Anchete
Cum s-a pricopsit familia Cîțu cu o pădure umflată în stațiunea montană Voineasa/Cum l-a răsplătit șeful Guvernului pe binefăcătorul Nadolu
Din datele existente intr-un dosar instrumentat de DNA rezultă că pe raza localitații Voineasa din județul Vâlcea, care are statut de stațiune montană, au fost retrocedate nelegal circa 400 de hectare de pădure, ale căror beneficiari sunt persoane dinafara localității, cunoscute ca avand, influență politică, institutională sau financiară.
O cincime din aceasta suprafață este deținută de premierul Florin Vasile Cîțu si de fratele său George, care sunt originari din Rămnicu Vălcea. Conform declarației de avere a șefului Guvernului, frații Cîțu dețin in proprietate la Voineasa, în cotă de 1/2 fiecare, suprafața de 75 hectare de teren, pe care au dobăndit-o prin donație de la părinții lor. Pădurea acestora este situată pe muntele Puru, la baza părtiei de schi Transalpina Ski Resort, cel mai mare domeniu schiabil din Romănia. Dobândirea acestei păduri de către părinții actualului premier, Vasile si Elena Cîțu, este vădit nelegală intrucăt, pe de o parte, aceștia nu au prezentat niciun act constitutiv sau doveditor de proprietate, iar, pe de altă parte, nici ei nici antecesorii lor nu au deținut vreodată terenuri forestiere in localitatea Voineasa. Mai mult, pădurea pe care o dețin este situată pe domeniul public al statului si, sub nicio formă, nu putea constitui obiectul unei retrocedări, existănd o interdicție legală categorică in acest sens.
Cum s-a pricopsit familia Cîțu cu o pădure umflată în stațiunea montană Voineasa
Tatal si mama premierului Cîțu au obținut această suprafată de pădure prin hotărări dubioase pronunțate de Judecătoria Brezoi si Tribunalul Vălcea, prin care le-au fost admise schimburi cu terenuri forestiere dobăndite, și acestea in condiții discutabile, in alte localități din județul Vălcea, respectiv in Golești (localitatea lor natală) si in Voineșița, care erau de o calitate mult mai slabă. Ei s-au folosit de influența pe care o aveau in zonă, unde au activat in cooperația socialistă si au avut tangență cu stabi din Comitetul județean al PCR, precum si din poliție si din justiție. Un fost primar liberal vertical al comunei Voineasa, precum și Comisia locală pentru aplicarea legilor fondului funciar si Direcția Silvică Vălcea s-au opus acestor retrocedări si le-au contestat in justiție, dar majoritatea dosarelor au fost tergiversate si mușamalizate. Actualmente, mai există cel puțin două dosare importante pe rolul instanțelor vălcene, care au termene de judecată in toamnă, respectiv in septembrie si in octombrie 2021. Potrivit surselor noastre, anumiți judecători implicați ar fi primit, prin interpuși, parcele de un hectar din codrii familiei Cîțu. A fost inregistrată si o sesizare penală la DNA Pitești, dar și soluționarea dosarului constituit a fost tergiversată si mușamalizată.
Frații Cîțu aveau de gănd sa realizeze un complex turistic in zonă, care includea un hotel,părtie de schi si case de vacanță. In ultimii ani au preferat insă să facă bani din tăierea pădurii obținute pe șestache. O mare parte a pădurii a fost decimată, cu motivația că a fost afectată de un vierme dăunator. Defrișările fără cap si fără milă pe care le-am văzut in ultimul weekend sunt mai mult decat răvășitoare. Beneficiara tăierilor este cunoscuta si contestata firmă Holzindustrie Schweigofer, o companie de suflet a președintelui Klaus Iohannis. Compania austriacă a devenit, se pare, un liant puternic intre actualul șef al Guvernului si președintele Romăniei. Nu mai este de mirare ca Iohannis l-a vrut pe Cîțu prim-ministru si ca-l susține puternic in vederea preluării funcției de președinte al PNL, care poate fi o rampă de lansare pentru obținerea funcției supreme in stat in 2024.
