Administratie
Marea campanie pro-vaccinare a lui Citu – plagiat nerusinat?
(Preluare Inpolitics):
Mare eveniment mare: premierul Florin Cîțu a lansat azi la apă mult prea amînata campanie pro-vaccinare, care trebuia să înceapă încă din primele zile ale lui ianuarie, dar a adăstat prin varii cotloane pînă azi. O campanie cu 11 spoturi video nu doar întîrziată, dar care are toate șansele să genereze un scandal de proporții, pe bază de plagiat grosolan.
Să prezentăm faptele.
Pe 9 ianuarie, o tînără din Ungaria, Szabó Zsófi (foto jos), postează pe pagina sa de Facebook un text cu mult talent alcătuit, despre viziunea ei asupra vaccinării anti-Covid.
A doua zi, textul e redistribuit de cîteva zeci de persoane, între care fostul deputat FIDESZ, Peter Kovacs, în prezent primar al unui district budapestan, dar și de Arnold Kivago, un expert ungur de talie mondială în domeniul cîinilor.
Prieten cu Arnold, românul Sebastian Trenka, de asemenea expert în dresaj canin, preia de la el textul Zsofiei și îi face traducerea în limba română, care sună cam așa:
”Ce conține vaccinul?
Săruturile si imbratisarile uitate. Excursii școlare. Bunicii la masa festivă de sărbători. Un film bun la cinema cu popcorn și pepsi mare. O seară la teatru cu sala plină. Concerte cu mii de spectatori. O cină la restaurant cu prieteni. O escapadă de weekend undeva cu avionul, hotărâtă peste noapte. Petrecerea de acasă unde fiecare își aduce propria tavă de gustări făcute casă. Competiții sportive. Strângerile de mână atunci când faci cunoștință cu cineva. Vise liniștite și granițe deschise. Profesori care merg printre rândurile băncilor. Plecările de ultimul minut și mulțimea in gară. Libertatea de a sta acasă când vrei TU… ”.
Postarea sa face furori, avînd cca.8.000 de redistribuiri, ceea ce înseamnă un potențial public de zeci sau sute de mii de cititori.
Cîteva zile mai tîrziu, pe 16 ianuarie, textul e preluat și de pagina de Facebook a Ministerului Sănătății, condus pe atunci de cuplul Vlad Voiculescu – Andreea Moldovan. Textul postat de minister recunoaște, onest, preluarea de la Trenka.

Cîteva luni de zile nu se mai aude nimic, apoi, brusc, vine azi bomba: noua campanie pro-vaccinare lansată azi se bazează cvasi-total pe ideea unguroaicei, pilonul central fiind sintagma ”Ce conține vaccinul?”, urmată de variațiuni pe temele furnizate de textul Zsofiei.
”Astăzi introducem un element nou, întrebarea „Ce conţine vaccinul”. Aici nu este o întrebare directă despre lista de ingrediente a vaccinurilor, ci este mai mult despre ce înseamnă vaccinul, dar şi cum ne ajută să revenim la normalitate. Până la urmă acesta este adevăratul simbol al vaccinului: revenirea la normalitate. Dacă ştim că acesta este obiectivul, atunci trebuie să ne vaccinăm. Mai simplu de atât nu se poate. Putem să învingem doar împreună”, spune Cîţu în direct la TV.
Pentru a fi convingător, Florin Cîțu a filmat el însuși un el însuși un asemenea clip, în care se întreabă ”Ce conține vaccinul?” și ne înșiră plăcerea de a bea cafea alături de prieteni, mersul la plajă, la concerte și de a-și vedea familia în siguranță.
Pe aceeași linie merg și celelalte spoturi lansate azi.
Tot de la premier știm că respectivele clipuri, care se vor difuza în media 6 luni de aici încolo, nu au costat bani de la buget, fiind realizate în colaborare cu Unicef România și Google.
Nu ni se spune ce firmă de specialitate e responabilă de scenariu, filmări, editări etc.
Și nu se suflă o vorbă despre faptul că respectiva campanie ”bazată pe emoție”, cum ne explică premierul, e durată pe creația unei persoane private din altă țară.
Contactat de Inpolitics, cel care a ”adus” textul în România, Sebastian Trenka, povestește azi că în acele zile din ianuarie a fost căutat de reprezentanți ai ministerului, care doreau să afle sursa primară a textului. Trenka le-a livrat numele lui Arnold Kivago, de unde preluase el, și cam asta a fost tot.
