Anchete
Un dezastru mondial: ipoteza războiului biologic, susținută de dovezi materiale! Răzvan Dumitrescu prezintă cartea despre pandemie, scrisă … înaintea pandemiei
Toți cei care-au rămas cu mintea la purtător în timpul pandemiei, coronasceptici sau nu, vaccinați sau nevaccinați, și-au pus întrebări logice legate de originea virusului, factorii declanșatori, vinovați, profitori economici sau geopolitici, ș.a.m.d. Secretomania și minciunile oficiale, cenzurarea articolelor și opiniilor ce încercau să explice ciudățeniile, presiunile exercitate de către marile companii farmaceutice, tăcerea statelor ce benficiază de servicii secrete puternice care au descifrat cu siguranță șarada pandemiei, toate acestea au amorsat însă în plus cercetările investigatorilor independenți, determinați să nu accepte o minciună planetară ce ne-a schimbat viața și a blocat libertățile civice.
Astfel, în acest interval de peste un an și jumătate în care viețile ne-au fost puse între paranteze, am aflat totuși cu precizie că virusul a fost creat artificial, asemenea vestitelor bombe biologice despre care citeam că pregătesc arsenalul de război încă din secolul XX. Am mai sesizat profiturile imense ale producătorilor de aparatură medicală, medicamente sau vaccinuri, realizate toate pe baza spolierii bugetelor țărilor ce-au fost obligate practic să le achiziționeze, și-am putut astfel deduce chiar premeditarea. Nu s-a ajuns însă la identificarea publică a responsabililor de declanșarea și răspândirea virusului, dar discuțiile și cercetările în mass-media independentă despre asta, au început să transpară din ce în ce mai mult. Jurnalistul Răzvan Dumitrescu este unul dintre foarte puținii care-au prezentat dovezi sau scenarii logice ce dovedesc existența unui plan de declanșare a pandemiei. Azi el va prezenta o carte, WUHAN CORONAVIRUS, scrisă de către un autor din circuitul editorial al centrelor de putere americane, cu o identitate destul de cețoasă, dar identificat cu numele de Tyler Morrison. S-au scris multe cărți despre COVID19 și pandemie, deci discuția despre carte ar putea fi chiar banală dacă n-am lua în considerare concluziile cercetărilor lui Răzvan Dumitrescu, prin care-și promovează emisiunea de azi:
“Sa facem o scurta recapitulare inainte de a va prezenta o adevarata BOMBA! Primele informatii oficiale cu privire la noul CORONAVIRUS au venit pe relatia OMS pe 11 si 12 ianuarie 2020. Atunci se vorbea despre piata din Wuhan ca loc de raspandire si despre 41 de cazuri confirmate. Abia pe 11 martie 2020 OMS declara PANDEMIE. Si acum BOMBA promisa! Aveti in imagini coperta unei carti scrisa de Taylor Morrison in perioada octombrie-noiembrie 2019 si publicata in ianuarie 2020 in SUA! Wuhan Coronavirus!!! In carte se spun unele lucruri despre care oficial am aflat abia in 2021 sau tarziu catre finalul lui 2020! Mi-am propus sa va prezint aceasta carte interesanta maine la SUBIECTIV! Intrebre: de unde stia Tyler Morrison atatea lucruri in octombrie-noiembrie 2019 cand s-a apucat de scris?
P.S. E practic imposibil sa mai faci rost astazi de un exemplar. Ceea ce vedeti a fost procurat cu multa greutate , dupa cateva luni de eforturi sustinute pentru ca cele aproape 4 milioane de exemplare tiparite s-au epuizat intr-un mod ciudat in sensul ca parca le-a inghitit pamantul!”
