldea, „spălat” de Văetiși
Florin Gulianu susține că trei ofițeri ofițeri au fost sancționați și dați afară pentru abateri disciplinare inventate, pe baza unor înscrisuri contrafăcute, „numai ca o contramăsură lamentabilă la faptul că au raportat constant adevăruri care nu convin conducerii”. Grav este că, susține Gulianu, „pentru atingerea acestui scop ignobil, s-a apelat la tertipuri pseudo-juridice, bazându-se pe pactizarea procurorilor militari de la DNA cu propria lor cauza nelegitimă”, prin nesancționare a vinovaţilor și pentru „interese personale de menţinere la comandă / conducere”. Procurorul militar Marian Văetişi a clasat „în orb” dosarul în care era incriminat Florian Coldea, fără a solicita şi examina dovezile indicate de Florin Gulianu. Cu toate acestea, magistratul DNA a stabilit că „faptele nu sunt prevăzute de legea penală ori nu au fost săvârşite cu vinovăţie”.
Compania „selectă” a ofițerilor acuzați de corupție
Plângerea fostul șef de la contraspionaj a fost îndreptată împotriva Ordonanţei DNA de clasare şi disjungere a cauzei nr. 109/P/2014 din 31.10.2014, dată de procurorul militar colonel Marian Văetişi. Prin acea ordonanță, procurorul DNA a decis să nu îl trimită în judecată pe fostul şef al lui Florin Gulianu de la SRI Prahova, colonelul Constantin Marin, acuzat de mai multe fapte de corupție sau asimilate corupției, alături de Florian Coldea și alți nouă ofițeri SRI. La acel dosar, Florin Gulianu a depus documente care susțin acuzațiile împotriva lui:
- Constantin Marin, fost șef SRI Prahova: abuz în serviciu, delapidare și infracțiuni de corupție sau asimilate infracțiunilor de corupție, așa cum prevedea vechiul Cod Penal și legea pentru combaterea evaziunii fiscal;
- Florian Mihail Coldea, fost prim-adjunct al directorului SRI: abuz în serviciu contra intereselor persoanelor și contra intereselor publice, în formă continuată, instigare la abuz în serviciu în forma continuată, omisiunea sesizarii organelor judiciare și uzurparea funcției, deoarece a luat decizii prin care s-au acoperit faptele penale sesizate de mai mulți ofițeri, în numele fostului director al SRI, George Maior.
Ceilalți ofițeri sunt considerați coautori sau complici la faptele celor doi, fiind acuzați de abuz în serviciu, fals intelectual, și uz de fals:
– General de brigadă Vasile Ghiță, șeful Direției Generale Securitate Internă;
– Colonel Bogdan Pasăre, șeful Direcției Generale Managementul Resurselor Umane si Organizare;
– Căpitan George Damureanu, șef birou avize NATO din cadrul Direcției Generale Securitate Interna, membru al comisiei de verificare specială;
– Colonel Gabriel Anghel, din Corpul de Control al directorului SRI, șeful comisiei de verificare specială (acțiune efectuată în perioada decembrie 2013 – februarie 2014);
– Lt. col. Georgescu, de la Direcția Juridică, membru în comisia de „verificare specială”;
– Lt. col. Marian Dumitrescu, șef Sector Juridic în cadrul Direcției Generale Securitate Interna, care a realizat, pe data de 04.06. 2014, interviul de securitate cu Florin Gulianu;
– Colonel Marius Vrânceanu, locțiitor al șefului Corpului de Control al SRI, inginer, șeful comisiei de soluționare juridică, pe excepții și pe fond, a contestației formulată de ofiţer împotriva sancțiunii disciplinare „mustrare scrisă” și împotriva Ordinului directorului SRI nr. DP 054 din 27.02.2014;
– Căpitan Mihnea Neagu, șef Birou Juridic în cadrul Direcției Generale Securitate Interna, membru al comisiei de soluționare juridică, pe excepții și pe fond, a contestației formulată impotriva sancțiunii disciplinare „mustrare scrisă” și împotriva Ordinului directorului SRI nr. DP 054 din 27.02.2014;
– Maior George Bogdan Alexandru, șef sector în cadrul Direcției Generale Securitate Internă, al doilea ofițer intervievator la interviul de securitate din 04.06. 2014.