Timp de aproape 4 luni nu s-a mai auzit nimic despre campania pro-vaccinare, cu excepția scandalului privind posibila implicare a maneliștilor, confirmată și de Iohannis la un moment dat.
Foarte interesant, imediat după lansarea clipurilor, azi, fostul ministru Vlad Voiculescu a postat un mesaj extrem de sarcastic pe Facebook, dar și cu un substrat anume: ”Mă bucur că ideea promovată de Ministerul Sănătății în ianuarie a devenit acum campanie a guvernului.
PS Recunosc că nu ne-am gândit atunci să facem un clip cu domnul Florin Cîțu” scrie Voiculescu.
De aici, două aspecte: fostul ministru atacă un punct sensibil al premierului, anume faptul că, încălcînd orice norme ale politicii și ale democrației, acesta se plasează în postura de protagonist al unuia dintre clipuri, chiar dacă anunță că va fi postat doar pe pagina sa de Facebook. Practic, putem spune că Florin Cîțu își face imagine, în perspectiva congresului PNL, pe seama pandemiei și a suferinței românilor.
Ce nu ne spune, în același timp, e dacă a plătit din buzunar pentru clipul său, lansat azi la pachet cu celelalte. Spune doar că guvernul nu a plătit nici pentru partea de producție, nici pentru conceptul creativ al clipurilor, ambele ”fiind donate”.Al doilea aspect e că nici fostul ministru nu suflă acum o vorbă despre faptul că ”ideea promovată” în mandatul său era preluată de la alții.
Dacă unguroaica Szabo Szofia ar fi fost autoarea ”donației” pomenite de Cîțu privind conceptul creativ, numele ei ar fi trebuit invocat public alături de cele ale Unicef România și Google.
Dar nu s-a întîmplat asta.
De unde concluzia ar putea fi că guvernul României tocmai a lansat la apă o campanie creată pe furate.
Să amintim, în treacăt, că acum vreo 23 de ani poetul Adrian Păunescu a cîștigat, cu uriașe despăgubiri, un mare proces de plagiat cu firma japoneză Sony, care lansase la noi un telefon mobil cu logo-ul ”Roată, te mai inventăm o dată”, vers dintr-o cunoscută poezie a regretatului poet.
Cum ar fi ca ditamai executivul mioritic să se trezească în curînd cu un proces similar?
Administratie
FOCAR DE MIGRAȚIE PE DN 5: Operațiune „Blitz” la Giurgiu pentru protejarea frontierelor Schengen
Într-o desfășurare de forțe fără precedent, menită să securizeze flancul sudic al spațiului de liberă circulație, polițiștii de frontieră din Giurgiu au anihilat, într-o singură zi, mai multe tentative de pătrundere ilegală în țară. Acțiunea de tip „Blitz”, desfășurată în strânsă cooperare cu autoritățile bulgare, a scos la iveală metodele disperate la care recurg migranții pentru a fenta vigilența controalelor de la graniță.
Alerte internaționale ignorate: Nepalezi cu decizii de returnare, depistați pe DN 5
Prima lovitură a fost dată în urma unui control în trafic pe principala arteră care leagă frontiera de Capitală. Potrivit datelor furnizate de Inspectoratul Teritorial al Poliției de Frontieră (ITPF) Giurgiu, un autoturism înmatriculat în România, condus de un bărbat de 51 de ani, a fost interceptat în timp ce transporta doi cetățeni nepalezi.
Verificările rapide prin aplicația E-DAC au confirmat suspiciunile polițiștilor: cei doi bărbați nu doar că nu aveau drept de circulație în spațiul Schengen, dar figurau deja în sistemele de securitate cu alerte emise de autoritățile bulgare. Pe numele acestora fuseseră deja emise decizii de returnare, pe care aceștia au încercat să le ignore trecând ilegal granița în România.
Marfă umană printre transporturile de fier: Metoda „șnurului slăbit” a eșuat
Inventivitatea traficanților și a migranților a fost testată din nou câteva ore mai târziu, când un autocamion condus de un cetățean turc a fost tras pe dreapta. Deși vehiculul transporta oficial fier pe ruta Turcia-România, o anomalie la șnurul asigurator al semiremorcii a atras atenția agenților de la frontieră.
În urma unei percheziții amănunțite în interiorul compartimentului de marfă, polițiștii au descoperit doi bărbați – un turc și un iranian – ascunși printre materialele feroase. Niciunul nu poseda documente de călătorie valabile, sperând că greutatea încărcăturii va fi un paravan suficient pentru a trece neobservați. Seria capturilor a fost completată de un cetățean marocan, interceptat de o patrulă mixtă în timp ce se deplasa pe jos în proximitatea fostului punct de frontieră.