Am vorbit ieri la telefon cu Răzvan, intrigat de concluziile sugerate mai sus, chiar și de cifra de 4 milioane de exemplare tipărite, ceea ce ar fi fără precedent, mai ales dacă ele au existat și-apoi au dispărut. Mi-a confirmat nu doar că se află în posesia unui exemplar tipărit chiar înaintea declarării pandemiei (lecția lui “scripta manent”!), dar mai ales că în cuprinsul cărții există date despre care publicul a aflat experimentând ulterior pandemia, sau proiecții de răspîndire și cazuri ce s-au întâmplat doar pe parcursul ultimului an și jumătate, și le va prezenta public azi de la 21.00 la emisiunea lui de la A3.
Dacă cele de mai sus se vor constitui în concluzia logică a premeditării, atunci cartea prezentată o putem asimila unui avertisment planetar ante-factum, prin care o structură de intelligence a preferat să avertizeze asupra dezastrului care-a urmat. Iar dacă aceste lucruri s-au știut și întâmplările reale au confirmat scenariul prezentat în carte, atunci ipoteza războiului biologic devine certitudinea ce va zgudui unele dintre cele mai tari instituții de pe planetă, de la servicii secrete, până la OMS sau megacorporații. Rămâne în continuare cum zic mereu, “Citim, Gândim, Scriem, restul e … cancan”! (Cozmin Gușă).
Anchete
Mircea Negulescu mai încearcă o dată ușa Justiției – și o încasează în față
Înalta Curte îi mai trage o dată oblonul lui „Portocală”
Fostul procuror de la Ploiești, Mircea Negulescu, cunoscut în spațiul public drept „Portocală”, primește încă o porție de justiție rece, la pachet cu un cartonaș roșu definitiv din partea Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Potrivit publicației Lumea Justiției, instanța supremă a menținut definitiv, în februarie, a doua excludere disciplinară a acestuia din magistratură, sancțiune pronunțată pentru modul în care a fost „fabricat” celebrul dosar supranumit „Tigăile lui Sebastian Ghiță”.
Dacă prima excludere definitivă din 2019 l-a dat deja afară din sistem, a doua vine ca o lovitură de siguranță: nu schimbă trecutul, dar îi mai pune un lacăt pe viitor, amânând cu încă trei ani orice eventuală tentativă de întoarcere în magistratură. Cu alte cuvinte: ieșirea din scenă a avut loc demult, dar acum i s-au stins și luminile de la culise.
Dosarul „Tigăile lui Ghiță”: improvizație penală după rețetă proprie
Conform dezvăluirilor din Lumea Justiției, cariera lui Negulescu a trosnit zgomotos în momentul în care a ieșit la lumină felul în care ar fi fost construit dosarul „Tigăile lui Sebastian Ghiță” – un dosar care, în loc să fie un act de justiție, a semănat mai degrabă cu un scenariu de bucătărie penală, unde probele se amestecă la foc mare și se servește un rechizitoriu „bine făcut”, indiferent de ingrediente.
Această abordare l-a costat scump pe fostul procuror. Nu doar profesional, prin excluderi succesive, ci și simbolic: din vânător de dosare a ajuns el însuși personaj de manual pentru derapajele din Justiție, menționat în hotărâri judecătorești și în presa de specialitate drept exemplu negativ de „așa nu”.
Mircea Negulescu, alergic la definitiv: încă o cale extraordinară… respinsă sec
Deși a fost scos din sistem încă din 2019, Negulescu nu pare împăcat cu ideea că ușa magistraturii i s-a închis. Potrivit aceleiași surse, după decizia definitivă a Înaltei Curți din februarie 2026, el a încercat să mai forțeze o dată nota, apelând la o cale extraordinară de atac: contestația în anulare.
Luni, 14 septembrie 2026, Înalta Curte de Casație și Justiție i-a dat însă un răspuns limpede, de tip „nu mai insista”. Completul de 5 judecători – Mihnea-Adrian Tănase, Mirela Poliţeanu, Lucian-Ioan Gherman, Cristinel Grosu și Mihaela Glodeanu – a respins contestația în anulare ca inadmisibilă, prin decizia nr. 126/2026, pronunțată în dosarul nr. 311/1/2026.
