Featured
În urmă cu 40 de ani, misiunea „Soiuz-40” a deschis României drumul către stele

În urma cu 40 de ani, la 14 mai 1981, de pe cosmodromul Baikonur a luat start nava spațială ”Soiuz-40”, având la bord echipajul comun ruso-român – pilotul cosmonaut Leonid Popov, comandantul navei și cosmonautul-cercetător Dumitru-Dorin Prunariu. Nava a făcut joncțiune cu stația spațială sovietică ”Saliut-6”, condusă de cosmonauții Vladimir Kovalionok și Viktor Savinîh. Misiunea ruso-română a lucrat pe orbita extraterestră șapte zile, cosmonautul român efectuând peste 20 de experimente științifice valoroase. Cu prilejul acestei aniversări, ambasadorul Federației Ruse în România, Valeri KUZMIN, a acordat publicației noastre un interviu în exclusivitate pe care îl propunem atenției cititorilor noștri.
Ambasadorul Federației Ruse în România, Valeri Kuzmin
– În calitate de lider în explorarea spațiului, URSS a pregătit calea spre stele și pentru fostele țări socialiste. Așa s-a născut programul “Interkosmos”. Ce se poate spune despre rolul ”Interkosmos”-ului în consacrarea acestor țări și, în special a României, în cercetarea și tehnologile spațiale? A dat roade în viitor?
– Poziția Uniunii Sovietice de lider în explorarea cosmosului este un fapt incontestabil, în pofida încercărilor propagandiștilor și pseudoistoricilor occidentali contemporani de a minimiza importanța acesteia prin toate mijloacele posibile și imposibile. Din inițiativa URSS-ului, care a lansat primul satelit artificial al Pământului, în octombrie 1957 și a trimis primul om, pe Iuri Gagarin, pe orbita circumterestră, în aprilie 1961, s-a trecut, începând din 1965, la elaborarea și, apoi, la punerea în practică pe scară largă a programului de colaborare a țărilor socialiste în domeniul cercetării și folosirii spațiului cosmic în scopuri pașnice.
În primăvara anului 1967, nouă state socialiste au convenit un program de lucrări comune, care, ulterior, a primit denumirea ”Interkosmos”. În fiecare dintre aceste țări au fost create organisme de coordonare și implementare a proiectelor. Participanții la program nu dispuneau de un fond financiar comun, care să limiteze amploarea activităților în cosmos. În același timp, Uniunea Sovietică a oferit pe gratis partenerilor ei tehnologie din domeniul rachetelor spațiale, iar fiecare dintre stetele participante a finanțat dezvoltarea și crearea de instrumente științifice și efectuarea experimentelor de care era ea interesată.
La 13 iulie 1976, reprezentanții celor nouă state-participate la programul ”Interkosmos” au semnat, la Moscova, Acordul Interguvernamental de Colaborare în domeniul explorării și folosirii spațiului cosmic în scopuri pașnice. Principalele direcții de colaborare au fost: studierea proprietăților fizice ale spațiului cosmic, meteorologia spațială, comunicații, biologie și medicină, precum și sondarea de la distanță a Pământului cu ajutorul mijloacelor aerospațiale.
Cu toate acestea, încă în decembrie 1968 a început primul experiment complex de studiere a stratului superior al atmosferei Pământului și a naturii aurorelor boreale cu ajutorul satelitului ”Kosmos-261”. În octombrie 1969 a luat startul ”primul copil” al programului, satelitul ”Interkosmos-1”. În total, din 1969 până în 1979 au fost lansați 20 de sateliți din seria ”Interkosmos” și opt rachete de cercetare la mare altitudine de tip ”Vertikal”. La bordul unora dintre aparatele cosmice lansate după programul național al URSS, au fost instalate dispozitive create de oamenii de știință și specialiștii din țările socialiste participante la programul ”Interkosmos”.