Familia Cîțu a fost ajutată in dobandirea pădurii de la Voineasa și de fostul prefect liberal al județului Vălcea, Mircea Nadolu, cu care s-a aflat si se află in relații de prietenie. Nadolu a deținut funcții inalte in administrația publică de-a lungul ultimilor 25 de ani: secretar general al Prefecturii județului Vălcea in perioada 1997-2000, subprefect in perioada 2005-2009, prefect in perioada 2012-2014 si inalt functionar guvernamental ulterior. In cursul acestui an, după ce Florin Cîțu a devenit premier, Mircea Nadolu a fost numit in functia de sef al cancelariei prefectului judetului Valcea. El este insă prefect de facto, in contextul in care in această funcție a fost numit un novice de 30 de ani, care este fiul unui primar liberal de comună si a fost consilierul deputatului Cristian Buican, președintele PNL Valcea si bun amic si susținator al premierului Cîțu. Dupa cum se știe, prefectul este președintele Comisiei județene de aplicare a legilor fondului funciar, care decide schimbarea destinației si punerii in posesie asupra terenurilor arabile si forestiere din județ.
Cum l-a răsplătit șeful Guvernului pe binefăcătorul Nadolu
Cu o luna și ceva in urmă, premierul Cîțu si-a manifestat recunoștinta fata de amicul Mircea Nadolu, numindu-l pe fiul acestuia Cătălin Constantin Nadolu, un tanar de circa 40 de ani si fără nicio experiență in domeniul energetic sau managerial, in funcția de director general al societății de stat SMART SA. Nadolu junior a fost anterior economist la sucursala Vălcea a Regiei Autonome-Administrația Protocolului de Stat. Formal, compania SMART asigură servicii de mentenanță pentru reteaua de transport a companiei nationale TRANSELECTRICA, care deține 70 % din actiunile SMART, restul acțiunilor aparținănd Ministerului Economiei.
Actionarul majoritar al TRANSELECTRICA este Secretariatul General al Guvernului, care deține peste 58% din capitalul social al acesteia. Faptic, lucrarile de mentenanță sunt executate de firme private, carora SMART le subcontractează in urma unor licitații publice, la prețuri mult mai mici decăt cele percepute de la TRANSELECTRICA. Mai pe șleau, SMART este o societate de stat care capușează, sau mai bine zis extorchează, atăt compania natională TRANSELECTRICA căt si firmele private subcontractante. De la inființare, cu 20 de ani in urmă, activitatea SMART a fost controlată si supervizata de ofițeri activi sau in rezerva ai serviciilor secrete, care percepeau comisioane de la firmele subcotractante.
In guvernarea Alianței PNL-PD, un astfel de supervizor a fost comisarul șef Madalin Borș, ofițer in cadrul serviciului secret al Ministerului Administrației si Internelor (DGIPI). O fostă ziaristă cu care acest Borș a avut o relatie amoroasă s-a confesat ca a fost șocată, cu ocazia unei vizite pe care acesta i-a facut-o la domiciliu, cand i-a deșertat in pat o geanta cu 100.000 de euro. In timpul regimului Basescu-Boc, supervizor la SMART a fost generalul SRI in rezerva Dan Grigoriu, implicat și inculpat în dosarul contrabandei cu motorină pentru Serbia din timpul războaielor iugoslave din anii 90, precum și in devalizarea Bancorex.
Generalul Grigoriu a activat intr-un apartament din zona magazinului Unirea Shopping Center, unde-i convoca pe patronii firmelor subcontractante cu SMART si le pretindea comisioane intre 20 si 30% din valoarea lucrarilor de mentenanță, după ce in perioada anterioară le fuseseră percepute comisioane de 5-10%. Grigoriu si fiul său au ieșit in evidenta prin escorta de masini de lux cu care le plăcea sa se afișeze pe strazile Capitalei.
Dupa ce a fost uns director general al SMART, Cătălin Constantin Nadolu a primit sarcina sa negocieze si sa semneze un contract cadru de mentenanță cu TRANSELECTRICA pe o perioadă de 5 ani, in contextul in care contractul precedent a expirat in ianuarie 2021. Junele Nadolu a incercat in ultimele două săptămăni sa impună conducerii TRANSELECTRICA, care a fost numită de fostul premier Ludovic Orban cu un an in urmă, un contract cu o valoare de ordinul sutelor de milioane de euro, care prevede preturi exorbitante, fără precedent, de 12-13 ori mai mari decăt prețurile cu care subcontractează firmelor executante.
