Featured
Magistratii #rezist sar pe Mateescu
Ce ne vad ochii? Asociatiile #rezistente Forumul Judecatorilor din Romania si Initiativa pentru Justitie – conduse de catre judecatorul Dragos Calin, respectiv procurorul Bogdan Pirlog – sar la gatul presedintelui CSM Bogdan Mateescu. Bine, nu al lui, personal, ci al Consiliului Superior al Magistraturii, cele doua ONG-uri acuzand institutia ca nu le-a permis accesul la sedinta de Plen de marti, 29 iunie 2021, unde aceste asociatii hashtagiste ar fi vrut sa ceara revocarea judecatorului Lucian Netejoru de la conducerea Inspectiei Judiciare. Partea proasta este ca AIJ si AFJR trimisesera cererea de acces la sedinta in seara zilei de luni, 28 iunie 2021, cu 13 ore inainte de inceperea sedintei. La randul lui, CSM le raspunde ca au avut timp inca din data de 25 iunie sa vada ca sedinta Plenului urma sa se desfasoare la Palatul Parlamentului, intr-o sala fara dotari tehnice pentru videoconferinta. In schimb, daca ONG-urile ar fi trimis solicitarea din timp, Consiliul ar fi avut timp sa rezolve problema legaturii video, sugereaza CSM.
O sa vedeti mai jos schimbul de mesaje dintre CSM si asociatiile magistratilor-activisti. Noi o curiozitate avem: odata cu acest refuz, va iesi din nou Bogdan Pirlog sa-l injure pe Bogdan Mateescu pe forumurile magistratilor si sa-l califice iarasi drept „Slugarete”? Asta – desigur – daca se confirma identitatea dintre Pirlog si utilizatorul de Facebook Caius Marcius, care a pretins ca ar fi acelasi cu procurorul militar.
In fine – iata mai intai comunicatul AFJR-AIJ:
„Asociatia Forumul Judecatorilor din Romania si Asociatia Initiativa pentru Justitie protesteaza impotriva actiunilor prin care Consiliul Superior al Magistraturii impiedica in mod nepermis exercitarea de catre asociatiile magistratilor a dreptului conferit de lege de a participa la dezbaterea subiectelor de interes pentru profesia de magistrat
Un astfel de subiect este si activitatea Inspectiei Judiciare, care a facut de-a lungul timpului obiectul a numeroase critici, ultimele pe care le reamintim fiind cele din hotararea pronuntata de Curtea de Justitie a Uniunii Europene in data de 18 mai 2021 si din rapoartele elaborate de Comisia Europeana in cadrul Mecanismului de Cooperare si Verificare – in Raportul din 8 iunie 2021 se arata faptul ca
‘Anii 2018 si 2019 au fost marcati de controverse cu privire la abordarea CSM fata de functia de inspector-sef, intrucat CSM a prelungit efectiv durata mandatului inspectorului-sef in exercitiu, in pofida controverselor legate de o prelungire provizorie, sub forma interimatului, pe baza unei ordonante de urgenta a guvernului.
Curtea de Justitie a UE a fost sesizata cu o cerere de decizie preliminara privind compatibilitatea cu articolul 2 si cu articolul 19 alineatul (1) din TUE a competentei guvernului de a efectua in cadrul Inspectiei Judiciare numiri interimare in functii de conducere responsabile cu desfasurarea procedurilor disciplinare impotriva judecatorilor si a procurorilor.
In hotararea sa din 18 mai 2021, CJUE a statuat ca o reglementare nationala nu poate sa dea nastere unor indoieli cu privire la faptul ca prerogativele unui organ judiciar insarcinat cu efectuarea cercetarilor disciplinare si cu exercitarea actiunii disciplinare impotriva judecatorilor si a procurorilor ar putea fi utilizate ca instrument de presiune asupra activitatii respectivilor judecatori si procurori sau de control politic al acestei activitati.
Curtea a statuat ca o reglementare nationala este de natura sa dea nastere unor astfel de indoieli atunci cand are ca efect, fie si cu titlu provizoriu, sa permita guvernului statului membru in cauza sa faca numiri in functiile de conducere ale organului care are misiunea de a efectua cercetarile disciplinare si de a exercita actiunea disciplinara impotriva judecatorilor si a procurorilor cu incalcarea procedurii ordinare denumire prevazute de dreptul national.
Hotararea reconfirma scopul recomandarii din 2018. Autoritatile care supravegheaza Inspectia Judiciara, in special CSM, vor trebui sa tina seama in mod corespunzator de hotarare, si in lumina preocuparilor repetate exprimate cu privire la activitatea Inspectiei Judiciare.
