Actualitate
EXCLUSIV/ In atenţia Domnului Ministrului al Culturii şi Identităţii Naţionale / Domnului Preşedinte al Comisiei Naţionale de Arheologie / Domnuiui Preşedinte a! Consiliului judeţean Prahova / Domnului Director al Direcţiei Judeţene pentru Cultură, Culte şi-Patrimoniu Naţional Prahova
Sesizare cu privire la distrugerea patrimoniului arheologic în castrul
roman de la Drajna de Sus, Jud. Prahova
în data de 26.08.2017, o parte a colectivului ştiinţific a! şantierului arheologic al castruluî roman de la Drajna de Sus, jud. Prahova, condus de responsabilul ştiinţific Dr. Mihail Zahariade din partea institutului de Arheologie „Vasile Pârvan” din Bucureşti, a efectuat o vizită în teren la mai sus numitul sit arheologic. Vizita a fost efectuată ca urmare a unor informaţii primite privitoare la starea deplorabilă în care se află edificiu! ce a făcut obiectui unor lucrări de protejare demarate în anul 2015.
Deşi a părut surprinzătoare iniţial, interdicţia de acces pentru însuşi responsabilul ştiinţific al numitului şantier arheologic, cercetător în cadrul Institutului din subordinea Academiei Române, s-a dovedit ulterior a avea cauze mai mult decât evidente.
Inainte de a numi lungul şir al încălcărilor flagrante ale legislaţiei în vigoare în ceea ce priveşte monumentul în discuţie, trebuie subliniată atitudinea de profund dispreţ faţă de lege a managerului Muzeului Judeţean de Arheologie şi istorie Prahova, Marínela Penes, cât şi a subordonatului acesteia, dir. adj. Mihail Dumitrache, care sub sancţiunea desfacerii contractului de muncă al paznicului Constantin Raicu, a interzis accesul responsabilului ştiinţific ai şantierului în cauză. Aceasta cu toate că Regulamentul de Organizare a săpăturilor arheologice din România din 30.06.2000, instituit prin Ordinul Ministrului Culturii nr. 2071 din aceeaşi dată, prevede la Cap. III „Atribuţiile responsabilului de şantier”, pct. 8, lit. a, făptui că responsabilul de şantier are printre atribuţii asigurarea respectării legislaţiei privind evidenţa, protejarea şi conservarea bunurilor de patrimoniu mobi! şi imobil descoperite pe şantier.
Situaţia constatată la faţa locului poate fi numită, fără rezerve, dramatică. Obiectui proiectului de protejare, în speţă clădirea comandantului castrului (praetorium), se prezintă în momentul de faţă grav afectat, fapt datorat în principal inexistenţei supravegherii arheologice specializate din partea colectivului de cercetare şi a responsabilului ştiinţific, singurii în măsură sa poată evita distrugerile sistematice pe întreaga suprafaţă a clădirii care pot fi observate în imaginile ataşate în anexe singurii ~ăsură da:c- :s – :as:e” = orc fur. ca te a ‘esoecrivulu; edificiu). în paranteză fie spus că nu numai clădirea praetoriumululs fost afectată, ci şi poarta de ves: a csstruiu: roman a :me lemetare a fer. an: o a aă no mat o rin -eanana continuării cerceîăriior începând cu anul 2014 ¡cu toate că lucrările de acoperire au debutat abia în 2015). Elemente aie porţii de vest sune în acest moment definitiv pierdute (foto 1), structură arhitectonica unică la aceasta ori m îceratura de soeca itate din România. Acest fapt poate compromite o înţelegere aprofund 2 _c a acestei structuri unice până în prezent în arhitectura „miliară romana.
Revenind ia degradarea proiundă şi sistematica a clădirii comandantului, nu se poate trece sub tăcere efectuarea unor extinderi aie săpăturii, necercetate oână în momentul demarării lucrărilor de acoperire, sondaje efectuate în perimetrul clădirii, toate acestea fără consulate a obligatorie a responsabil ui ştiinţific şi a membrilor colectivului, care şi-au dedicat ani de Zile cercetării şi promovării în mediul academic intern şi internaţional s respectivului monument. Datele nerecuperate în urma acestor cercetări neautorizate de organismele abilitate în domeniul arheologic conform legislaţiei în vigoare sunt definitiv pierdute în ceea ce priveşte o înţelegere de ansamblu a edificiului respectiv.