Sancționat pe baza unui ordin inexistent
Toți cei enumerați de Florin Gulianu în plângerea adresată președinteluli Curții Militare de Apel sunt acuzați că au întocmit, aprobat sau au avizat, după caz, rapoarte nereale despre el și despre alți doi ofițeri, ori au omis, cu bună știință, să înregistreze unele date sau împrejurări care îl acuzau pe șeful SRI Prahova, colonelul Constantin Marin. Toate acestea au avut drept consecință sancționarea disciplinară a lui Gulianu, eliberarea sa din funcția de șef sector, punerea la dispoziție, mutarea la altă unitate, pe profil neoperativ, nerevalidarea avizului de securitate și, în final, trecerea în rezerva, din oficiu, din motive imputabile colonelului. În context, ofițerul de la contraspionaj arată că nu a fost sancționat de o comisie numită de directorul SRI, așa cum este legal, ci de o altă entitate, respective de unitatea central „Securitate internă”. Ca o confirmare a abuzurilor, Gulianu punctează pe un fapt șocant: a fost sancționat pe baza unei dispoziții inexistente. Mai exact, în adresa nr. 01410542 / 27.02.2014 a Direcției Generale Resurse Umane și Organizare i s-a comunicat că a fost sancționat disciplinar în baza în ordinului directorului (OD) SRI nr. 00894/04.03.2003. Însă, literele și textele invocate nu există în acel ordin, ci într-altul, din 2005.
Ordin să nu își mai vadă prietenii
Despre maiorul George Bogdan Alexandru, Florin Gulianu susține că a dat ordin, în toamna anului 2012, prin care lui Gulianu să i se interzică să mai întrețină legaturile interumane cu doi prieteni personali și de familie, cu care se cunoștea din copilărie și din școală, respectiv parlamentarii Daniel Savu si Ion Eparu. „Pretextul penibil”: o continuare a comunicării / contactelor cu aceștia, l-ar face vulnerabil deoarece cei doi dezvoltă un potențial contrainformativ care prejudiciază SRI.(Incisiv de Prahova si Evz.ro)
Actualitate
Instanța federală menține interdicția Pentagonului împotriva Anthropic. Compania mai are însă opțiuni juridice
Curtea de Apel confirmă etichetarea Anthropic drept risc pentru lanțul de aprovizionare
Un complet format din trei judecători ai Curții de Apel a Statelor Unite pentru Districtul Columbia a validat decizia Pentagonului de a considera produsele dezvoltate de Anthropic drept un „risc pentru lanțul de aprovizionare” în materie de securitate națională.
Hotărârea permite Departamentului Apărării să interzică utilizarea sistemelor de inteligență artificială dezvoltate de companie nu doar de către propriii angajați, ci și de salariații firmelor private care lucrează în cadrul unor contracte de apărare.
Decizia reprezintă o victorie importantă pentru Pentagon, însă nu încheie disputa juridică dintre administrația americană și compania care dezvoltă modelul Claude.
Două procese distincte, două direcții juridice diferite
Hotărârea pronunțată la Washington se referă exclusiv la măsura adoptată de Departamentul Apărării. Ea nu influențează un alt proces, desfășurat separat în Districtul de Nord al Californiei.
În acel dosar, judecătoarea Rita Lin a respins, luna trecută, încercarea administrației Trump de a exclude Anthropic de la toate contractele federale. Prin urmare, compania se confruntă cu două litigii paralele, ale căror rezultate au fost până acum diferite.
Pentagonul își apără decizia, Anthropic ia în calcul noi apeluri
Emil Michael, directorul tehnologic al Pentagonului și unul dintre principalii susținători ai măsurilor împotriva Anthropic, a salutat public hotărârea instanței.
Acesta a afirmat că argumentele companiei au fost respinse și că desemnarea Anthropic drept risc pentru baza industrială de apărare oferă o mai mare siguranță militarilor și sistemului de comandă.
La rândul său, Anthropic a transmis că nu este de acord cu verdictul, dar a lăsat deschisă posibilitatea continuării demersurilor judiciare. Compania a invocat hotărârea favorabilă pronunțată în California și a precizat că analizează toate opțiunile, inclusiv solicitarea unei noi examinări a cazului.
Judecătorii majoritari au invocat restricțiile impuse de Anthropic asupra modelului Claude
Avizul majoritar a fost redactat de judecătorul Gregory Katsas și susținut de judecătoarea Naomi Rao, ambii numiți de Donald Trump.