In ultimii ani, institutiile judiciare, inclusiv CSM, au scos in evidenta existenta unor preocupari legate de lipsa de raspundere a Inspectiei Judiciare, mentionand proportia ridicata a dosarelor inaintate in instanta de Inspectie, respinse in cele din urma in instanta, concentrarea tuturor proceselor decizionale in cadrul atributiilor inspectorului-sef si limitele competentelor de supraveghere ale CSM.
Pe plan mai general, aceste evolutii au ridicat semne de intrebare cu privire la masura in care noile dispozitii ale legilor justitiei privind numirea conducerii Inspectiei Judiciare si raspunderea acesteia ofera garantii suficiente si asigura echilibrul corect intre judecatori, procurori si CSM’.
In aceste conditii, intrucat pe ordinea de zi a sedintei Plenului CSM din data de 29 iunie 2021 s-a aflat ‘Raportul de constatari faptice – Auditul extern al managementului Inspectiei Judiciare pentru anul 2020’, la data de 28 iunie 2021, subscrisele am comunicat Consiliului Superior al Magistraturii, in scris, intentia de a participa, prin cate un reprezentant, la dezbaterea acestui subiect.
La data de 29 iunie 2021, cu mai putin de o ora inainte de inceperea sedintei de Plen, Consiliul Superior al Magistraturii ne-a comunicat insa, prin secretarul sau general, faptul ca, din cauza conditiilor epidemiologice, sedintele plenului se tin intr-o sala din incinta Parlamentului (alegere stranie pentru garantul independentei justitiei), in care echipamentele audio-video ale CSM au fost configurate fara a se lua in calcul participarea in sistem de videoconferinta, desi cadrul general legal recomanda o atare solutie (Legea nr.114/2021) – http://www.forumuljudecatorilor.ro/wp-content/uploads/image2021-06-29-085636.pdf.
Aceasta atitudine a Consiliului Superior al Magistraturii este insa nu doar o noua incalcare a recomandarilor care i-au fost adresate de Comisia Europeana in cadrul Mecanismului de Cooperare si Verificare – prin raportul MCV din 25 ianuarie 2017 s-a recomandat ca ‘CSM sa elaboreze un program colectiv pentru mandatul sau, care sa includa masuri de promovare a transparentei si a responsabilizarii.
Acest program ar trebui sa includa o strategie orientata catre exterior, cu reuniuni deschise periodice cu adunarile judecatorilor si procurorilor la toate nivelurile, precum si cu societatea civila si cu organizatiile profesionale, si sa organizeze discutarea rapoartelor anuale in cadrul adunarilor generale ale instantelor si ale parchetelor’, dar si o incalcare grava a insesi legii in baza careia Consiliul Superior al Magistraturii a fost infiintat si functioneaza – art. 29 alin. 2 din Legea nr. 317/2004 stabileste, fara nicio conditie, ca ‘asociatiile profesionale ale judecatorilor si procurorilor pot participa la lucrarile plenului si ale sectiilor, exprimand, atunci cand considera necesar, un punct de vedere asupra problemelor ce se dezbat, la initiativa lor sau la solicitarea membrilor Consiliului Superior al Magistraturii’”.
Redam si raspunsul CSM, insotit de facsimilele celor doua e-mailuri:
„Conducerea Consiliului Superior al Magistraturii respinge categoric acuzatiile formulate de doua asociatii ale magistratilor, in sensul ca acestea au fost impiedicate in mod nepermis sa participe la dezbaterile referitoare la activitatea Inspectiei Judiciare din cadrul sedintei Plenului programata in data de 29.06.2021, ora 10:00, la Palatul Parlamentului, Sala Regele Mihai I al Romaniei.
Pentru o corecta si completa informare a publicului, precizam ca inca din 25.06.2021, au fost publicate pe site-ul Consiliului Superior al Magistraturii detalii privind data, ora si locul desfasurarii sedintei Plenului, precum si ordinea de zi.
Abia in seara zilei de 28 iunie 2021, ora 21:00, cu cateva ore inaintea inceperii sedintei, la Consiliul Superior al Magistraturii a fost primita solicitarea celor doua asociatii de magistrati de a participa, prin sistem de video-conferinta, doar la dezbaterile din cadrul punctului 9 aflat pe ordinea de zi (care privea Raportul de constatari faptice – Auditul extern al managementului Inspectiei Judiciare pentru anul 2020), fiind nominalizati in acest sens doamna judecator dr. Maria Nicola, din cadrul Tribunalului Dolj si procuror Bogdan Pirlog din cadrul Parchetului de pe langa Tribunalul Militar Bucuresti.
