Actualitate

„Anonimatul pe Internet ar trebui să fie interzis”

Publicat

acum 8 ani

aprilie 19, 2017

Incisiv

Președintele Germaniei, Frank-Walter Steinmeier, se declară de acord cu o inițiativă care să pună capăt comentariilor anonime pe Internet și pe site-urile de socializare.

Ȋntr-un interviu publicat de Ouest-France și Germany’s Funke, Steinmeier declară că o dezbatere deschisă, în care este dezvăluită identitatea comentatorului de pe Internet, ar favoriza discursul democratic și ar facilita verificarea celor care promovează hărțuirea sau discursurile pline de ură atunci când conversează online.

„Comunicarea de tip anonim pare să favorizeze derapajele verbale ale unor persoane”, spune Steinmeier. „Ei pierd orice control: se complac în hărțuirea lipsită de respect sau instigă la ură.”

Declarația lui Steinmeier vine după ce Germania a aprobat, săptămâna trecută, un proiect de lege potrivit căruia rețelele social – media vor fi sancționate cu amenzi de până la 50 de milioane de euro, în cazul în care nu elimina rapid de pe site-urile lor mesajele ce incită la ură.

Proiectul de lege a fost criticat în Germania, pentru că ar putea pune în pericol libertatea de exprimare. Mai mult, criticii susțin că el ar oferi companiilor private, și nu instanțelor germane, ultimul cuvânt cu privire ceea ce poate fi considerat un discurs ilegal.

Steinmeier, care a declarat în interviu că el însuși a fost ținta unor „mesaje îngrozitoare”, a precizat că eliminarea anonimatului din online ar putea fi o modalitate pentru promovarea discursului public ce este vital în susținerea democrației.

„Spațiul dintre extreme s-a redus considerabil”, spune Steinmeier. „A devenit de neconceput ca celălalt să aibă dreptate. Democrația depinde de dorința de a ne asculta unul pe altul, de a ne întreba unul pe altul, de a ne reconsidera poziția și de a ne apăra interesele, căutând soluții care să respecte celelate poziții.”

Conform proiectului de lege din Germania, companiile de social media au la dispoziție 24 de ore pentru a șterge sau a bloca textele și comentariile cu un evident conținut penal. De asemenea, companiile ar trebui să se ocupe de infracțiunile minore într-un termen de șapte zile și să raporteze reclamantului deciziile luate.

Legea autorizează instanțele judecătorești să oblige site-uri să dezvăluie identitatea celor care postează mesaje cu caracter penal.

Germania nu este singura țară europeană unde sunt restrânse drepturile legate de libertatea de exprimare on-line sau de confidențialitatea pe internet.

Ȋn urma atacului terorist de la Westminster din luna martie, Marea Britanie a cerut să companiilor de tehnologie să facă mai mult pentru a oferi poliției accesul la comunicațiile de pe smartphone-uri și pentru a restricționa conținutul de tip extremist de pe Google sau de pe site-urile web, inclusiv de pe YouTube.

În Franța, candidatul la președinție Emmanuel Macron a promis că, dacă va fi ales, își va intensifica eforturile pentru a obliga companiile de tehnologie, inclusiv Google și Facebook, să trimită poliției toate „mesajele criptate”.

La 13 aprilie, Facebook-ul din Franța a declarat că au fost luate măsuri împotriva a peste 30.000 de conturi false, în efortul declarat de a lupta împotriva răspândirii de spam-ul, viruși de tip hoaxes și știri false.

Iar luna trecută, în Fiji, Șeful Justiției Anthony Gates a susținut că anonimatul afișărilor on-line ar trebui eliminat, pentru ca Internetul să nu devină un „o zonă fără reguli, nefrecventabilă, neautorizată.”

Având ca fundal „fake news”-urile și acuzațiile de amestec din partea Rusiei în alegerile occidentale, înăsprirea regulilor din online a provocat dezbateri aprinse în Europa.

În timp ce unii văd anonimatul pe internet ca fiind un obstacol în calea aplicării legii și a dezbaterii publice, acest anonimat oferă un nivel de securitate acolo unde discursul de tip disident ar putea fi incriminat prin lege.