Tradus din juridic în română: încercarea de a întoarce pe dos o hotărâre definitivă a eșuat înainte să apuce măcar să intre pe fond. Procedura nu era nici măcar deschisă pentru astfel de manevre.
Contestație în anulare: „cerere respinsă, poftim la ieșire”
Decizia instanței supreme nu lasă loc de interpretări. În hotărârea pronunțată luni, judecătorii notează că:
- contestația în anulare formulată de Mircea Negulescu împotriva deciziei civile nr. 24 din 2 februarie 2026 (pronunțată de Completul de 5 judecători al ICCJ în dosarul nr. 1298/1/2025) este respinsă ca inadmisibilă;
- cererea de suspendare a executării aceleiași decizii este respinsă ca rămasă fără obiect.
Pe scurt: nu doar că nu i se admite contestația, dar nici măcar nu mai are sens să discuți despre suspendare, fiindcă terenul procedural pe care voia să joace era deja ieșit din uz.
Hotărârea este definitivă și a fost pronunțată, conform regulilor, prin punerea soluției la dispoziția părților de către grefa instanței, în temeiul articolului 402 din Codul de procedură civilă.
Final de carieră: de la „vedetă a dosarelor” la client permanent al deciziilor definitive
Traiectoria lui Mircea „Portocală” Negulescu, așa cum reiese din relatările Lumea Justiției și din hotărârile instanței supreme, arată un drum abrupt:
- de la procuror ultramediatizat, activ în dosare cu mize politice și publice ridicate;
- la dublu exclus din magistratură, cu nume și prenume trecute la rubrica „abateri disciplinare”;
- și, în final, la justițiabil care încearcă tot felul de căi extraordinare, doar pentru a primi, din nou și din nou, același verdict: definitiv, închis, nu se mai redeschide.
Pamfletar vorbind, Justiția română pare să-i fi transmis lui „Portocală” următorul mesaj:
ai folosit sistemul la maximum, acum sistemul te-a folosit ca exemplu. Iar la capitolul „reîncadrare în magistratură”, pentru cel puțin încă trei ani, răspunsul e clar: „nu se servește, bucătăria e închisă”. (Irinel I.).
Anchete
Cum să rămâi fără permis în timp record: ghidul influencerului rutier de serviciu
Sindicatul Europol dezvăluie rețeta simplă, rapidă și aproape garantată pentru șoferii care vor să transforme un control de rutină într-un spectacol online — și permisul într-o amintire.
Ai fost oprit de poliție? Perfect. Ai uitat documentele, nu porți centura sau ai încălcat o regulă de circulație? Nicio problemă. Polițistul îți verifică identitatea, constată contravenția, aplică sancțiunea și, în mod normal, lucrurile se încheie civilizat.
Dar ce faci dacă amenda nu ți se pare suficientă? Dacă simți că internetul are nevoie urgentă de opinia ta despre Codul Rutier? Dacă vrei ca mii de urmăritori să afle cum funcționează „justiția din stradă”?
Scoți telefonul.
Pasul unu: pornește camera și oprește bunul-simț
În loc să aștepți finalizarea controlului, îți activezi instant cariera de jurnalist de investigații și începi transmisiunea live.
„Spuneți-mi numele dumneavoastră!”
Nu pentru că polițistul nu s-ar fi identificat deja. Nu. Întrebarea este adresată, în primul rând, publicului. Oamenii trebuie să știe cine este „specialistul nepregătit” care tocmai ți-a dat amendă.
Comentariile curg, acuzațiile de abuz se înmulțesc, iar secțiunea de chat se transformă într-un tribunal improvizat, cu experți în drept rutier formați exclusiv din clipuri de 30 de secunde.
Pasul doi: confundă controlul rutier cu platoul de televiziune
Polițistul îți cere să te deplasezi la autovehicul și să rămâi în interior, conform indicațiilor sale.