Cum toate persoanele care au fost invitate sau au solicitat sa participe la sedinta Plenului – judecatori, avocati, inspectori judiciari etc – confirmasera deja prezenta fizica, echipamentele IT au fost configurate exclusiv pentru sonorizare, transmisie video cu circuit intern si streaming live prin intermediul serverelor CSM.
Avand in vedere ca sedinta urma sa se desfasoare in afara sediului Consiliului, pretestarile si testarile echipamentelor necesare transmiterii in bune conditii ale acesteia au fost realizate in dupa-amiaza zilei de 28 iunie 2021, in limitele conventiei de utilizare a salii de sedinta si ale conditiilor de securitate si protocol specifice cladirii Palatului Parlamentului.
Asadar, de la momentul luarii la cunostinta a solicitarii de participare in sistem de videoconferinta si pana la momentul inceperii sedintei de Plen nu a existat timpul material necesar configurarii sistemului audio-video-it si pentru participare prin videoconferinta.
Aceasta imprejurare a fost adusa la cunostinta asociatiilor petente in dimineata zilei de 29 iunie 2021, ora 9:00, ocazie cu care li s-a solicitat si un punct de vedere scris pentru a fi avut in vedere in cadrul discutiilor cu privire la punctul 9 de pe ordinea de zi a sedintei de Plen. De asemenea, s-a solicitat conducerilor celor doua asociatii, ca pe viitor, sa anunte, in timp util, dorinta de a participa la sedintele Consiliului. Cererea asociatiilor poate fi accesata aici (n.r. vezi facsimil 1), iar raspunsul Secretarului General al Consiliului Superior al magistraturii poate fi accesat aici (n.r. vezi facsimil 2).
Precizam ca niciuna dintre cele doua asociatii ale magistratilor nu au transmis vreun punct de vedere.
Consiliul Superior al Magistraturii asigura toate asociatiile magistratilor ca ramane deschis comunicarii si reaminteste publicului ca intreaga sa activitate este supusa unor standarde ridicate de transparenta, printre altele, prin transmiterea live a sedintelor Plenului si Sectiilor si publicarea actelor adoptate in activitatea sa pe site-ul institutiei”, dezvaluie Lumea Justitiei. (Irinel I.).
Exclusiv
IPJ Mehedinți – Fabrica de imputerniciți. Concursul? O legendă urbană cu tenta de ilegalitate
„Inspector-șef” – funcție sau scaun muzical?
De aproape un deceniu, la Inspectoratul de Poliție Județean (IPJ) Mehedinți nu avem conducere stabilă, ci un maraton de împuterniciri și desemnări marca IGPR, după cum dezvăluie Sindicatul Europol. Legea spune una, practica spune „las’ că merge și-așa”.
Art. 27¹⁶ din Legea 360/2002 e clar:
– împuternicire maxim 6 luni,
– poate fi prelungită încă 6 luni,
– în acest timp este obligatoriu organizat și desfășurat concursul pentru ocuparea postului.
La Mehedinți, în schimb, s-a inventat un nou sport național: ocolirea sistematică a concursurilor legale, în favoarea numirilor temporare, prelungite la nesfârșit.
Parada șefilor de-o vară: vin, sunt împuterniciți, pleacă
Conform cronologiei prezentate de Sindicatul Europol, tabloul arată așa:
- 2014–2017 – cms. șef Romulus Oprița
– Împuternicit în aprilie 2014
– Devine titular prin concurs în ianuarie 2015 (miracol rar: s-a făcut chiar un concurs!) - 2017–2018 – cms. șef Mirel Dumitru
- 2018–2019 – cms. șef Luca Lucian
- 2019–2020 – cms. șef Fețanu Daniel (importat de la IPJ Gorj)
- 2020–2021 – cms. șef Mirel Dumitru (revenire în forță, că tot era loc liber)
- 2021 – februarie 2023 – cms. șef Bibu Ștefan Raminel
Numitor comun pentru toți acești ani, așa cum subliniază Sindicatul Europol:
– numai împuterniciri și desemnări,
– fără organizarea și desfășurarea unui concurs pentru funcția de inspector-șef, deși IGPR avea obligație legală să facă asta.