Toleranță zero: Migranții, predați de urgență autorităților bulgare
Toți cei cinci cetățeni străini sunt acum sub lupa anchetatorilor, fiind cercetați pentru infracțiunea de trecere frauduloasă a frontierei de stat. Totuși, conform planului de cooperare dintre România și Bulgaria, aventura lor pe teritoriul românesc a fost scurtă.
Inspectoratul Teritorial al Poliției de Frontieră Giurgiu a confirmat că, imediat după finalizarea procedurilor preliminare, toate cele cinci persoane au fost predate oficial autorităților din țara vecină pentru continuarea cercetărilor. Instituția reiterează că astfel de acțiuni „Blitz” vor continua cu o frecvență sporită, obiectivul fiind gestionarea eficientă a fluxurilor migratorii și garantarea unei securități de neclintit în interiorul spațiului Schengen. (Sava N.).
Administratie
Schimbarea pașaportului în 2026: acte necesare, procedura completă și costuri
Pașaport nou în 2026: când este obligatoriu
În 2026, schimbarea pașaportului în România se face printr-o procedură administrativă gestionată de Ministerul Afacerilor Interne, prin Direcția Generală de Pașapoarte. Cererea poate fi depusă atât în țară, la serviciile publice comunitare de pașapoarte, cât și în străinătate, prin consulatele și ambasadele României.
Un nou pașaport este necesar în următoarele situații:
- expirarea documentului;
- pierderea sau furtul pașaportului;
- deteriorarea lui.
În cazul expirării, vechiul pașaport este anulat automat la emiterea celui nou. Dacă documentul a fost pierdut sau furat, solicitantul trebuie să depună o declarație oficială și, după caz, o sesizare la poliție.
Paș cu paș: procedura pentru schimbarea pașaportului
Obținerea unui nou pașaport presupune parcurgerea mai multor etape obligatorii:
- programare online;
- depunerea actelor la serviciul de pașapoarte;
- verificarea documentelor și procesarea cererii;
- ridicarea noului pașaport.
Depunerea cererii se face doar personal, fie la serviciile publice comunitare de pașapoarte din România, fie la misiunile diplomatice și consulare din străinătate.
Acte necesare pentru pașaport în 2026
Pentru eliberarea unui nou pașaport sunt necesare, în mod standard:
- carte de identitate valabilă sau document provizoriu de identitate;
- dovada achitării taxei pentru pașaport;
- pașaportul anterior, dacă există;
- documente suplimentare, în situații speciale (de exemplu, pentru minori sau pentru clarificarea statutului juridic).
Autoritățile pot cere acte în plus pentru confirmarea identității sau a situației personale a solicitantului.
Ce tipuri de pașapoarte pot fi obținute
Sunt disponibile două tipuri principale de pașapoarte:
– Pașaport simplu electronic
Documentul standard pentru călătorii internaționale, care include elemente biometrice de securitate.
Valabilitate:
- 10 ani pentru adulți;
- 5 ani pentru persoanele între 12 și 18 ani;
- 3 ani pentru copiii sub 12 ani.
– Pașaport simplu temporar
Se eliberează doar în situații urgente (motive medicale, familiale, profesionale).
Caracteristici:
- valabilitate de 12 luni;
- termen de emitere redus;
- utilizare limitată la cazuri justificate.
Cât costă schimbarea pașaportului în 2026
Taxele pentru eliberarea pașaportului în 2026 sunt:
- 265 de lei pentru pașaportul simplu electronic;
- 265 de lei pentru pașaportul simplu temporar.
Plata poate fi făcută:
- online (inclusiv prin Ghiseul.ro);
- la bănci autorizate;
- la terminale de plată.
Programare exclusiv online și termene de eliberare
Programarea pentru depunerea cererii se face doar online, prin platforma oficială a Ministerului Afacerilor Interne. Procedura include:
- alegerea locației (serviciu de pașapoarte sau misiune consulară);
- selectarea tipului de pașaport;
- stabilirea intervalului orar;
- completarea datelor personale;
- confirmarea programării.
Solicitanții pot urmări online stadiul cererii, folosind numărul de înregistrare primit la depunere.