Spre stupefacţia responsabilului ştiinţific şi a colectivului de cercetare s-a putut constata vanaanzarea totala a pilelor de hipocaust într-una dintre camere (foto 2), deteriorarea gravă a ddus spiCGZUiTi o:n sa ta adiacenta faaz:nu:u; (iote deteriorarea severă a pereţilor acestuia din urmă (foto 4}, fragmentarea recentă a dalelor de calcar în altă zonă (foto 5), deteriorarea severă a anexelor de pe latura de nord a edificiului .foto 5) şi surparea zidului de compartimentare din interiorul unei încăperi (foto 5).
Pentru ca totul să capete şi o finalitate ridicolă, monumentul este afectat în acest moment inclusiv de intervenţii ale faunei locale (vulpi) şl intemperiilor (apă pluvială infiltrată în interiorul edificiului). Mai mult, intervenţia umană a adus prejudicii, incalculabile în acest moment, prin acoperirea cu folie de plastic a structurilor arhitectonice în perioada cuprinsă între anii 2013 şi 2017, fapt ce a produs un efect de seră având ca rezultat apariţia unei flore deosebit de periculoase faţă de fragilitatea anumitor zone ale monumentului (podelele de cărămidă aie unei încăperi, bazinul edificiului, etc.).
Această distrugere deosebit de gravă a fost posibilă numai datorită lipsei de dialog între iVi.P. şi restul colectivului de cercetare, respectiv responsabilul ştiinţific al şantierului arheologic a! castrului de ia Drajna de Sus, în ciuda repetatelor încercări de comunicare din partea acestora din urmă. Dezinteresul total ţaţă de o relaţie normala intre instituţia organizatoare a şantierului (Muzeul judeţean Prahova) şi restul colectivului s-a materializat ia un moment dat chiar prin refuzul răspunsului la o întâmpinare trimisă de Acad. Alexandru Vulpe, directorul de la acea dată53 poată evita distrugerile sistematice pe întreaga suprafaţă s clădiri! care pot fi observate în imaginile ^ataşate în anexe (singurii în măsură datorită cunoaşterii aprofundate a respectivului edificiuj. în paranteză fie spus că nu numai clădirea praetoriumului a fost afectată,, ci şi poarta de vest a castrului roman, a cărei cercetare a fost stopată forţat.prin refuzarea continuării
| cercetărilor începând cu snui 2014 (cu toate că lucrările de ac |
| c-perire au debutat ab |
Elemente ale porţii de vest sunt în acest moment definitiv pierdute (foto 1), structură arhitectonica unică la această oră în literatura de specialitate din România. Acest fapt poate Compromite o înţelegere aprofundata a acestei structuri unice până în prezent în arhitectura
militară romană.
Revenind ia degradarea profundă şi sistematică a clădirii comandantului, nu se poate u sce Sui, ,0^6:6 efectuarea unor extinderi ale săpăturii, necercetate până în momentul demarării lucrărilor de acoperire, sondaje efectuate în perimetrul clădirii, toate acestea fără consulatea obligatorie a responsabilului ştiinţific şi a membrilor colectivului, care şi-au dedicat anî de zî!e cercetării şi promovării în mediul academic intern şi internaţional a respectivului monument. Datele nerecuperate în urma acestor cercetări neautorizate de organismele abilitate în domeniul arheologic conform legislaţiei în vigoare sunt definitiv pierdute în ceea ce priveşte o înţelegere de ansamblu a edificiului respectiv.