Când dai examen cu nota 1 și tot inspector-șef ești (pentru puțin timp)
- Februarie 2023 – aprilie 2023 – cms. șef Costin Tuică
– Împuternicit inspector-șef
– În martie 2023 se organizează, în sfârșit, un concurs
– Rezultatul: obține nota 1
– În aprilie 2023, împuternicirea încetează.
Concursul s-a ținut, formal, dar a funcționat ca o simulație cu public: sistemul și-a bifat hârtia, nu și competența.
Nașul, primarul și polițistul „care a îndrăznit”
- 24 aprilie 2023 – mai 2024 – cms. șef Gheorghe Lucian Tunaru
– Împuternicit inspector-șef
– Pe durata mandatului: nici urmă de concurs pentru ocuparea funcției
– Mandatul încetează, funcția rămâne tot „provizorie”, dar bine păzită.
În această perioadă, după cum reamintește Sindicatul Europol, IPJ Mehedinți ajunge în atenția publicului prin cazul polițistului rutier care ar fi fost supus presiunilor instituționale după ce a îndrăznit să sancționeze primarul comunei Ponoarele – primar care, ce să vezi, este nașul de cununie al cms. șef Tunaru.
Statul de drept made in Mehedinți: dacă amenda lovește în cumetrie, polițistul devine problemă, nu legea încălcată.
Concursul amânat până dă DNA-ul peste tine
- Mai 2024 – septembrie 2025 – cms. șef Dumitru Marian Cîrcei (venit de la IGPR)
– Împuternicit inspector-șef
– Anunțul pentru organizarea concursului este publicat pe hub-ul MAI în ultima zi, înainte să expire termenul de 12 luni prevăzut de art. 27¹⁶ din Legea 360/2002
– Concursul este apoi amânat fără niciun motiv procedural serios invocat
– Deși exista obligația legală nu doar de organizare, ci și de finalizare a concursului, funcția rămâne neocupată prin concurs.
Epicentru al scandalului: potrivit informațiilor prezentate de Sindicatul Europol, concursul nu a mai fost dus până la capăt pentru că cms. șef Cîrcei a devenit inculpat într-un dosar DNA, acuzat că ar fi falsificat un ordin de serviciu.
Soluția clasică: pensionare „subită” și plecare discretă din scenă.
Ștafeta împuterniciților: următorul, te rog!
- Septembrie 2025 – prezent – cms. șef Decebal Dumitru Drăghiea
– Împuternicit și ulterior desemnat inspector-șef.
Funcția rămâne, în continuare, un fel de scaun de probă, nu un post obținut transparent, prin competiție reală.
Bilanțul unui deceniu: legea e opțională, împuternicirea e regulă
Concluzia, așa cum o sintetizează Sindicatul Europol:
În aproape 10 ani, funcția de inspector-șef al IPJ Mehedinți a fost ocupată aproape permanent prin împuterniciri, în timp ce organizarea de concursuri a fost excepția, nu regula.
Deși Legea 360/2002, art. 27¹⁶ alin. (1), stipulează clar că pe durata a maximum 12 luni (6 luni + prelungire 6 luni) trebuie obligatoriu organizat și desfășurat concursul, la Mehedinți s-a instalat o practică de sfidare sistematică a legii, sub privirea „nevinovată” a IGPR și MAI.
Cum se numește când nu-ți faci treaba? Penal, nu „procedural”
Textul legal citat de Sindicatul Europol nu e interpretabil:
„Polițistul poate fi împuternicit, cu acordul acestuia, pe o perioadă de maximum 6 luni. Prelungirea împuternicirii poate fi dispusă, cu acordul polițistului, pentru maximum 6 luni, perioadă în care sunt obligatorii organizarea și desfășurarea concursului pentru ocuparea postului.”
Întrebarea finală, ridicată explicit de Sindicatul Europol, lovește direct:
Cum se numește fapta unui funcționar public care nu își îndeplinește o atribuție de serviciu și cine răspunde pentru neîndeplinirea unei obligații prevăzute expres de lege?
În codul penal și în limbajul comun, astfel de „uitări” nu se numesc nici „proceduri interne”, nici „sincope organizatorice”. Se numesc, la un moment dat, abuz de funcție, neglijență în serviciu sau complicitate prin tăcere.
La IPJ Mehedinți, însă, pare că s-a inventat un nou concept:
„Împuternicire perpetuă cu răspundere difuză” – toți știu că e ilegal, dar nimeni nu e vinovat. (Cristina T.).
Legea vie care a fost băgată la morgă cu ordonanțe
Legea salarizării 153/2017 a fost vândută polițiștilor și militarilor drept „marea reformă”, marele salt spre normalitate. În realitate, a fost împărțită în două etaje:
- Etajul 1 – urcarea „din etapă în etapă” până în 2022, spre o grilă-țintă.