Cosmonauții misiunii ”Soiuz-40”, Leonid Popov și Dumitru-Dorin Prunariu, după aterizare/ Foto: RIA Novosti
În cadrul acestui program, la 14 mai 1981, a efectuat primul și ultimul său zbor cosmic, ca membru al echipajului navei ”Soiuz-40”, cosmonautul român Dumitru-Dorin Prunariu. Printre principalele rezultate ale programului ”Interkosmos” trebuie inclus puternicul impuls dat dezvoltării cercetărilor spațiale în majoritatea țărilor-participante, precum și formarea colectivelor de cercetare științifică în acest domeniu.
– Până nu demult, ramura spațială din Rusia s-a dezvoltat exclusiv în sectorul de stat. Este posibil să fie dezvoltat aici și un mediu competitiv și să se afirme cu adevărat un sector privat, așa cum este cazul Americii și al altor țări?
– În ultimele decenii, cercetările științifice au încetat să mai fie monopolul exclusiv al statului. Rusia nu a fost ocolită de această tendință. Corporația de stat ”Roskosmos” a semnat un acord de colaboare pe cinci ani cu compania rusă privată ”Sisteme de transport cosmic reutilizabile” (MTKS). Obiectul înțelegerii îl constituie dezvoltarea unei nave de transport spațial reutilizabilă cu numele convențional ”Argo” și care ar urma să fie gata în 2024. Fondatorii companiei MTKS susțin că vor crea o navă de transport pe baza rachetei-purtătoare ”Soiuz-2.1B” de cel puțin două ori mai ieftină decât racheta similară ”Crew Dragon” a companiei americane Space X.
Există și alte companii private înființate ,în primul rând, decătre reprezentanți ai tinerei generații de cercetători și manageri care își desfășoară activitatea în câteva direcții importante ale explorării spațiului cosmic, de exemplu, ”Sputniks”, ”Succes Rochets”, ”Dauria” și altele.
Dacă toate acestea vor deveni primul pas spre crearea, în Rusia, a unui mediu concurențial eficient în domeniul cercetărilor cosmice, timpul o va demonstra.
– Cum participă Rusia la cooperarea bilaterală și multilaterală internațională în domeniul cercetărilor spațiale și al explorării spațiului?
– Conform tradiției, stabilite, după cum am văzut, în vremurile URSS, Rusia participă activ la cooperarea internațională în explorarea spațiului. Cel mai elocvent exemplu al unei astfel de cooperări este Stația Spațială Internațională (ISS), pentru care aducerea astronauților și a încărcăturilor utile, în perioada de după dezastrul navetei spațiale americane Columbia, se realizează, în principal, de către rachetele rusești. În ultima vreme, la această activitate s-a conectat și compania lui Elon Musk.
În același timp, recent, Roskosmos și-a anunțat intenția de a încheia, undeva în 2024-2025, participarea sa la proiectul ISS din cauza inoportunității de a prelungi durata utilizării acesteia. Concomitent se anunță elaborarea planurilor pentru crearea unei stații orbitale naționale rusești, cam în același răstimp.
Un alt domeniu nou și important de cooperare a fost semnarea și implementarea cu succes a acordurilor dintre corporația de stat ”Roskosmos” și Administrația Spațială Națională Chineză (CNSA). Acestea au în vedere, în special, coordonarea misiunilor navelor spațiale – a celei orbitale rusești „Luna-Resource-G” și a celei chinezești – „Chang’e-7” – în studierea regiunii polare a Lunii, precum și cooperarea în crearea unui centru comun de date privind explorarea Lunii și a spațiului îndepărtat.
La 9 martie 2021, în cadrul unei conferințe video, directorul general al corporației Roskosmos, Dmitri Rogozin și șeful CNSA, Zhang Kejian, au semnat, în numele guvernului Rusiei și a celui al Chinei, un memorandum de înțelegere reciprocă între Guvernul Republicii Populare Chineze și cel al Federației Ruse privind cooperarea în crearea Stației Lunare Științifice Internaționale (SLSI).