Si ne mai miră ca se umfla exponențial facturile la energie electrică pentru persoane fizice si juridice. In pofida presiunilor, Directoratul TRANSELECTRICA a refuzat sa fie părtaș la o manoperă atat de frauduloasă si de paguboasă, motiv pentru care premierul Cîțu i-a demis pe toți cei cinci directori numiți de predecesorul său Orban si a numit cinci directori noi. Niciunul nu are pregătire de specialitate sau experiența managerială necesară. Poate că premierul Cîțu se va umfla in pene ca unul dintre ei a fost anterior director la Palatul Copiilor. Cel mai interesant si mai grav, in același timp, este că unul dintre cei cinci directori nou numiți este nimeni altul decat odrasla amicului Nadolu, care, dupa ce a semnat in cursul negocierilor contractul cadru pentru SMART, ar vrea, in nătăngia lui, să-l semneze si pentru TRANSELECTRICA. Cam așa arată reforma institutională atăt de trămbițată de afonul și găunosul șef al Guvernului.
Este evident că in speță se poate vorbi, alături de tentativă de fraudă (înșelăciune), de infracțiunea de abuz in serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit (functiile in care a fost numit fiul binefăcătorului Nadolu), care este de competența DNA. Rămăne să vedem dacă această instituție este total emasculată sau mai are tresăriri de vitejie, cum a avut in cazul altor foști premieri sau politicieni de prim rang. Oricum, voi reveni cu o ancheta jurnalistică mai amplă și mai detaliată, cu titlul „Fața întunecată a premierului Cîțu”. Chiar dacă a doua mea descindere in codrii lui Cîțu a fost atent monitorizată.
Valer Marian
Anchete
Cutremur la Tribunalul Mehedinți: Judecătorul și procuroarea unui dosar DIICOT, recuzați la pachet după o vizită „de taină” în birou înainte de ședință
O situație tensionată, care pune sub semnul întrebării imparțialitatea actului de justiție, a izbucnit recent la Tribunalul Mehedinți. Potrivit unei dezvăluiri publicate de Lumea Justiției, avocatul Alin Cismaru a declanșat o procedură rară în practica judiciară: cererea de recuzare simultană a judecătorului Laurențiu-Marius Grecu și a procuroarei DIICOT Maria-Magdalena Mișa. Miza? O presupusă întâlnire neoficială între cei doi magistrați, desfășurată cu ușile închise, chiar înainte de strigarea unei cauze vizând un grup infracțional organizat.
„Vizita de la ora 14:00”: Suspiciuni de nerespectare a egalității armelor în birourile magistraților
Incidentul care a dus la depunerea cererilor de recuzare s-a petrecut miercuri, 22 iulie 2026. Conform susținerilor avocatului Alin Cismaru, citate de Lumea Justiției, procuroarea de ședință ar fi fost observată deplasându-se în grabă prin zona de acces restricționată către biroul judecătorului cauzei, exact în momentul în care părțile așteptau începerea procesului.
Apărarea invocă art. 64 lit. f din Codul de procedură penală, argumentând că o astfel de întrevedere neoficială, într-un spațiu inaccesibil avocaților, este de natură să creeze „o îndoială legitimă asupra aparenței de imparțialitate”. Deși avocatul precizează că nu cunoaște conținutul discuției, acesta subliniază că simpla existență a unei întâlniri private între acuzator și judecător, înaintea ședinței, aruncă o umbră asupra obiectivității instanței.
Proba video: Avocatul cere vizionarea imaginilor surprinse de sistemul de supraveghere al Tribunalului
Situația a fost sesizată inițial de unul dintre inculpați, Mihăiță-Daniel Cernea, care ar fi observat ieșirea procuroarei din zona biroului magistratului Grecu. Pentru a clarifica aceste „elemente factuale”, apărarea solicită oficial conservarea și vizionarea înregistrărilor video de pe coridoarele Tribunalului Mehedinți.
„Pozițiile acuzării, cererile și chestiunile referitoare la probe trebuie dezbătute în cadrul procesual, în condiții de contradictorialitate”, se arată în solicitarea depusă de Alin Cismaru. Acesta insistă că o „întâlnire neoficială” este incompatibilă cu standardele unui proces echitabil, indiferent de subiectul discutat între cei doi magistrați.
Tensiuni pe „notele grefierului”: Acuzații de refuz al accesului la înregistrările audio ale ședințelor
Contextul acestei duble recuzări este unul mai amplu și vizează dificultăți de comunicare între instanță și apărare. Avocatul a reclamat faptul că, deși a solicitat copii ale înregistrărilor audio ale tuturor ședințelor și notele grefierului pentru a verifica corectitudinea declarațiilor, instanța a refuzat parțial cererea.