- Etajul 2 – regimul adevărat, scris negru pe alb la art. 12 alin. (2):
din 2023, salariile de funcție se stabilesc prin înmulțirea coeficientului din anexă cu salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată.
Adică un mecanism viu, logic și simplu:
coeficientul tău × salariul minim la zi = salariul tău de funcție.
Crește salariul minim? Crește și salariul de funcție. Automat. Fără rugăminți, fără pelerinaje la minister, fără „vom analiza în perioada următoare”.
Asta a votat Parlamentul în 2017.
Asta scrie legea.
Asta nu ați văzut niciodată pe fluturaș.
Informațiile privind acest mecanism sunt explicate public inclusiv de Sindicatul Diamantul, care a avut „obrăznicia” de a citi legea până la capăt și de a o raporta la realitate.
Când baza se triplează, dar salariul rămâne la locul lui, ca la muzeu
Acum, să punem cifrele pe masă, nu poveștile.
- În 2017, când s-a făcut legea, salariul minim brut era 1.450 lei.
- Astăzi este 4.050 lei.
- De la 1 iulie 2026 urcă la 4.325 lei.
Baza de calcul, cea de care ar fi trebuit legat salariul de funcție, s-a aproape triplat.
Dacă Legea 153/2017 ar fi fost aplicată integral, așa cum e scrisă:
salariul de funcție al fiecărui polițist și militar ar fi urcat odată cu salariul minim.
Nu după chef, nu după an electoral, nu după „disponibilități bugetare”, ci după o formulă clară:
coeficient × salariul minim în vigoare.
În lumea reală, însă, statul a ales altceva: a înghețat totul în 2022 și a aruncat cheia.
Cum s-a făcut „magia”: salariu viu, transformat în salariu mumificat
An de an, prin ordonanțe și legi făcute pe genunchi, statul a decis că legea se aplică… dar nu chiar.
Salariile au fost blocate la grila gândită pentru anul 2022.
Traducere din birocratic în română:
- Coeficientul tău a rămas frumos pe hârtie.
- Salariul minim a urcat în lumea reală.
- Salariul tău de funcție a fost ținut jos, la nivelul de acum patru ani.
Ce vedeți pe fluturaș nu este rezultatul legii aplicate integral.
Este rezultatul unor „înghețări” succesive, a unei decizii politice reci și calculate:
să nu lase salariul de funcție să urce odată cu salariul minim, deși exact asta scrie în Legea 153/2017.
Diferența dintre cât ar fi trebuit să luați dacă s-ar fi aplicat formula legală și cât luați în realitate — aceea este suma pe care v-a oprit-o statul prin neaplicare.
Nu prin tăieri oficiale, nu prin austeritate declarată, ci printr-un simplu artificiu: „înghețăm la nivelul anului 2022 și gata”.
Acest mecanism al neaplicării este detaliat public de Sindicatul Diamantul, care arată, cu legea în mână, cum a fost oprit salariul din creștere în timp ce baza lui de calcul se umfla.
Rețeta clasică: când nu vrei să aplici o lege, inventezi alta
Șablonul e deja clasic în România:
- Faci o lege cu promisiuni mari, grile, coeficienți, ținte „europeane”.
- Nu o aplici integral niciodată.
- Când lumea începe să observe, scoți o lege nouă, cu:
- „etape”,
- „perioade tranzitorii”,
- „eșalonări”,
- „implementare graduală”.
Și așa, în loc să recunoști că ai sabotat legea veche, vinzi o nouă iluzie:
o altă țintă, împinsă undeva în viitor, la ani-lumină de fluturașul de salariu.
Azi se vorbește din nou despre o altă lege, alte scheme, alt „cadru modern de salarizare”.
Întrebarea pe care o pune, tranșant, și Sindicatul Diamantul rămâne:
Când o lege nu se aplică, soluția corectă este să mai fabrici încă una – sau să o aplici, în sfârșit, pe cea existentă?
Prețurile nu au perioadă de probă. Salariile, da.
În tot acest timp, un singur lucru în România nu știe ce-s alea „etape”, „eșalonări” și „regim tranzitoriu”:
prețurile din magazine.
- Ele nu așteaptă să se termine tranziția.
- Nu cer aviz de la minister.
- Nu se blochează „la nivelul anului 2022”.
Prețurile se aplică integral, în fiecare lună.