SPre s-,upeîacu’a responsabilului ştiinţific şi a colectivului de cercetare s-a putut constata van da liza rea totală a pilelor de hipocaust într-una dintre camere (foto 2), deteriorarea gravă a 3P!CQiurri u;n S2ia adiacenta oazmului (foto 3), deteriorarea severă a pereţilor acestuia din urma (foto 4), fragmentarea recentă a dalelor de calcar în altă zonă (foto 6), deteriorarea severă
| a snex–or Ge pe ¡aiura oe nord a edificiului (foto 5) şi surparea zidului de compartimentare din interiorul unei încăperi (foto 6). |
s-eniru ca totut să capete şi o finalitate ridicolă, monumentul este afectat în acest moment inclusiv de intervenţii ale faunei locale (vulpi) şi intemperiilor (apă pluvială infiltrată în interiorul edificiului). Mai mult, intervenţia umană a adus prejudicii, incalculabile în acest moment, prin acoperirea cu folie de plastic a structurilor arhitectonice în perioada cuprinsă între anii 2013 şi 2017, fapt ce a produs un efect de seră având ca rezultat apariţia unei flore deosebit oe periculoase ţaţa de fragilitatea anumitor zone ale monumentului (podelele de cărămidă aie unei încăperi, bazinul edificiului, etc.).
Această distrugere deosebit de gravă a fost posibilă numai datorită lipsei de dialog între M.P. şi restul colectivului de cercetare, respectiv responsabilul ştiinţific al şantierului arheologic ai castrului de la Drajna de Sus, în ciuda repetatelor încercări de comunicare din partea acestora dm urmă. Dezinteresul total faţă de o relaţie normală între instituţia organizatoare a şantierului ¡.Muzeu! judeţean Prahova) şi restul colectivului s-a materializat fa un moment dat chiar prin refuzul răspunsului ia o întâmpinare trimisă de Acad. Alexandru Vulpe, directorul de la acea dată3i nstitutuiu; ce Arhec:cg:e d> Bucureşti. D‘:‘ această atitudine, M.P. a căutat şi reuşit sa împiedice prezenţa responsabilului ştiinţific ai şantierului pe întreaga durată a desfăşurării lucrărilor de protejare. ,
Situaţia dramatica în care a ajuns pomenitul edificiu, fapt ce poate fi lesne observat în fotografiile ataşate în anexe, impune încetarea cât mai rapidă a acestei stări de fapt, luarea măsurilor ce se impun, inclusiv atragerea responsabilităţii celor vinovaţi de distrugerea patrimoniului cultural naţional de o valoare inestimabilă. Recuperarea pe cât mai este cu putinţă a informaţiilor arheologice în zonele afectate şi reluarea cercetărilor în zonele rămase necercetate, se impune de ia sine. Perpetuarea situaţiei de faţă pune în grav pericol relevanţa ştiinţifică şi viitorul unui bun cultura! de un asemenea calibru.
| 30.08.2017 |
Responsabil ştiinţific, Dr. Mihaii Zahanade
[pdf-embedder url=”https://www.incisivdeprahova.ro/wp-content/uploads/2017/09/NR-1-A-1.pdf” title=”NR 1 A”]
[pdf-embedder url=”https://www.incisivdeprahova.ro/wp-content/uploads/2017/09/NR-1-B.pdf” title=”NR 1 B”]
[pdf-embedder url=”https://www.incisivdeprahova.ro/wp-content/uploads/2017/09/NR-1-C.pdf” title=”NR 1 C”]
[pdf-embedder url=”https://www.incisivdeprahova.ro/wp-content/uploads/2017/09/NR-1-D.pdf” title=”NR 1 D”]
Actualitate
Thunder: Noua eră a aviației militare – Drona autonomă care devine „camaradul loial” al elicopterelor de atac
Sectorul tehnologiei de apărare asistă la o premieră majoră prin lansarea „Thunder”, o dronă din Grupa 5 concepută să revoluționeze modul în care sunt desfășurate operațiunile aeriene. Dezvoltată printr-un parteneriat strategic între gigantul tehnologic Anduril și producătorul de aviație Archer, noua platformă este proiectată pentru a îndeplini rolul de „loyal wingman” (camarad loial), zburând alături de elicoptere de atac precum Apache sau viitoarea flotă Cheyenne.