Ghidându-se după principiile distribuției paritare a drepturilor și obligațiilor, „Roskosmos” și CNSA vor promova crearea unei Stații Internaționale cu acces deschis pentru toate țările interesate și pentru toți partenerii internaționali. Stația va reprezenta un complex de mijloace de cercetare și experimentare, creat la suprafața și/sau pe orbita Lunii. Va fi proiectat pentru desfășurarea lucrărilor științifice și de cercetare multidisciplinare și prevede crearea de tehnologii cu posibilitatea unei exploatări fără astronauți, pe termen lung, iar, mai târziu, și cu posibilitatea prezenței omului pe Lună.
Scopul strategic al proiectului SLSI este întărirea interacțiunii în cercetarea științifică și promovarea cercetării și utilizării spațiului cosmic pentru scopuri pașnice, în interesul întregii umanități.August 1981. Poiana Brașov. Cosmonauții Leonid Popov și Dumitru-Dorin Prunariu. Expediția comună în spațiu s-a transformat într-o prietenie pe Pământ/ Foto: Vyacheslav Samoshkin/ RIA Novosti
– Există o astfel de cooperare între Rusia și România, astăzi?
– Din câte știu, în prezent, între Rusia și România cooperarea nemijlocită în domeniul cercetărilor spațiale nu există. În același timp, în cadrul diferitelor proiecte internaționale, inclusiv cu participarea celorlalte state europene, oameni de știință din cele două țări continuă cooperarea, a cărei tradiție a fost clădită încă din timpul realizării programului “Interkosmos”.
– Ce face Rusia pentru a preveni militarizarea spațiului cosmic?
– La 12 aprilie anul acesta, întreaga lume a marcat cea de-a 60-a aniversare a zborului în spațiu al primului om – cetățeanul țării noastre, Iuri Gagarin. Pentru miliarde de oameni din întreaga lume, Iuri Gagarin continuă să servească drept exemplu de eroism și dăruire de sine. Ulterior, după ce a vizitat peste 30 de țări de pe cele patru continente, primul cosmonaut al Pământului a câștigat și titlul onorific neoficial de mesager al păcii și al prieteniei.
Noi, în Rusia, suntem convinși că cooperarea constructivă în domeniul spațial ar trebui să rămână printre direcțiile cheie ale agendei unificatoare. La Comitetul ONU pentru spațiul cosmic, diplomația noastră urmărește o linie consecventă pentru a asigura accesul egal al statelor în spațiul cosmic și a-l conserva pentru generațiile viitoare.
Rusia este ferm convinsă că doar prevenirea garantată a cursei înarmării în spațiu va asigura posibilitatea de a-l folosi în scopuri creative, pentru binele întregii omeniri. Ne pronunțăm în favoarea demarării negocierilor privind elaborarea instrumentului internațional obligatoriu din punct de vedere juridic (tratat sau convenție), care ar interzice amplasarea în spațiul cosmic a oricăror tipuri de arme și utilizarea forței sau a amenințării cu forța. Propunem să luăm ca bază proiectul corespunzător ruso-chinez, depus la Conferința privind dezarmarea de la Geneva, în 2014.
Pentru a stabiliza situația în perioada de timp în care un astfel de document multilateral va fi elaborat, Rusia a înaintat o inițiativă, devenită internațională, cu privire la adoptarea, de către state, a unui angajament politic de a nu fi primii care ar plasa arme în spațiu. Treizeci de țări au devenit, deja, participante pline la această inițiativă.
Moscova speră că aceste eforturi se vor bucura de cel mai mare sprijin internațional, inclusiv din partea României.
Exclusiv
Jilava, Mioveni – aceeași mizerie! Baroneasa Whatsapp și tunurile penitenciarelor românești

Spovedania unei „Baronese” nervoase: Jilava plânge după Mioveni!