Aici ai două opțiuni.
Prima, plictisitoare și legală: respecți dispoziția, lași controlul să se încheie și pleci mai departe.
A doua, mult mai spectaculoasă: continui filmarea, explici publicului că „polițistul își face legea singur” și refuzi să urmezi indicația, convins că telefonul mobil ți-a conferit imunitate juridică.
În această variantă, live-ul devine mai interesant. Și mai costisitor.
Pasul trei: descoperă că like-urile nu suspendă legea
Potrivit prevederilor menționate de Sindicatul Europol, participanții la trafic trebuie să respecte regulile de circulație, precum și semnalele, indicațiile și dispozițiile polițistului rutier.
Articolul 31 din OUG nr. 195/2002 stabilește această obligație, iar articolul 183 din regulamentul de aplicare prevede că șoferul oprit trebuie să rămână în vehicul, cu mâinile pe volan, respectând indicațiile polițistului.
Cu alte cuvinte, controlul rutier nu este un concurs de replici pentru TikTok, iar agentul nu este obligat să intre în distribuția spectacolului tău online.
Marele premiu: 30 de zile fără volan
Dacă refuzi să respecți dispozițiile polițistului rutier, poți ajunge să primești, pe lângă amenda inițială, și suspendarea dreptului de a conduce pentru 30 de zile, în condițiile prevăzute de legislația rutieră indicată de Europol.
Așadar, după ce ai explicat internetului că știi Codul Rutier mai bine decât Poliția Rutieră, vei avea suficient timp să continui dezbaterile juridice.
Doar că, în următoarea lună, o vei face de pe scaunul pasagerului, din stația de autobuz sau, pentru cei mai motivați, de pe bicicletă.
Morala: camera telefonului nu este scut legal
Să filmezi nu înseamnă automat că încalci legea. Problema apare atunci când transformi filmarea într-un pretext pentru a ignora dispozițiile legale și indicațiile polițistului aflat în exercitarea atribuțiilor de serviciu.
Mai puțin circ pe live-uri și mai multă lectură din Codul Rutier, recomandă Sindicatul Europol.
Pentru că unele dintre cele mai scumpe cursuri de legislație rutieră nu se țin în școli de șoferi, ci pe marginea drumului — cu amendă în mână și permisul pus temporar pe pauză.
Respectarea legii nu se negociază în comentarii și nu se stabilește în funcție de numărul de like-uri. (Cerasela N.).
Anchete
Revizuirea prezenței militare americane în Europa, test pentru credibilitatea descurajării NATO
Revizuirea prezenței militare americane în Europa, test pentru credibilitatea descurajării NATO
Reducerea forțelor SUA ar putea crea vulnerabilități într-un moment de presiune strategică asupra Alianței
Două dintre principalele componente ale descurajării NATO au fost serios afectate de la începutul anului 2026: diminuarea rapidă a stocurilor americane de muniții, pe fondul războiului cu Iranul, și limitarea substanțială a contribuției Statelor Unite la modelul de forțe al NATO în eventualitatea unui viitor conflict.
În acest context, Pentagonul a lansat o analiză a posturii militare americane din Europa. Secretarul pentru Război urmează să primească, la începutul lunii noiembrie, mai multe variante privind dimensiunea și distribuția forțelor americane de pe continent. Procesul ar urma să se încheie la începutul lunii decembrie, după care președintele Donald Trump va decide dacă acceptă, modifică sau respinge recomandările Pentagonului, cel mai probabil în urma consultărilor cu Consiliul Național de Securitate și Departamentul de Stat.
O reevaluare periodică și realistă a angajamentelor americane în Europa este justificată. Totuși, în condițiile intensificării campaniei militare și hibride a Kremlinului împotriva statelor europene și ale faptului că reînarmarea Europei nu a atins încă viteza necesară, concluzia unei analize strategice ar trebui să fie menținerea unei prezențe militare americane robuste.