Simbioză tehnologică: De la taxiuri aeriene la prădători autonomi
Thunder nu este doar un proiect teoretic, ci rezultatul a trei ani de dezvoltare intensă. Această aeronavă cu rotoare basculante (tiltrotor), complet autonomă și înarmată, a fost creată pe baza lecțiilor învățate din dezvoltarea aparatului cu aripi fixe YFQ-44A „Fury”. Interesant este faptul că geneza sistemului Thunder se află în tehnologia „taxiurilor aeriene electrice” dezvoltată de Archer, demonstrând o tranziție fără precedent a inovației din sectorul comercial către cel militar, special adaptată pentru „războiul de manevră” în zonele litorale.
Forță brută și precizie chirurgicală: Un arsenal echivalent cu al unui Apache
Din punct de vedere al performanțelor, Thunder se anunță a fi un monstru al eficienței. Cu o rază de acțiune și viteză comparabile cu cele ale elicopterului Cheyenne, drona dispune de o capacitate de încărcare similară cu cea a unui Apache, dar cu avantajul de a opera la altitudini superioare. Configurația sa tactică prevede grupuri de trei până la șase drone Thunder care escortează aeronavele cu echipaj uman, oferind protecție și putere de foc suplimentară.
Arsenalul este impresionant: compartimentul principal poate găzdui până la 10 rachete Hellfire, 16 muniții de tip „air-launched effects” sau 76 de rachete. Mai mult, botul aeronavei este echipat cu sisteme specializate pentru combaterea altor drone (Counter-UAS), asigurând o bulă de protecție pentru întreaga formație de zbor.
Inteligența „Lattice”: Când algoritmii mașinilor autonome cuceresc cerul
Dincolo de blindaj și armament, adevărata putere a dronei Thunder rezidă în software. Anduril a integrat platforma Lattice, un sistem bazat pe inteligență artificială care colectează și sintetizează datele de la toți senzorii pentru a crea o imagine tactică completă. Pentru a permite zborul autonom la joasă altitudine și viteze mari, inginerii au preluat și adaptat tehnologii din industria vehiculelor autonome (self-driving cars), oferind dronei capacitatea de a evita formele de relief în timp ce reacționează instantaneu la amenințările inamice.
Orizont 2030: Standardizarea războiului de manevră pe scară largă
Thunder a fost concepută pentru a fi „atritabilă” (înlocuibilă cu costuri rezonabile), facilitând desfășurarea unor cantități mari de senzori și arme pe câmpul de luptă. Designul său modular permite dezasamblarea și transportul într-un container ISO standard de 40 de picioare, putând fi livrată rapid prin infrastructura terestră, maritimă sau aeriană. Primele teste de zbor sunt programate pentru anul viitor, software-ul fiind deja verificat pe aeronave surogat în ultimii doi ani. Dacă cererea din partea forțelor armate se menține, producția de serie va debuta în intervalul 2029-2030, marcând o schimbare radicală în modernizarea aviației de atac.
Actualitate
Strategia de supraviețuire a Forțelor Aeriene sub presiunea conflictelor: Generalul Wilsbach redesenează apărarea bazelor și viitorul instruirii piloților
Într-un context marcat de un buget record de 1,5 trilioane de dolari și de reluarea ostilităților cu Iranul, șeful Statului Major al USAF, Generalul Kenneth Wilsbach, propune o schimbare radicală de paradigmă: de la buncăre masive de beton la sisteme de apărare activă și simplificarea instruirii de zbor.
Primul an de mandat al Generalului Kenneth Wilsbach s-a dovedit a fi unul dintre cele mai turbulente capitole din istoria recentă a aviației americane. De la inversarea reformelor administrative anterioare până la gestionarea crizei din Orientul Mijlociu după prăbușirea armistițiului cu Teheranul, Wilsbach se află în centrul unei transformări structurale profunde. Într-o analiză recentă a provocărilor actuale, generalul a subliniat că noile realități ale câmpului de luptă, unde aeronave de miliarde de dolari sunt vulnerabile la sol în fața unor drone de câteva sute de dolari, impun măsuri imediate și inovatoare.
„Point Defense”: Noua specialitate militară în era dronelor kamikaze
Lecțiile învățate din conflictele actuale, inclusiv din utilizarea intensivă a munițiilor cu atac unidirecțional în Ucraina și a dronelor iraniene, au forțat USAF să creeze un nou domeniu de carieră: apărarea punctelor strategice. Conform generalului Wilsbach, expertiza în protejarea aerodromurilor împotriva unei game largi de amenințări – de la rachete balistice și de croazieră până la drone de mărimea unei palme – a devenit o prioritate critică.