Fără ordonanță de urgență. Fără „recalculări”. Fără jocuri de culise.
Salariul de funcție însă, acolo unde legea îl voia legat de realitate (salariul minim), a fost ținut pe loc, deliberat, în timp ce costul vieții a alergat înainte.
Concluzie: Lege pe hârtie, iluzie pe fluturaș
Legea 153/2017, citită până la capăt, îți spune clar:
salariul tău de funcție trebuia să crească odată cu salariul minim.
Realitatea îți spune altceva:
salariul tău a fost închis într-o cușcă numită „nivel 2022”, iar cheia a fost aruncată prin ordonanțe, „înghețări” și jocuri politice.
În timp ce Sindicatul Diamantul arată cu degetul spre articolul de lege care trebuia să-ți protejeze venitul, statul îți arată cu degetul alte promisiuni, alte grile, alt viitor.
Pe scurt:
Legea era gândită să fie un mecanism viu.
Guvernanții au transformat-o într-un tablou mort, agățat pe perete, în timp ce fluturașul tău de salariu rămâne, lună de lună, dovada unei neaplicări premeditate. (Cerasela N.).
Featured
Specialiști „din pix” în energia eoliană: CERONAV, prins de Curtea de Conturi cu pregătiri fictive pentru experți internaționali
„Apucături mioritice” la un centru cu pretenții internaționale
Curtea de Conturi a descoperit că Centrul Român pentru Pregătirea și Perfecționarea Personalului din Transporturi Navale (CERONAV) Constanța, aflat în subordinea Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, a „format” specialiști în energia eoliană doar pe hârtie.
Potrivit dezvăluirilor publicate de Cotidianul Național, sub semnătura Claudiei Marcu, mai multe persoane au fost trecute ca absolvenți de cursuri internaționale, fără să fi participat vreodată la pregătire. Practica a afectat grav credibilitatea centrului pe plan internațional, în condițiile în care vorbim despre instruiri esențiale pentru siguranța muncii la înălțime, proceduri de salvare și manevrarea în siguranță a sarcinilor grele.
Absolvenți „invizibili”: în WINDA, dar nu și în sălile de curs
Controlul Curții de Conturi a vizat perioada 2024–2025 și cursurile pentru turbine eoliene organizate de CERONAV. Inspectorii au constatat înscrierea, în platforma internațională WINDA – baza de date oficială a Global Wind Organization (GWO) pentru personal calificat în industria eoliană – a unor persoane care:
- nu au participat fizic la cursurile GWO;
- nu apar pe listele de prezență și în cataloage;
- nu figurează în baza de date internă a CERONAV;
- în unele cazuri nici măcar nu au plătit taxele aferente cursurilor.
Din cele 13 persoane verificate, 8 au fost înregistrate ca absolvenți și înscrise în WINDA, deși în realitate nu au trecut prin procesul de formare, se arată în constatarea Curții de Conturi, citată de Cotidianul Național.
Nici cursuri, nici bani: pregătire zero, factură neplătită
Situația este agravată de faptul că o parte dintre „absolvenți” nici măcar nu au achitat contravaloarea cursurilor. Curtea de Conturi notează că:
- 6 din cei 8 beneficiari nu au plătit taxele, în sumă totală de 14.197 lei;
- ceilalți 2 au beneficiat de gratuitate, fiind angajați ai CERONAV, cu contracte de muncă pe perioadă nedeterminată.
Cursurile GWO, organizate în baza unor standarde internaționale (9 standarde, 28 de module de specialitate), sunt puse la dispoziție prin platforma electronică GWO și livrate de experți ai CERONAV. În mod normal, doar parcurgerea integrală a acestor module permite înscrierea în WINDA.
Cursuri opționale, certificate globale: cum funcționează sistemul GWO/WINDA
Cursurile GWO sunt opționale și sunt organizate de CERONAV în baza unei acreditări acordate de INTERTEK INDUSTRY SERVICES ROMÂNIA SRL, firmă la rândul ei acreditată de Global Wind Organization.
GWO administrează baza de date WINDA (Wind Industry Database), platformă globală care gestionează și verifică calificările lucrătorilor din industria eoliană.
Standardele internaționale publicate de GWO nu impun emiterea unor certificate tipărite; este suficientă înscrierea în WINDA. Pentru angajatori, verificarea se face online, direct în această bază de date. Cu alte cuvinte, odată înscris în WINDA, un lucrător este tratat ca fiind calificat la nivel internațional.