Seria de revoluții pro-democrație ce a cuprins, din 2010, țări din Orientul Mijlociu și din Africa de Nord, inclusiv Tunisia, Egipt și Yemen, ar putea fi înăbușită fără demonstranții ce se pot mobiliza cu ajutorul online-ului, într-un anonimat relativ, susține Euronews.

Și, deși recunoaște că utilizatorii de Internet se așteaptă astăzi la un anumit nivel de anonimat în online, acest anonimat fiind de „importanță vitală” în „multe state autoritare”, președintele german spune că ar prefera, totuși, să se renunțe la el. „Cred că ceea ce ar face bine democrației e ca dezbaterea politică și certurile politice să fie efectuate în mod deschis și ca între adulți”, spune Steinmeier.

Precizări: Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal. Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

Publicația IncisivdePrahova.ro pune la dispoziția persoanelor interesate DREPTUL la REPLICA prin intermediul următorului email:

incisiv.national@gmail.com

.....

Articole pe aceiasi tema:

Urmatorul

Institutul de Urologie şi Transplant Renal Cluj a făcut NELEGAL transplant pancreatic

Nu ratati

Acuzațiile grave ale unui fost șef la contraspionaj/Kovesi și Coldea au încălcat legislația UE și o hotărâre CEDO pentru a acoperi corupția din SRI

Actualitate

Spania indeplinește obiectivul NATO de 2% din PIB pentru cheltuieli cu apărarea

Publicat

acum 3 minute

aprilie 28, 2025

Incisiv

Investiții militare semnificative anunțate

Spania a declarat că va atinge obiectivul de 2% din PIB pentru cheltuielile cu apărarea NATO în acest an, în urma prezentării unui plan de investiții militare în valoare de 10,5 miliarde de euro (12 miliarde de dolari). Aceasta marchează încheierea unor decenii de subfinanțare a forțelor sale armate și vine în contextul criticilor aduse de administrația Trump.

Planul, denumit „plan industrial și tehnologic pentru securitate și apărare”, a fost anunțat de prim-ministrul Spaniei, Pedro Sánchez, marți, în urma unei întâlniri executive a Consiliului de Miniștri, și se angajează la o cheltuială anuală totală pentru apărare de 33 miliarde de euro până în 2025.

Procentajul cheltuielilor cu apărarea

Spania se număra printre țările NATO cu cele mai scăzute cheltuieli în 2024, alocând 1,4% din PIB pentru apărare în acea perioadă. Totuși, Sánchez a afirmat că țara „se va ridica la acest moment istoric,” angajându-se să „ofere ajutor și să facă asta fără a renunța la valorile și interesele noastre.”

El a adăugat: „Garantarea securității Spaniei și a cetățenilor săi în contextul geopolitic și tehnologic actual este primul obiectiv” al noului plan de investiții.

Amenințări și obiectivele planului

Planul va aborda amenințările din partea „dușmanilor Europei”, inclusiv rachete, tancuri, drone, atacuri asupra infrastructurii și lanțurilor de aprovizionare, „în timp record” prin dezvoltarea de „capabilități umane și tehnice,” conform lui Sánchez.

Un al doilea obiectiv principal al planului este transformarea Spaniei într-un „membru central și de încredere al Uniunii Europene și Alianței Atlantice.” În plus, „inovația și reindustrializarea” tehnologiilor cu utilizare duală reprezintă o a treia ambiție cheie.

„Ne confruntăm cu o schimbare de eră, iar acest lucru necesită să ne asumăm controlul propriului destin și să construim uniunea de securitate și apărare pe care fondatorii Uniunii Europene au propus-o la începutul secolului XX,” a explicat Sánchez.

Alocarea fondurilor

Puțin peste 35% din noua cheltuială a fost dedicată „condițiilor de muncă și instruirii trupelor și marinarilor,” precum și investițiilor în echipamente militare, deși Sánchez nu a dezvăluit detalii referitoare la achiziții majore pentru aeronavă, teren, mare sau aerospatial.