„Trebuie să fim capabili să proiectăm forța de pe aerodromurile noastre. Dacă acestea sunt atacate constant de aceste sisteme, riscăm să fim paralizați”, a avertizat Wilsbach. Această nouă direcție marchează recunoașterea faptului că securitatea bazelor nu mai poate fi lăsată la voia întâmplării sau gestionată prin metode convenționale depășite.
Adio buncărelor de beton: Pariul pe energia dirijată și soluții „low-cost”
Într-o viziune care ar putea părea controversată pentru adepții fortificațiilor clasice, Wilsbach își menține scepticismul față de adăposturile ranforsate. Argumentul său este unul pur economic și tactic: orice structură care nu este îngropată la peste 30 de metri sub pământ poate fi distrusă de inamic.
„Nu vreau să cheltuim sume colosale pe buncăre. Economia favorizează apărarea spațiului aerian cu sisteme care pot intercepta proiectilele, nu construcția unor adăposturi care oricum nu se pot mișca”, a explicat generalul. În schimb, el propune un mix de soluții: de la plase simple și ieftine, capabile să oprească dronele comerciale, până la tehnologii avansate precum energia dirijată (lasere), bruiajul electronic și atacurile cibernetice asupra sistemelor de control inamice.
T-7 Red Hawk: Un singur avion pentru o generație nouă de piloți
În ceea ce privește viitorul instruirii, Generalul Wilsbach s-a declarat impresionat de manevrabilitatea noului avion de antrenament T-7 Red Hawk, construit de Boeing. Deși aeronava operează încă sub anumite restricții de viteză și unghi de atac, specifice fazei de testare, promisiunea este una de eficiență maximă.
Planul USAF este ambițios: utilizarea T-7 ca unic trainer, eliminând necesitatea trecerii prin două platforme diferite (T-6 și T-38). Această strategie ar reduce semnificativ timpul și costurile de instruire, permițând piloților să ajungă mai rapid la manșa avioanelor de luptă avansate. „Este mult mai ușor de pilotat decât un T-38. Mult mai ușor”, a subliniat Wilsbach, văzând în acest aparat cheia unei forțe aeriene mai agile.
Ultimatum pentru giganții industriei: Întârzierile F-35 nu mai pot fi ignorate
În ciuda succeselor operaționale recente ale avioanelor F-35 în teatrele de operații, problemele tehnice legate de actualizările Block 4 și TR-3 rămân un punct sensibil. Generalul a recunoscut că, deși capacitatea de luptă a unităților actuale nu a fost grav afectată datorită manevrelor logistice, răbdarea Pentagonului față de contractori este la limită.
„Avem nevoie ca Lockheed Martin și subcontractanții lor să accelereze livrarea unei platforme stabile care să funcționeze conform contractului”, a declarat ferm Wilsbach. Deși aeronavele actuale demonstrează o disponibilitate ridicată și lovesc țintele cu precizie, întrebarea care planează asupra forțelor aeriene rămâne: ce performanțe s-ar fi putut atinge dacă noile radare și sisteme de război electronic ar fi fost livrate la timp?
În replică, producătorul susține că modernizarea Block 4 reprezintă cea mai semnificativă evoluție a capacităților F-35 de până acum, cu peste 70 de upgrade-uri majore menite să asigure dominația aeriană în fața oricărei amenințări viitoare. Cu toate acestea, presiunea rămâne pe umerii industriei pentru a transforma promisiunile tehnologice în realități operaționale pe linia frontului.
Actualitate
Securitatea aeriană a SUA prinde contur la Philadelphia: Golden Defender va sprijini scutul antirachetă Golden Dome
Șantierul naval Hanwha Philly va demara construcția unei noi nave specializate în monitorizarea lansărilor balistice, botezată Golden Defender. Această unitate va deveni un pilon logistic esențial pentru funcționarea sistemului de apărare Golden Dome, proiectul ambițios care vizează protejarea întregului teritoriu american împotriva oricărei amenințări aeriene.