Termenele de eliberare diferă:
- în România, pașaportul simplu electronic se eliberează, de regulă, în câteva zile lucrătoare;
- în străinătate, termenul poate ajunge la 45–60 de zile lucrătoare;
- pașaportul simplu temporar poate fi emis în cel mult 15 zile lucrătoare, în situațiile urgente.
Pașaport electronic – standardul de siguranță, temporarul – soluția de urgență
Pașaportul simplu electronic rămâne varianta standard, cu perioadă lungă de valabilitate și nivel ridicat de securitate. Pașaportul simplu temporar este rezervat exclusiv cazurilor urgente și are valabilitate limitată, fiind o soluție de tranziție până la obținerea unui document electronic. (Paul D.).
Administratie
Peste 4,6 milioane de pensionari în România. Pensia medie a ajuns la 2.783 de lei în aprilie 2026
Mai puțini pensionari, pensii totalizând peste 13 miliarde de lei
România avea, în aprilie 2026, un număr de 4.682.638 de pensionari, cu 1.836 mai puțini față de luna precedentă, arată datele Casei Naționale de Pensii Publice (CNPP), citate în statistica oficială. Pensia medie la nivel național a fost de 2.783 de lei, iar valoarea totală a drepturilor de pensie cuvenite a ajuns la aproape 13,032 miliarde de lei.
Pensionarii la limită de vârstă, majoritari și cu cele mai mari pensii
Cea mai mare categorie o reprezintă pensionarii la limită de vârstă. În aprilie, 3.781.627 de persoane se aflau în această categorie, dintre care 2.157.235 erau femei. Pensia medie pentru această grupă a fost de 3.114 lei, peste media generală a sistemului public.
Pensie anticipată au primit 62.287 de persoane, cu o pensie medie de 2.489 de lei, ceea ce reflectă un nivel ușor inferior față de pensia medie la limită de vârstă.
Invaliditate și pensie de urmaș: venituri semnificativ mai mici
La nivelul lunii aprilie, 391.661 de persoane încasau pensie de invaliditate, cu o pensie medie de 1.084 de lei, de aproape trei ori mai mică decât media generală. Dintre acestea, 45.974 de persoane erau încadrate în gradul I de invaliditate, cu o pensie medie de 947 de lei.
Pensia de urmaș a revenit unui număr de 446.972 de persoane, pensia medie în acest caz fiind de 1.510 lei, mult sub media pensiilor pentru limită de vârstă, dar peste nivelul pensiilor de invaliditate.
Ajutor social pentru doar câteva zeci de pensionari
Statisticile CNPP mai arată că, în aprilie 2026, 91 de pensionari au beneficiat de ajutor social, cu o pensie medie de 540 de lei, indicator care evidențiază existența unor cazuri aflate la limita subzistenței în sistemul public de pensii.
-
Exclusivacum 5 zileREPUBLICA „LENTILEI UNSE” : Cum s-a transformat MEDAT în bancomat de familie, iar IOR în „El Dorado” de 51.850 lei
-
Exclusivacum 2 zileȘAH MAT LA CARACATIȚA DIN PENITENCIARE: CUM S-A ÎNECAT „FAMIGLIA” TEOROC LA MALUL ADMINISTRAȚIEI NAȚIONALE A PENITENCIARELOR
-
Exclusivacum 5 zileEpoleți cu miros de clor: La IPJ Prahova, „Siguranța și Încrederea” se livrează la pachet cu mopul și găleata
-
Exclusivacum 5 zilePLOIEȘTI, CAPITALA GUNOIULUI PE DATORIE – Ruleta Bin Go lovește din nou: Incisiv de Prahova a avut dreptate, primarul ține în brațe un operator îngropat în datorii
-
Exclusivacum 4 zileJustiția dă verdictul în cazul „Luptătorul vs. Sistemul”: Internarea forțată la psihiatrie, folosită ca armă de represiune în Poliția Română
-
Exclusivacum 4 zileRăzboi total în Ministerul de Interne: Sindicatul „Diamantul” dă șah-mat sistemului prin „avalanșa” de procese câștigate
-
Exclusivacum 3 zileMAFIA CAZANELOR ȘI REȚETA SUCCESULUI „DUPĂ GRATII”: CUM A DEVENIT ISCIR PLOIEȘTI FEUDA UNUI PUȘCĂRIAȘ ȘI A PROTECTORILOR SĂI DIN MINISTER
-
Exclusivacum 3 zileMASACRUL INTEGRITĂȚII LA FRONTIERĂ: Cum să execuți un polițist incomod prin „metoda asfixierii” financiare