Cristina Teoroc, supranumită „baroneasa” de la Jilava – penitenciarul cu o reputație sinistră, „al morților subite” – a erupt pe grupul de WhatsApp al directorilor de penitenciare. Motivul? Schimbările de strategie ale noii conduceri ANP, care au îndrăznit să atingă sacrosanctele „aranjamente” ale vechii găști. Se pare că „baroneasa” își varsă nervii pentru că un anumit director Sabăreanu – un apropiat al familiei sale și partener de drum sindical al soțului – a fost „decapitat” de la Spitalul Penitenciar Mioveni de către noul director general, comisar-șef Bogdan Geo Burcu. (Conform informațiilor publicate inițial de FSANP și preluate de diverse surse media).
𝐌𝐚𝐢 𝐞 𝐜𝐢𝐧𝐞𝐯𝐚 𝐭𝐫𝐞𝐚𝐳 𝐥𝐚 𝐨𝐫𝐚 𝐚𝐬𝐭𝐚?
Sabăreanu, cel îndepărtat din funcție, nu ar fi fost schimbat degeaba. Se vorbește tot mai insistent despre un tun de 200.000 de lei, orchestrat împreună cu dr. Costin Ștefan, consilierul bine-cunoscut al ministrului Sănătății, Alexandru Rafila, conform investigațiilor FSANP. Dar în loc să-și plece capul rușinat, Sabăreanu se victimizează: „Sindicatul schimbă directori prin reclamații!”. O victimizare clasică, desprinsă parcă din manualul infractorului bugetar de succes! Se pare că reacția promptă a Corpului de Control a stricat socotelile celor care sperau la o mușamalizare ca la carte.
De la pile și umbrele, la scaunul de director: Rețeta succesului în sistemul penitenciar
Sursele noastre sunt fără echivoc: Sabăreanu nu a ajuns în scaun prin merite sau competențe, ci prin protecție sindicală și sprijin politic. Un traseu tipic pentru mulți directori din sistemul penitenciar, unde pilele și umbrelele sunt mai importante decât rezultatele și munca cinstită. Oare cum ar reacționa ministrul Radu Marinescu dacă ar vedea cu ochii lui cum se fac numirile în sistem, dincolo de rapoartele cosmetizate?
Baronesele dau lecții de morală: Ipocrizie la nivel inalt
„Baroneasa” Teoroc, în timpul ăsta, dă lecții despre corectitudine și „dublu standard”, deși conduce un penitenciar, Jilava, care este un focar de probleme. Orice critică la adresa „baronesei” este imediat întâmpinată cu amenințări de proteste de către soțul sindicalist. Un adevărat scut familial împotriva oricărei forme de control sau responsabilizare!
Apel către Ministrul Justiției: Curățenie generală la Jilava și Mioveni!
Domnule ministru Radu Marinescu, vă îndemnăm să mergeți la Jilava nu doar în „vizită”, ci într-un control adevărat. Poate veți descoperi mai multe decât rapoartele cosmetizate și declarațiile sforăitoare de pe WhatsApp. E timpul să faceți curățenie în sistemul penitenciar, începând cu aceste două focare de corupție și incompetență!
Decență și gura mică!
Pentru doamna Cristina Teoroc și domnul Sabăreanu, mesajul nostru este simplu:
- Baroneaso, mai puțină morală de doi bani și mai multă decență! Nu mai da lecții de corectitudine, când conduci un penitenciar cu probleme grave!
- Sabăreane, gura mică! Ultimul om care ar putea da lecții despre integritate ești tu, cel acuzat de sifonarea banilor publici! (Cristina T.).