Cei doi au considerat că administrația a avut suficiente argumente pentru a concluziona că integrarea în continuare a modelului Claude în sistemele informatice ale Departamentului Apărării, fie direct, fie prin intermediul contractorilor, poate reprezenta un risc pentru securitatea națională.
Judecătorii au pus accent pe faptul că Anthropic introduce în model restricții menite să împiedice executarea anumitor sarcini. În opinia majoritară, aceste limitări au împiedicat în mai multe rânduri modelul să răspundă unor solicitări formulate de utilizatori guvernamentali.
Opinia separată: legea nu vizează o companie americană preocupată de siguranța AI
Judecătoarea Karen Henderson, numită de fostul președinte George H.W. Bush, a avut o opinie diferită și a votat împotriva deciziei majoritare.
Ea a susținut că legislația utilizată pentru desemnarea Anthropic drept risc — Federal Acquisition Supply Chain Security Act, adoptată în 2018 — a fost creată pentru a preveni sabotajul unor puteri străine ostile.
În opinia sa, această lege nu ar trebui aplicată unei companii americane care introduce în propriile produse mecanisme de siguranță și reguli etice cunoscute public.
Anthropic poate cere rejudecarea de către întregul tribunal
Experții juridici consideră că firma are două căi principale de atac. Anthropic poate solicita intervenția Curții Supreme a Statelor Unite sau poate cere ca dosarul să fie analizat de un complet extins al Curții de Apel pentru Districtul Columbia.
Ambele variante sunt însă incerte. Curtea Supremă nu este obligată să accepte un caz, iar astfel de solicitări sunt aprobate doar într-un număr redus de situații. La rândul său, rejudecarea de către întregul complet al Curții de Apel este o procedură discreționară și nu este acordată în mod frecvent.
Componența întregii Curți de Apel ar putea schimba rezultatul
Spre deosebire de completul care a pronunțat decizia — format din doi judecători numiți de Donald Trump și unul numit de George H.W. Bush — întregul tribunal federal are o componență mai diversă, cu judecători numiți de președinți republicani și democrați.
Această structură ar putea face ca o eventuală rejudecare să fie mai puțin previzibilă. Unii specialiști consideră că judecătorii ar putea analiza mai atent limitele puterii executive atunci când administrația invocă motive de securitate națională.
Totuși, apărarea bazată pe securitatea națională oferă executivului o marjă largă de apreciere, iar instanțele sunt adesea prudente atunci când sunt chemate să conteste decizii ale Pentagonului în acest domeniu.
Un dosar cu miză majoră pentru industria AI și securitatea națională
Cazul Anthropic depășește disputa dintre o companie de tehnologie și Departamentul Apărării. El poate stabili cât de mult control pot exercita furnizorii de inteligență artificială asupra utilizării produselor lor de către guvern și în ce măsură administrația poate interzice aceste tehnologii în numele securității naționale.
Analiștii consideră că, dacă va primi dreptul de a contesta decizia în fața unui complet extins, Anthropic ar putea avea șanse reale să obțină un rezultat diferit. O eventuală sesizare a Curții Supreme ar putea amplifica și mai mult importanța cazului.
Pentru moment, însă, compania nu are garantat dreptul la o nouă etapă de judecată, iar interdicția Pentagonului rămâne în vigoare.
Contract de 3,7 miliarde de euro pentru Marina Italiană
Organizația Europeană pentru Cooperare în Domeniul Armamentului (OCCAR) a atribuit un contract în valoare de 3,7 miliarde de euro pentru construirea a două distrugătoare DDX destinate Marinei Italiene.
Acordul a fost încheiat cu Orizzonte Sistemi Navali (OSN), companie mixtă controlată de producătorul naval Fincantieri și grupul de tehnologie și apărare Leonardo. Aproximativ 1,3 miliarde de euro din valoarea totală a contractului reprezintă opțiuni.
Fincantieri și Leonardo își împart responsabilitățile
În următoarele săptămâni, OSN urmează să semneze contracte de subcontractare cu cele două companii italiene. Fincantieri va primi comenzi estimate la 1,8 miliarde de euro, în timp ce valoarea contractelor atribuite companiei Leonardo este evaluată la aproximativ 1,7 miliarde de euro.