Aproximativ 3,26 miliarde de euro din fonduri vor fi utilizate pentru un „scut digital”, care include modernizarea sistemelor de telecomunicații criptate și achiziționarea de sateliți, antene și radare, în încercarea de a întări „instrumentele de securitate cibernetică atât civile, cât și militare.” Investițiile în stocarea în cloud, 5G, inteligență artificială și calcul cuantic vor continua, de asemenea.

Aproape 2 miliarde de euro au fost alocate pentru „echipamente de apărare și descurajare,” dintre care aproximativ 1,75 miliarde de euro vor fi folosiți pentru a sprijini capabilitățile duale ale forțelor armate în cazul dezastrelor naturale și „situațiilor care devin tot mai grave din cauza schimbărilor climatice.”

Se vor achiziționa elicoptere suplimentare „de salvare și suportLogistic” pentru a sprijini eforturile de reziliență față de schimbările climatice, împreună cu „vehicule pentru construirea de poduri și avioane cisternă pentru stingerea incendiilor.” De asemenea, se va închiria o „nouă navă hidrografică.”

Implicațiile politicii de apărare

Mai puțin de 4% din fondurile rămase vor fi folosite pentru îmbunătățirea „condițiilor de securitate” pentru aproape 3.000 de militari spanioli implicați în 16 misiuni de menținere a păcii.

Împingerea Spaniei de a crește cheltuielile pentru apărare vine într-un moment în care aliații se pregătesc pentru viitorul Summit NATO de la Haga, Olanda, unde discuțiile se vor concentra pe creșterea obiectivului de 2% la 3% sau mai mult. Totuși, apelurile Statelor Unite pentru ca națiunile europene să atingă o țintă de 5% sunt puțin probabil să fie acceptate.

Această decizie reprezintă un pas semnificativ pentru Spania, care, prin aceste investitii, își va consolida capacitățile de apărare și va contribui la securitatea colectivă în cadrul NATO și Uniunii Europene. Prim-ministrul Sánchez și-a exprimat angajamentul față de construirea unei infrastructuri de apărare robustă, subliniind importanța adapției la noile provocări geopolitice.

Citeste in continuare

Actualitate

John Phelan anulează contracte pentru eficiență bugetară în Departamentul Marinei

Publicat

acum 22 de ore

aprilie 27, 2025

Incisiv

Măsuri de reducere a cheltuielilor în DoD

Secretarul Departamentului Marinei, John Phelan, a emis două memorii prin care anulează o serie de granturi și contracte, cu scopul de a elimina cheltuielile nejustificate din cadrul Departamentului Apărării (DoD). Printre contractele vizate se numără și cele legate de software-ul pentru întreținerea navelor și aeronavelor.

„Apreciez echipa Departamentului de Eficiență Guvernamentală (DOGE) pentru identificarea acestor oportunități de economisire și pentru creșterea capacității noastre de luptă” a declarat Phelan. În total, Pentagonul va economisi aproape 300 de milioane de dolari, conform unei declarații a lui Phelan postată pe platforma X.

Anularea contractelor NMRO

În memo-ul referitor la întreținere, Phelan a dispus încetarea tuturor contractelor din cadrul programului logistic Naval Maintenance, Repair and Overhaul (NMRO). Acest program a fost creat pentru a anticipa posibile defecțiuni ale sistemelor de pe nave și aeronave, utilizând inteligența artificială și alte analize predictive. Phelan a subliniat faptul că software-ul a fost supraingineriat și a devenit imposibil de utilizat, aceasta determinând anularea contractelor pentru a redirecționa economiile către o nouă strategie.

Contractele NMRO, acordate în 2021 către Lockheed Martin și dezvoltatorul IFS, au fost criticate. Un purtător de cuvânt al Lockheed a exprimat deschiderea de a colabora cu Marina asupra noii strategii și de a-și oferi expertiza pentru a asigura capacitatea de întreținere necesară.