Conform publicației Lumea Justiției, apărarea a primit doar notele de la un singur termen de judecată, acestea fiind descrise ca fiind „imposibil de descifrat” în porțiuni esențiale. Mai mult, deși avocații au depus suporturi optice (DVD-uri) la solicitarea grefierului, înregistrările audio nu le-au fost puse la dispoziție, fapt ce a sporit gradul de nemulțumire și suspiciune privind transparența procedurilor în acest dosar complex (nr. 474/101/2021).
Concluzii: O „întrevedere neoficială” care ar putea bloca dosarul
Această dublă recuzare pune Tribunalul Mehedinți într-o postură delicată. Dacă suspiciunile se confirmă prin înregistrările video, echilibrul procesului ar putea fi iremediabil afectat, forțând înlocuirea completului de judecată și a reprezentantului parchetului. Mesajul transmis de apărare este clar: într-un stat de drept, justiția nu trebuie doar să fie imparțială, ci să și pară astfel în ochii unui observator obiectiv (Irinel I.).
Anchete
Justiția blochează „userizarea” PNL: Înfrângere definitivă pentru gruparea Bolojan la Curtea de Apel București
Tabăra condusă de Ilie Bolojan primește o lovitură decisivă în instanță, într-un moment de maximă tensiune pentru viitorul Partidului Național Liberal. Publicația Lumea Justiției dezvăluie că magistrații au pus capăt, cel puțin temporar, încercării de preluare a controlului total asupra partidului de către gruparea care susține o orientare controversată a formațiunii. Curtea de Apel București a tranșat marți, 21 iulie 2026, litigiul care viza legalitatea structurilor de conducere impuse în urma unui congres contestat.
Decizie fără echivoc la Curtea de Apel: Suspendarea congresului condus de Ilie Bolojan devine definitivă
Instanța de apel a respins marți, ca nefondat, apelul formulat de gruparea Bolojan împotriva ordonanței președințiale emise inițial de Tribunalul București. Prin această soluție, decizia judecătoarei Oana-Evelina Vîlcu rămâne definitivă, confirmând suspendarea hotărârii prin care fusese convocat Congresul Național Extraordinar al PNL din 21 iunie 2026.
Conform minutei publicate de Lumea Justiției, instanța a stabilit clar: „Respinge apelul ca nefondat. Definitivă”. Această hotărâre blochează juridic efectele reuniunii în care opozanții lui Ilie Bolojan fuseseră eliminați din funcțiile de conducere, punând sub semnul întrebării legitimitatea actualelor structuri de putere din interiorul PNL.
Cronologia unei execuții politice suspendate: Magistrații invalidează „curățenia” din rândul liberalilor
Bătălia juridică a scos la iveală detalii despre modul în care s-a încercat „executarea” vocilor critice din partid. Pe data de 8 iulie 2026, judecătoarea Mihaela Luciani de la Tribunalul București dispusese deja suspendarea tuturor hotărârilor adoptate la congresul din iunie, până la o soluționare definitivă a fondului cauzei.
Printre deciziile lovite de nulitate temporară se numără realegerea lui Ilie Bolojan în funcția de președinte, dar și înlocuirea vechilor lideri cu personaje considerate apropiate de zona #rezist, precum Dragoș Pîslaru și Oana Gheorghiu. Mai mult, instanța a blocat și hotărârea prin care se dispunea excluderea acelor liberali care au susținut învestirea unui guvern sub conducerea lui Adrian Veștea, demonstrând că epurările politice nu pot trece peste rigorile legii.
Rezistența vechii gărzi: Lista liderilor care luptă împotriva „userizării” partidului
Acțiunea în instanță nu este un demers izolat, ci o ofensivă coordonată a unora dintre cele mai sonore nume din PNL. Lista celor care au solicitat anularea actelor adoptate sub egida grupării Bolojan îi include pe Monica Anisie, Lucian Bode, Rareș Bogdan, Alina Gorghiu, Sorin Câmpeanu, Andrei Baciu, Ionuț Stroe și Adrian Veștea, alături de numeroși alți parlamentari și lideri de filiale.