Spațiul pentru reduceri suplimentare este limitat
Statele Unite au în prezent aproximativ 80.000 de militari staționați permanent sau prin rotație în Europa. Cifra este deja sub media prezenței permanente americane de după încheierea Războiului Rece, estimată la circa 94.000 de militari.
Forțele americane dispun de numai trei aripi de aviație de vânătoare staționate permanent pe continent și nu au bombardiere strategice desfășurate permanent în Europa. Cea mai mare parte a Marinei americane operează în Pacific.
În Europa sunt bazate permanent doar o navă de comandă și control, aflată în Italia, și cinci distrugătoare staționate în Spania. Aceste nave sunt trimise constant în estul Mediteranei pentru operațiuni în Orientul Mijlociu, ceea ce le limitează participarea la exercițiile cu aliații NATO. O a șasea navă de acest tip urma să se alăture forțelor americane din regiune în luna octombrie.
În aceste condiții, o reducere suplimentară a efectivelor nu ar elimina simple „rezerve” de capacitate, ci ar afecta direct misiuni și capabilități esențiale.
Bazele europene, esențiale pentru operațiunile americane
Războiul cu Iranul a evidențiat și mai clar importanța accesului la bazele militare și la spațiul aerian european. Pentagonul nu ar fi putut susține aceeași intensitate și durată a loviturilor împotriva regimului iranian fără drepturile de staționare, tranzit și survol oferite de aliații europeni.
Prezența americană în Europa este, de asemenea, susținută în mare măsură prin contribuții financiare indirecte ale contribuabililor europeni. Bazele militare americane sprijină nu doar descurajarea NATO și proiecția globală a puterii Statelor Unite, ci și influența politică a Washingtonului pe continent.
În plus, staționarea forțelor americane în Europa beneficiază de un sprijin public consistent în Statele Unite, inclusiv din partea unor segmente politice diferite.
Moscova urmărește limitele Alianței
Analiza posturii militare americane are loc într-un moment sensibil. Kremlinul pare dispus să testeze cât de departe poate merge înainte ca NATO să se fractureze sau să recunoască faptul că un conflict cu Rusia se află deja în desfășurare.
O serie recentă de atacuri și tentative îndreptate împotriva infrastructurii europene — inclusiv un atac asupra unui aeroport din Germania, atribuit direct Moscovei de autoritățile de la Berlin, precum și un incendiu la o fabrică poloneză de drone, considerat foarte probabil de premierul Donald Tusk ca fiind opera Rusiei — indică un model de escaladare.
De asemenea, directorul CIA ar fi efectuat recent o vizită în Rusia pentru a transmite un avertisment privind continuarea acțiunilor aventuriste împotriva statelor NATO. În paralel, Moscova urmărește cu atenție informațiile potrivit cărora stocurile americane de interceptori PAC-3 și rachete ATACMS din Europa au ajuns la niveluri „dincolo de critic”.
Înlocuirea acestor capabilități de vârf ar putea dura ani. Același interval este necesar și pentru compensarea reducerilor aduse contribuției americane la modelul de forțe al NATO — trupele și mijloacele care ar trebui să poată fi deplasate rapid în cazul izbucnirii unui conflict.
Reînarmarea europeană nu poate acoperi imediat retragerea americană
Investițiile masive ale statelor europene în apărare, impulsionate în parte de administrația Trump, reprezintă o evoluție importantă și necesară. Transformarea acestor investiții în capabilități operaționale nu s-a încheiat însă.
Aliații încearcă să acopere golurile lăsate de Statele Unite, dar nu dispun încă de suficiente mijloace — în special de capabilități strategice de sprijin — pentru a înlocui unu la unu contribuțiile americane retrase sau limitate la începutul anului.
Producția de armament necesită ani, nu luni. Această realitate este vizibilă inclusiv în eforturile actuale ale Pentagonului de a crește producția de muniții și de a reface stocurile.