O soluție inovatoare bazată pe designul versatil al navelor NSMV
Decizia de a atribui acest contract șantierului din Philadelphia a venit după ce experții în management și buget au identificat un potențial ridicat în designul navelor multi-misiune pentru securitate națională (NSMV). Aceste nave, utilizate inițial pentru instruirea cadeților în academiile maritime, s-au dovedit a fi platforme extrem de adaptabile pentru diverse seturi de misiuni complexe.
Prin utilizarea unei linii de producție deja active, autoritățile americane au reușit să identifice rapid resursele necesare pentru a extinde construcția. Golden Defender va fi gestionată sub managementul combinat al Hanwha Philly și TOTE Services, aceasta din urmă având rolul de manager de construcție al navei. Noua unitate va servi direct Agenția de Apărare Antirachetă, având rolul de a monitoriza testele de armament străine și de a urmări traiectoriile lansărilor balistice.
Proiectul Golden Dome și viziunea unei protecții totale a spațiului aerian
Nava Golden Defender nu este doar un activ naval, ci o componentă vitală a politicii de restaurare a dominanței maritime americane. Aceasta va susține în mod direct Golden Dome, sistemul de apărare antirachetă care integrează o gamă largă de tehnologii, de la apărări antiaeriene tradiționale până la interceptoare amplasate în spațiu.
Anunțul vine într-un moment de expansiune pentru șantierul naval din Philadelphia, după ce recent a fost confirmată construcția a încă două nave de tip NSMV. Deși detaliile privind rolul specific al acestora în cadrul scutului Golden Dome au rămas inițial confidențiale, este clar că întreaga capacitate de producție a unității este acum orientată către priorități strategice de securitate națională.
Hanwha Group își consolidează poziția pe piața construcțiilor navale militare din SUA
Ascensiunea șantierului Philly Shipyard sub tutela grupului sud-coreean Hanwha marchează o schimbare importantă în industria de profil. De la achiziția sa în 2024, terminalul din Philadelphia a făcut trecerea de la construcția de nave comerciale către contracte guvernamentale de mare anvergură.
Obiectivul conducerii Hanwha este unul extrem de ambițios: creșterea capacității șantierului de la trei nave programate pentru acest an, la un ritm de 10 până la 20 de nave anual. Această expansiune vizează nu doar nave auxiliare, ci și nave de luptă, reflectând interesul tot mai mare al Marinei SUA de a colabora cu unitatea din Philadelphia pentru a-și diversifica și moderniza flota în fața noilor provocări globale.
-
Exclusivacum 5 zileIpj Prahova S.R.L., Grădinița de cadre -sezonul XXVII: Filozoful cu opincile de mall și neuronul de gang – Cazul Lăpădatu Lucian, între bere, bodycam și bășcălie juridică
-
Exclusivacum 5 zileClanul Incompatibililor: Cum a ajuns Cătălin Dobrescu să fie și jurist, și administrator, și „omul primarului” în același timp
-
Exclusivacum 2 zileDe la etilotest la plug: „Instructorul de etică” de la Blejoi trece pe tractor cu remorcă penală -Grădinița de cadre a IPJ Prahova– sezonul XXIX
-
Exclusivacum 4 zileIPJ Prahova S.R.L., sezonul XXVIII: laptopuri la amanet, telefoane evaporate și nași la butoane
-
Exclusivacum 4 zileCum să dai afară de două ori același polițist și tot să pierzi: Saga Cănărău vs. MAI – manual de prostie disciplinară
-
Exclusivacum 3 zileNoua lege a salarizării sau cum se reformează pe hârtie portofelul polițistului, la comanda calculatorului de la Ministerul Muncii
-
Exclusivacum 3 zileImaginile care au făcut diferența dintre „Nu am fost eu” și „Da, recunosc!”: un tractorist fuge, o cameră de bord îl prinde, poliția face restul
-
Exclusivacum 2 zileMAI, vânător de „scrisori obraznice”: cum a ajuns Aparatul Central să scotocească prin petițiile polițiștilor