Curtea de Conturi: înscrieri ilegale, riscuri majore de siguranță
Curtea de Conturi concluzionează că CERONAV a înscris ilegal persoane în WINDA, oferindu-le, de facto, acces la piața globală de muncă în domeniul turbinelor eoliene, fără ca acestea să fi parcurs pregătirea obligatorie.
Raportul avertizează că lipsa cunoștințelor poate genera:
- incapacitatea de a reacționa corect în situații critice;
- riscuri majore pentru siguranța persoanelor;
- consecințe juridice și economice semnificative.
Pe plan calitativ, Curtea notează efecte negative asupra bunei gestiuni financiare și asupra climatului de legalitate și credibilitate a cursurilor CERONAV – un centru care ar fi trebuit să fie reper de profesionalism în formarea personalului de specialitate.
Ce ar fi trebuit să învețe „specialiștii” din dosare
Cursurile GWO vizate de controlul Curții de Conturi sunt dedicate personalului din industria energiei eoliene, inclusiv offshore, și au ca scop:
- prevenirea accidentărilor la ridicarea, transportul, împingerea sau tragerea sarcinilor grele;
- reducerea riscurilor asociate cu lucrul în medii periculoase;
- asigurarea procedurilor corecte de lucru și de salvare în situații de urgență;
- formarea în tehnici de legare a sarcinilor, în funcție de greutate, centru de greutate și formă;
- utilizarea semnelor standard internaționale pentru ghidarea macaralei și coordonarea în siguranță a ridicării sau coborârii materialelor.
În lipsa parcurgerii efective a acestor module, așa-zișii „specialiști” sunt validați doar scriptic, dar lipsiți de pregătirea practică esențială pentru activitatea la înălțime și în condiții de risc crescut.
Imaginea României, subminată în industria eoliană
Dezvăluirile prezentate de Cotidianul Național și confirmate de constatări ale Curții de Conturi ridică semne de întrebare asupra modului în care un centru național de pregătire, cu acces la platforme și certificări internaționale, a gestionat un domeniu extrem de sensibil: siguranța în industria eoliană.
„Apucăturile mioritice” descrise în articolul Claudiei Marcu nu afectează doar reputația CERONAV, ci riscă să compromită credibilitatea României în fața partenerilor internaționali, într-un sector strategic pentru tranziția energetică și pentru piața muncii specializate.
IPJ Mehedinți – Fabrica de imputerniciți. Concursul? O legendă urbană cu tenta de ilegalitate
„Inspector-șef” – funcție sau scaun muzical? De aproape un deceniu, la Inspectoratul de Poliție Județean (IPJ) Mehedinți nu avem conducere...
Cum a omorât Statul Legea 153/2017 cu pixul: autopsia unui salariu „înghețat” la minus
Legea vie care a fost băgată la morgă cu ordonanțe Legea salarizării 153/2017 a fost vândută polițiștilor și militarilor drept...
Alchimia norilor si mafia antigrindina: Cum a inventat statul român racheta care „împușcă” legile și bugetul înainte să apară dovezile
O investigație marca „Incisiv de Prahova” scoate la iveală un experiment administrativ halucinant: sistemul antigrindină a început să toace milioane...
Permis cu pile, justiție la mișto: Pîrvu Leonard, examinatorul cu ‘prieteni procurori’, IPJ Prahova și noua miliție care vrea să bage presa în gard. „Grădinița de cadre” IPJ Prahova (V)
IPJ Prahova, de la „dați-ne sursele” la „stați cuminți, că vă dăm în judecată” Seria de dezvăluiri publicată de Incisiv...
Confirmarea unei investigații Incisiv de Prahova: Penitenciarul Ploiesti si Berceni – groapa de gunoi– groapa morală. Comisarul „apt limitat” Matei, de la inimioare pe Instagram la molozul de un milion de euro
„Investigații pe mutește, moloz la vedere” Corpul de Control confirmă ce scrie presa (Incisiv de Prahova, pardon), DNA-ul miroase a...
Marea țeapă a Legii 153: Cum a reușit Statul să transforme salariile polițiștilor într-o glumă de prost gust
România este țara unde legile sunt scrise cu cerneală simpatică: apar pe hârtie, par frumoase sub lumina reflectoarelor din Parlament,...
Marea scamatorie a legii-fantomă: Cum a evaporat statul salariile polițiștilor sub privirile blajine ale Parlamentului
În timp ce guvernanții exersează piruete retorice pe holurile ministerelor, polițiștii români au ajuns să trăiască într-o realitate paralelă, unde...