Transmiterea semnalului că sprijinul american disponibil într-o eventuală criză europeană ar fi limitat pune o presiune suplimentară asupra dimensiunii și tipului de forțe deja staționate pe continent. Rusia trebuie să rămână convinsă că prezența militară americană, combinată cu puterea de foc a aliaților europeni, este suficientă pentru a descuraja orice confruntare directă.
Deciziile Washingtonului vor fi urmărite de întreaga Alianță
Descurajarea NATO, o alianță formată din 32 de state, este susținută de numeroase decizii și semnale transmise de guvernele membre. Pentru președintele Vladimir Putin, însă, Statele Unite rămân actorul decisiv.
Dacă Moscova ar ajunge la concluzia că Washingtonul nu poate sau nu dorește să intervină în mod semnificativ pentru apărarea aliaților, Rusia ar putea fi încurajată să își asume riscul unei agresiuni convenționale împotriva Alianței, înainte ca eforturile europene de reconstrucție militară să atingă masa critică.
Președintele Comisiei pentru Servicii Armate a Senatului, Roger Wicker, a avertizat recent asupra riscului diminuării prezenței americane înainte ca Europa să își refacă suficient capacitatea militară. El a subliniat că transformarea investițiilor în forță militară efectivă va necesita timp, iar revizuirea posturii americane trebuie să țină cont de posibilitatea ca Rusia, aflată într-o situație dificilă, să recurgă la agresiuni oportuniste în Europa.
Congresul va avea, la rândul său, un rol important în stabilirea viitoarei configurații a forțelor americane de pe continent. Legea privind autorizarea apărării naționale pentru anul fiscal 2027 ar urma să consolideze restricțiile deja introduse împotriva retragerii trupelor americane din Europa sub pragul de 76.000 de militari și să impună condiții suplimentare pentru orice reducere semnificativă a prezenței SUA.
Pentru moment, credibilitatea reînarmării europene depinde încă, într-o măsură considerabilă, de forțele americane deja prezente pe continent și de deciziile Washingtonului privind menținerea acestora.
Statele NATO, partenerii lor și Moscova vor urmări cu atenție această analiză. Miza este clară: orice eroare de calcul ar putea afecta nu doar postura militară americană în Europa, ci și credibilitatea întregului sistem de descurajare al Alianței.
-
Exclusivacum 4 zileOrganigrama cu chiloți de la TCE Ploiesti, varianta „Salam la păcănele” – cum se salvează protejații lui Nae și se execută fraierii care muncesc
-
Exclusivacum 23 de oreMafia de Prahova: polițiști, procurori și alte lemne strâmbe. „Manea, Portocală, 21 de metri cubi de dreptate și o bătaie ca la birtul comunal”
-
Exclusivacum 3 zile„IPJ Prahova – Grădinița de Cadre”, episodul 60: De la «Pinochio de Băicoi» la vânzătorul cu epoleti. Cum se spală păcatele cu pensii, tarabe și produse bio
-
Exclusivacum 2 zile„GRĂDINIȚA DE CADRE” DIN IPJ PRAHOVA, EPISODUL 61: ZEII FĂRĂ RCA, ȘEFII CU 2,66 ȘI PROSTIMEA CARE SUNĂ LA 112
-
Exclusivacum 4 zile„Grădinița de Cadre” de la IPJ Prahova: defilează cu stopul ars, dar dau lecții de lege la fraieri
-
Exclusivacum 3 zileNicușor Dan a semnat, viceprimarii au dispărut, Articolul 550 a murit: ghid rapid de fraudă legislativă în trei ore
-
Exclusivacum 2 zile„Nu e treaba noastră”. Cum pasează ANSPDCP responsabilitatea în scandalul procedurii secrete PS‑MAI‑DGMRU‑125
-
Exclusivacum 4 zileMinisterul „Reglementărilor Fantomă”: cum decide o structură fără chip cât merită oamenii la leafă