Exclusiv
Dezamăgire în Poliție: Tineri polițiști vor să renunțe din cauza presiunii, lipsei de sprijin și salarizării precare

Sindicatul Sidepol trage un semnal de alarmă cu privire la dezamăgirea și frustrarea tot mai mari resimțite de polițiștii tineri, mulți dintre ei dorind să părăsească sistemul din cauza presiunii, lipsei de sprijin, salarizării precare și a condițiilor de muncă improprii. Sindicatul dezvăluie un „caz real, problemă generală”, în care un polițist tânăr și-a exprimat dorința de a demisiona din cauza nemulțumirilor acumulate.
Stres, lipsă de sprijin și deficit de personal: Problemele majore ale polițiștilor
Potrivit Sindicatului Sidepol, principalele neajunsuri cu care se confruntă polițiștii sunt:
- Stres psihic acumulat prin tot mai multe atribuții acordate.
- Lipsa de sprijin din partea managerilor, adesea lipsiți de pregătirea necesară.
- Lipsa resursei umane (peste 25.000 de angajați lipsă), un coleg fiind nevoit să lucreze pentru 3-4.
- Salarizare incorectă și lipsa de predictibilitate a carierei, prin modificarea succesivă a legislației în defavoarea angajaților.
- Condiții de muncă improprii.
- Dotare precară și legislație care nu apără angajatul.
„Guvernul Bolojan nu face decât să adâncească criza”: Critici la adresa măsurilor guvernamentale
Sindicatul critică măsurile anunțate de Guvernul #Bolojan, care, în loc să îmbunătățească situația, „nu fac nimic altceva decât sa adâncească și mai mult criza din sistem”.
Cerințe concrete: Cariere predictibile, salarizare echitabilă și recunoașterea bolilor profesionale
Sindicatul Sidepol solicită măsuri imediate și concrete pentru îmbunătățirea situației polițiștilor:
- Un cadru predictibil al carierei polițistului.
- Salarizare echitabilă și motivantă.
- Recunoașterea bolilor profesionale și sprijin real pentru sănătatea polițiștilor.
- Suplimentarea resursei umane prin încadrări și școli adaptate nevoilor actuale.
- Dotare modernă și eficientă.
- Legislație care să apere angajatul în raport cu atribuțiile pe care le desfășoară.
„Polițiștii nu cer privilegii, ci doar respectul și condițiile minime”: Un apel la responsabilitate
Sindicatul subliniază că polițiștii nu cer privilegii, ci doar respectul și condițiile minime pentru a-și putea face datoria față de cetățeni și față de România. (Cerasela N.).
Featured
Agresorul polițistului lovit cu o sticlă, arestat preventiv după 3 zile. Complicele, sub control judiciar
-
Exclusivacum 4 zile
PANICĂ LA MITITELU! Corupții din Poliția Penitenciară, în corzi! Vine DNA-ul?!
-
Exclusivacum 4 zile
Penitenciarul Ploiești: De la gunoaie de lux la instagramul promisiunilor pierdute – Un director cu „APT Limitat” la decență!
-
Exclusivacum 15 ore
Dezamăgire în Poliție: Tineri polițiști vor să renunțe din cauza presiunii, lipsei de sprijin și salarizării precare
-
Exclusivacum 3 zile
Justiția imobiliară română: O nouă modă – Morții dau case, judecătorii pupă cruci, poliția acoperă hoții!
-
Exclusivacum 3 zile
Marioara „ciuruitoarea”, Nichita „smecherul” și justiția „somnoroasă”: Ploieștiul, capitala fraudelor imobiliare?
-
Exclusivacum 5 zile
Panică în MAI: Guvernul vrea creșterea vârstei de pensionare, sindicatul Diamantul avertizează asupra riscurilor și inechităților
-
Exclusivacum 2 zile
Prahova sub asediu: Cum mafia imobiliară ne vinde sicrie cu vedere. „White Tower”, „City Gate”, „Mărășești”: Triunghiul Bermudelor imobiliare
-
Exclusivacum 4 zile
Coca-Cola: Sifonul penalității de la Ploiești – Cum Nan și gașca au transformat „băutura fericirii” într-un cocktail Molotov de otrăvuri și minciuni!