Pata neagră a sponsorului la Boldești-Scăeni: cum un „golan corporatist” și un primar de provincie transformă fotbalul într-o republică a pilelor
O nouă ligă a rușinii la Boldești-Scăeni: cum fotbalul e ținut în liga a 4-a ca să joace în liga...
Duster cu număr de botez: Împuternicitul Ginel Preda își plimbă familia pe banii fraierilor, în timp ce Guvernul taie din lefuri. „Grădinița de cadre” IPJ Prahova (IV)
„Bariera rușinii”: Dacia Duster de serviciu, taxi de familie pentru șeful IPJ Prahova În dimineața zilei de azi, 04.06.2026, la...
Marele Panopticon cu epoleți: Cum ne-au vândut intimitatea pe 320 de milioane de euro, în timp ce spitalele mor de inaniție
În timp ce prin spitalele patriei gândacii fac instrucție pe lângă bolnavii lăsați fără medicamente, iar profesorii și pensionarii numără...
Norma de hrană, băgată la tocat: cum vrea ministrul Pîslaru să facă impozabil și aerul pe care-l respiră polițiștii și militarii
„Invenția” lui Pîslaru: să reinventezi roata, dar pătrată Într-un interviu recent, ministrul Dragoș Pîslaru a reușit performanța să explice doct...
O nouă eră în împuternicirile polițienești: IPJ Ialomița, inspectoratul care fuge de concurs ca dracul de tămâie
O cronologie a provizoratului: șase ani de șefi „de probă” la IPJ Ialomița La IPJ Ialomița, funcția de inspector-șef a...
ANTIGRINDINA: Milionul fantomă de hectare protejate. Cum a împușcat statul norii pe hârtie și a ratat culturile din câmp
„Milioane de hectare protejate” – slogan oficial, nu realitate agricolă În România, Sistemul Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor...
BMW-urile în gard, legea la fereastră: „Grădinița de cadre” IPJ Prahova și SRPCIV, fabrica de haos pe roți (III)
PRAHOVA, MOȘIE DE PILE ȘI ÎMPUTERNICIȚI PE VIAȚĂ De mai bine de un deceniu, IPJ Prahova arată ca o casă...
PATA NEAGRĂ PE OBRAZUL CORPORATIST: CUM UN „AMOREZ” DE PUTERE FACE DE RÂS O COMPANIE SERIOASĂ ÎN MLAȘTINA NEPOTISMULUI DIN BOLDEȘTI-SCĂENI!
DICTATURA CIORBEI LA BOLDEȘTI-SCĂENI: REPUBLICA BANANIERĂ UNDE LEGEA E PREȘ, IAR NEPOTISMUL E SPORT NAȚIONAL! Măcelul de la stadion: Cum...
-
Exclusivacum 2 zile
Duster cu număr de botez: Împuternicitul Ginel Preda își plimbă familia pe banii fraierilor, în timp ce Guvernul taie din lefuri. „Grădinița de cadre” IPJ Prahova (IV)
-
Exclusivacum 2 zile
Pata neagră a sponsorului la Boldești-Scăeni: cum un „golan corporatist” și un primar de provincie transformă fotbalul într-o republică a pilelor
-
Exclusivacum 2 zile
Permis cu pile, justiție la mișto: Pîrvu Leonard, examinatorul cu ‘prieteni procurori’, IPJ Prahova și noua miliție care vrea să bage presa în gard. „Grădinița de cadre” IPJ Prahova (V)
-
Exclusivacum 4 zile
BMW-urile în gard, legea la fereastră: „Grădinița de cadre” IPJ Prahova și SRPCIV, fabrica de haos pe roți (III)
-
Exclusivacum 4 zile
PATA NEAGRĂ PE OBRAZUL CORPORATIST: CUM UN „AMOREZ” DE PUTERE FACE DE RÂS O COMPANIE SERIOASĂ ÎN MLAȘTINA NEPOTISMULUI DIN BOLDEȘTI-SCĂENI!
-
Exclusivacum 3 zile
Marele Panopticon cu epoleți: Cum ne-au vândut intimitatea pe 320 de milioane de euro, în timp ce spitalele mor de inaniție
-
Administratieacum 3 zileSărbătoare în comunitate: Festivalul Cireșelor revine la Păulești cu un regal folcloric și voie bună
-
Exclusivacum 4 zileEXPORTATORII DE TEROARE: DE LA „COLONIA PENALĂ” A LUI NAN DE LA COCA – COLA DIN PLOIEȘTI, LA JOCURILE DE CULISE ALE LUI MOLDOVAN ÎN REPUBLICA MOLDOVA