Fincantieri va răspunde de proiectarea și construcția celor două nave, iar Leonardo va contribui la dezvoltarea sistemului de luptă.
Potrivit producătorilor, programul DDX va aduce o schimbare majoră în profilul operațional al Marinei Italiene, atât prin caracteristicile platformei navale, cât și prin nivelul de integrare al sistemelor de luptă.
Navele vor înlocui distrugătoarele din clasa Horizon
Cele două distrugătoare sunt programate să fie livrate în 2033 și 2035. Calendarul reprezintă o întârziere față de planurile inițiale ale Romei. În momentul în care Italia a prezentat programul noilor nave, în 2020, primele livrări erau anticipate pentru anul 2028.
Contractul pentru construcție ar fi trebuit să fie semnat în 2023, în funcție de disponibilitatea finanțării. Definirea cerințelor operaționale și identificarea resurselor financiare ar fi provocat însă întârzieri semnificative, proiectul fiind amânat cu aproximativ trei ani.
Noile nave vor înlocui distrugătoarele italiene din clasa Horizon și vor deveni unele dintre cele mai importante platforme de apărare aeriană și antirachetă ale flotei.
Distrugătoare de 180 de metri, cu rază de acțiune de peste 4.000 de mile
Fiecare distrugător DDX va avea o lungime de 180 de metri și o deplasare de aproximativ 13.500 de tone. Navele vor putea parcurge peste 4.000 de mile nautice fără realimentare.
Platformele vor fi echipate cu un sistem integrat de comandă, control, comunicații, calculatoare și informații, denumit SADOC 5 C5I. La bord vor fi instalate și un radar digital AESA în banda S, precum și sisteme de armament dezvoltate de compania europeană MBDA.
Scut naval împotriva amenințărilor aeriene și hipersonice
Principalul obiectiv al programului este asigurarea unei capacități avansate de apărare aeriană și antirachetă. Sistemele instalate pe distrugătoare vor fi concepute pentru detectarea și combaterea rachetelor convenționale, balistice și hipersonice.
Prin integrarea radarului AESA, a sistemului de comandă SADOC și a armamentului MBDA, navele vor putea proteja atât propria platformă, cât și alte unități navale aflate în aceeași formație.
Programul este prezentat drept un salt tehnologic major pentru Marina Italiană, într-un context în care amenințările aeriene și cu rachete devin tot mai complexe și mai greu de contracarat.
Fincantieri își extinde portofoliul de comenzi
Fincantieri anunțase anterior că se așteaptă la contracte noi în valoare de aproximativ 5 miliarde de euro pe termen scurt, iar proiectul DDX se numără printre principalele acorduri incluse în această estimare.
Compania urma să contracteze, în perioada următoare, și două unități navale în cadrul programului italian Joint Maritime Mission System, cunoscut sub denumirea J3MS.
Strategia Fincantieri vizează, în același timp, extinderea activității pe piețele externe. Producătorul italian intenționează să încheie contracte importante cu mai multe marine militare străine pentru furnizarea de nave de suprafață, inclusiv fregate FREMM, dar și pentru servicii destinate unor clienți din Orientul Mijlociu și din alte regiuni strategice.
Un nou sistem de război electronic pentru protecția flotei
Compania italiană ELT Group va dota distrugătoarele DDX cu un sistem de război electronic de nouă generație.
Soluția este destinată să îmbunătățească protecția navelor și a întregii formații navale în scenarii operaționale caracterizate de amenințări multiple, desfășurate simultan în domeniile maritim, aerian, terestru, spațial și cibernetic.
Prin combinația dintre apărarea antirachetă, radarul avansat, sistemele de comandă și războiul electronic, cele două distrugătoare vor reprezenta un element central al viitoarei arhitecturi de apărare a Marinei Italiene.
Al-Sharaa: „Suveranitatea deplină” este obiectivul Damascului
Siria urmărește să nu mai găzduiască baze militare străine, a declarat președintele Ahmad al-Sharaa în cadrul unui eveniment organizat de Atlantic Council. Liderul de la Damasc a susținut că retragerea prezenței militare externe ar permite statului sirian să își exercite „suveranitatea completă și neîngrădită”.
Declarația vine în contextul reorganizării relațiilor militare ale Siriei cu Rusia și Turcia, două state care au menținut, în perioada regimului Assad, o prezență militară semnificativă pe teritoriul sirian.