Acești lideri, reprezentați de o echipă de avocați de elită coordonată de Ana-Roxana Tudose (fostă judecătoare ICCJ) și Marta-Claudia Cliza, susțin că demersul lor este unul de salvare a identității liberale în fața unei tentative de transformare a PNL într-o anexă a ideologiei USR. Victoria de la Curtea de Apel București reprezintă un punct de cotitură care ar putea duce la restabilirea vechii ordini în partid și la anularea definitivă a „reformelor” impuse de tabăra Bolojan. (Irinel I.).
Anchete
Revoluție digitală la Parchetul General: Cristina Chiriac „schimbă la față” Ministerul Public
O surpriză de proporții vine de la vârful Ministerului Public, unde noua șefă a instituției, Cristina Chiriac, demonstrează o dorință neașteptată de a-și pune amprenta nu doar asupra dosarelor, ci și asupra imaginii instituționale. Publicația Lumea Justiției dezvăluie detaliile unei transformări care vizează modernizarea comunicării în sistemul judiciar.
O amprentă managerială neașteptată: Dincolo de actele de urmărire penală
Cristina Chiriac, noul Procuror General al României, pare hotărâtă să spargă tiparele unei conduceri rigide. Pe lângă gestionarea riguroasă a activității curente a Ministerului Public, Chiriac și-a îndreptat atenția către un capitol adesea neglijat de predecesorii săi: percepția publică și transparența instituțională.
Potrivit jurnaliștilor de la Lumea Justiției, proactivitatea noii șefe a PÎCCJ este una remarcabilă, aceasta fiind dornică să aducă instituția în era modernității, oferindu-i o nouă identitate vizuală și funcțională.
Modernitate și eficiență: mpublic.ro trece la nivelul următor
Elementul central al acestei schimbări este lansarea noului site al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Platforma online, accesibilă la adresa mpublic.ro, a fost complet refăcută, oferind acum o experiență utilizator mult îmbunătățită.
Analiza publicată de Lumea Justiției subliniază faptul că noul portal nu doar că „arată bine” din punct de vedere estetic, dar se remarcă și printr-o viteză de reacție superioară. Această investiție în infrastructura digitală este interpretată ca un semnal clar că mandatul Cristinei Chiriac va fi marcat de o deschidere tehnologică și de o grijă sporită pentru modul în care Ministerul Public interacționează cu cetățenii și reprezentanții mass-media.
Imaginea, prioritate strategică pentru vârful magistraturii
Decizia de a prioritiza modernizarea canalelor de comunicare oficiale indică o strategie de management pe termen lung. Într-un sistem adesea criticat pentru lipsa de transparență, inițiativa Cristinei Chiriac de a „schimba la față” PÎCCJ reprezintă, în viziunea sursei citate, un pas important spre o justiție care nu doar se înfăptuiește, ci se și comunică eficient.
Rămâne de văzut dacă această dorință de a lăsa o „amprentă” vizibilă va fi urmată și de alte reforme structurale în interiorul Ministerului Public. (Irinel I.).
-
Exclusivacum 13 oreMascații închid lumina la Giurgiu: „Mandatul” lui Fulga, evacuat cu escortă morală
-
Exclusivacum 3 zileDe la etilotest la plug: „Instructorul de etică” de la Blejoi trece pe tractor cu remorcă penală -Grădinița de cadre a IPJ Prahova– sezonul XXIX
-
Exclusivacum 4 zileNoua lege a salarizării sau cum se reformează pe hârtie portofelul polițistului, la comanda calculatorului de la Ministerul Muncii
-
Exclusivacum 2 zileHipodromul cu iz penal: cum se dopează caii și se diluează regulamentul, sub ochii unei comisii de decor
-
Exclusivacum 4 zileImaginile care au făcut diferența dintre „Nu am fost eu” și „Da, recunosc!”: un tractorist fuge, o cameră de bord îl prinde, poliția face restul
-
Exclusivacum 4 zileMAI, vânător de „scrisori obraznice”: cum a ajuns Aparatul Central să scotocească prin petițiile polițiștilor
-
Exclusivacum 2 zileO nouă rușine în siguranța muncii: polițiști trimiși la lucru în condiții toxice, instituția se ascunde după „cercetare prealabilă”
-
Exclusivacum 2 zileFurtuna transatlantică a cenzurii: Cum a ajuns România cârpa de șters a Congresului SUA și a Comisiei Europene