Valorificarea fondurilor economisite

Anulările de contracte IT reprezintă, în total, peste 568 de milioane de dolari în valoarea contractelor, iar Phelan estimează că economia de până la 200 de milioane de dolari poate fi redirecționată în mod eficient.

Restructurarea priorităților

Un al doilea memorandum a vizat granturile și contractele DEI, schimbările climatice și alte programe care, conform lui Phelan, „nu sunt aliniate cu prioritățile DoD și DoN”. Au fost anulate 45 de granturi și contracte, inclusiv:

2,7 milioane de dolari pentru studierea combustibililor pentru decarbonizarea navală la University of South Carolina
3 milioane de dolari pentru studierea „Convingerii, Identității și Moralității în Medii Sociale-Cibernetice” la Carnegie Mellon University
1,1 milioane de dolari pentru servicii de „consultanță de gen” la NAVSUP FLC Pearl Harbor
și altele

Phelan a anunțat că aceste anulări vor genera economii de până la 41 de milioane de dolari, fonduri ce pot fi mai bine alocate priorităților critice ale Marinei.

Colaborarea cu birourile de contractare

Phelan a solicitat colaborarea secretarului adjunct al Marinei pentru Cercetare, Dezvoltare și Achiziții cu birourile de contractare pentru a asigura anularea imediată și dispunerea promptă a fondurilor și activităților rămase în conformitate cu ordinele sale.

Deciziile lui Phelan vin la doar câteva săptămâni după ce Secretarul Apărării, Pete Hegseth, a publicat un memo pe 10 aprilie privind anularea unor contracte majore de consultanță IT și altele care susțin activități DEI, schimbări climatice, răspuns Covid-19 și altele neesențiale, economisind peste 5 miliarde de dolari.

Citeste in continuare

Actualitate

Ultima călătorie a Papei Francisc: Ceremonia funerară la Roma

Publicat

acum 2 zile

aprilie 26, 2025

Incisiv

Sicriul Papei Francisc, purtat de un papamobil modificat

Sicriul Papei Francisc va fi purtat sâmbătă cu un papamobil special adaptat pentru această ocazie, același vehicul pe care Suveranul Pontif l-a folosit în călătoriile sale anterioare. Ceremonia va începe la Vatican și se va încheia la Bazilica Santa Maria Maggiore din Roma, marcând o ultimă călătorie simbolică pentru liderul spiritual.

Detalii despre transportul sicriului

Papamobilul a fost utilizat anterior de Papa Francisc în timpul unei călătorii în Orient, însă pentru funeralii a fost modificat pentru a susține o platformă funerară. Aceasta va fi ultima dată când pontiful argentinian va fi transportat într-unul dintre aceste vehicule, care au fost parte integrantă a interacțiunii sale cu credincioșii.

Ceremonia religioasă și parcursul cortegiului funerar

Ceremonia religioasă a început la ora locală 10:00 (8:00 GMT) în Piața Sfântul Petru din Vatican. După slujbă, cortegiul funerar va străbate străzile Romei în direcția Bazilicii Santa Maria Maggiore, locul ales de Papa Francisc pentru a fi înmormântat.

O inmormântare intimă și semnificativă

Înmormântarea va avea loc într-un cadru restrâns, în prezența cardinalilor, apropiaților și a unor persoane defavorizate. La cererea papei, vor fi incluse și persoane sărace și fără adăpost, subliniind angajamentul său față de cei nevoiași.

O schimbare de tradiție

Papa Francisc va fi primul Suveran Pontif care nu va fi înmormântat în Bazilica Sfântul Petru în mai bine de un secol. Se estimează că la funeralii vor participa aproximativ 200.000 de persoane, împreună cu peste 130 de delegații din diverse țări și organizații internaționale.

Moartea Papei Francisc

Francisc a decedat în Lunea Paștelui, la vârsta de 88 de ani, în urma unui accident vascular cerebral, urmat de comă și insuficiență cardiacă. Starea sa de sănătate s-a deteriorat semnificativ în ultimele săptămâni, afectat de insuficiență respiratorie acută, hipertensiune arterială și alte probleme medicale.

Citeste in continuare