Rusia și-a redus drastic infrastructura militară
Potrivit lui Ahmad al-Sharaa, Rusia opera înainte de schimbarea regimului de la Damasc aproximativ 170 de baze militare în Siria. După înlăturarea regimului Assad, numărul acestora s-a redus la doar două.
„Avea în jur de 170 de baze militare, iar acum au mai rămas doar două”, a declarat președintele sirian.
Cele două instalații rusești — baza aeriană Hmeimim și baza navală de la Tartus — nu ar mai urma să fie utilizate ca puncte de sprijin pentru operațiuni militare externe. În urma unor negocieri îndelungate, Damascul și Moscova au convenit transformarea lor în centre destinate pregătirii armatei siriene.
În luna august, cele două țări au semnat un memorandum de înțelegere prin care bazele urmau să fie transformate în „centre comune de instruire și calificare”.
Prezența turcă, reevaluată de autoritățile de la Damasc
Siria a început, de asemenea, să reducă numărul bazelor militare deținute de Turcia, a mai afirmat Ahmad al-Sharaa. Președintele nu a precizat însă câte instalații turcești existau inițial și câte mai sunt active în prezent.
În timpul regimului Assad, Turcia avea trupe și posturi de observare în nordul și nord-vestul Siriei. Prezența militară turcă fusese justificată prin necesitatea protejării frontierei și combaterii infiltrării unor grupări teroriste și miliții înarmate.
Damasc cere un cadru legal pentru bazele rămase
Ahmad al-Sharaa a subliniat că bazele turcești nu au fost autorizate anterior de parlamentul sirian. În acest context, autoritățile de la Damasc analizează posibilitatea acordării unui statut juridic instalațiilor turcești care ar urma să rămână pe teritoriul țării.
„Orice prezență străină trebuie să se bazeze pe aprobarea Adunării Poporului și să aibă un statut legal”, a explicat liderul sirian.
Declarația indică intenția noii conduceri de a supune orice formă de prezență militară externă controlului instituțiilor siriene și de a elimina situațiile considerate nelegale de autoritățile de la Damasc.
Siria vizează relații diplomatice, nu alianțe militare
Președintele sirian a afirmat că țara sa nu va mai avea, într-un viitor apropiat, nevoie de trupe străine sau de baze militare aparținând altor state.
În locul sprijinului militar extern, Damascoul urmărește dezvoltarea unor relații bazate pe diplomație, respect reciproc și cooperare cu statele vecine și cu partenerii internaționali ai Siriei.
Obiectivul anunțat de Ahmad al-Sharaa este transformarea teritoriului sirian într-un spațiu aflat exclusiv sub autoritatea statului, fără baze străine capabile să susțină operațiuni militare împotriva altor țări.
Drona, fibra de sticlă și vameșul jucând de-a legea: când hotărârea judecătorească devine „opțională” la Albița
Dreptul european, noul paravan universal: „noi nu încălcăm legea, doar o oprim la frontieră” Situație de manual la Vama Albița:...
M.A.I. – Tasta 1 pentru lege, tasta 2 pentru nimic: cum semnează un chestor fără să răspundă
Există momente în care nu e nevoie să spui cine știe ce despre un adjunct de inspectorat general. Este suficient...
Fermierii din Galați se alătură revoltei împotriva sistemului antigrindină: „După oprirea lansărilor, au revenit ploile”
Nemulțumirile față de Sistemul Național Antigrindină nu se mai aud doar în Prahova și Vrancea. Din Galați, fermierul Doru Nanu...
M.A.I. – Onoarea, declarată strict secret. Vă rugăm să reveniți cu sentință definitivă!
În Poliția Română, onoarea pare să fi ajuns un obiect de inventar cu regim special: se scoate la ceremonii, se...
Milu, la plimbare pe banii CSM: cum să te duci la conferința de „înțepat” CSM pe bugetul instituției
Șezătoare cu parfum de Coldea-Kovesi În 21 septembrie 2026, la Timișoara, s-a ținut o șezătoare cu iz tare de vremuri...
Dosarul Antigrindină – Partea a IV-a: Racheta certitudinilor și parașuta dovezilor lipsă
Aproape doi ani de investigații ale ziarului Incisiv de Prahova aduc în prim-plan o întrebare pe care sistemul antigrindină nu...
Republica Coca‑Cola Ploiești: apă, gunoi și baroni în costum de corporație
Republica Coca‑Cola Ploiești Fabrica‑stat în stat: când „politicile de grup” se scriu cu neamuri și telefoane În teorie, la Ploiești...
IPJ Prahova își pansează „comartimentul”, dar lasă dispeceratele-fantomă să bântuie. Și mai naște niște secții rurale clonă
IPJ Prahova, prins cu mâța în „comartiment”: după ce se face de râs, corectează în grabă (aici) Pe 23.09.2026, Incisiv...
Republica „NU”: Cum a ajuns IPJ Arad să transforme o banală solicitare în proces de stat
„Vedeti cât sunt de nesimțiți?” – strigătul Sindicatului Diamantul „Vedeți cât sunt de nesimțiți?” – nu este un capriciu, ci...
Cumetrie mare între adjunctul șefului I.P.J. Prahova și DGA Prahova: rețeaua de relații care sfidează incompatibilitatea
Bomba bombelor la IPJ Prahova: „Mutarea de aur” la DGA pentru salvarea lui Marcel Bălan din incompatibilitate Incisiv de Prahova...
MEDAT! Cum rescrie un Guvern demis votul Parlamentului, Constituția și securitatea națională – sub masca „reorganizării” și a scaunelor goale economisite la buget –(Documente)
MARELE VETO DIN ADMINISTRAȚIE Există o regulă nescrisă în politica românească: cu cât ai mai puțină legitimitate, cu atât mai...
Poliția fără „autorizație la igienă”: România păzită de lege din WC-ul din curte
„Legea e pentru fraieri”: cum arată, pe hârtie oficială, igiena în Poliția Română În România, un restaurant fără autorizație sanitară...
Un nou ghid pentru polițiști, aceeași veche problemă: lipsa de oameni și de bun-simț instituțional
Sindicatul Europol anunță cu entuziasm „un instrument de referință” pentru polițiștii din stradă: manualul pompos intitulat „Tehnici și tactici profesionale...
Dosarul Antigrindină – Partea a III a–Incidente, lipsă de anchete, infrastructură critică doar pe hârtie. Antigrindina la nimereală: sute de incidente, zero lecții învățate
„Știința” oficială: monitorizare de formă, concluzii tari pe date șubrede Așa‑zisa monitorizare „independentă” a SNACP: Concluziile de tip „nu au...
ALARMĂ ROȘIE LA INDUSTRIA DE APĂRARE – Triada de la MEDAT sfidează CSAT, Consiliul Legislativ și bunul‑simț (Documente)
Războiul de gherilă administrativă de la vârful Ministerului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului (MEDAT) a trecut de mult linia roșie....
-
Exclusivacum 3 zile
Cumetrie mare între adjunctul șefului I.P.J. Prahova și DGA Prahova: rețeaua de relații care sfidează incompatibilitatea
-
Exclusivacum 4 zileÎncă o investigație Incisiv de Prahova, confirmată oficial: Alexandri Nicolae, zis „Nae Comisionaru’”, intră în sfera penalului – comisie de apel ilegală și plângeri penale pe numele lui (DOCUMENTE)
-
Exclusivacum 4 zile
ALARMĂ ROȘIE LA INDUSTRIA DE APĂRARE – Triada de la MEDAT sfidează CSAT, Consiliul Legislativ și bunul‑simț (Documente)
-
Exclusivacum 4 zileIPJ Prahova: „comartimente”, șefi clonați și filiera Buzău cu nota 4 la volanul Rutierului (DOCUMENTE)
-
Uncategorizedacum 2 zileFEUDA PENALĂ A LUI „NAE COMISIONARU” de la T.C.E. Ploiesti: angajări de fini, fișe de post trucate și bani publici la dispoziția nașului
-
Uncategorizedacum 2 zileALARMĂ MAXIMĂ! TRIADA DE LA MEDAT ȘI OMUL CU PIXUL DE AUR – joc mortal cu Constituția și securitatea națională
-
Exclusivacum 4 zileRepublica T.C.E. Ploiesti se repliază: cum încearcă Slănicenceanca să salveze „nepotul” lui Alexandri Nicolae, zis „Nae Comisionaru’”, fără permis și fără meserie
-
Exclusivacum 2 zile
IPJ Prahova își pansează „comartimentul”, dar lasă dispeceratele-fantomă să bântuie. Și mai naște niște secții rurale clonă