Prahova, județul contrastelor și al curentului (furat). În timp ce cetățenii și operatorii economici onești își plătesc facturile cu sudoarea frunții, sub pretenția respectării legii, o caracatiță nevăzută, dar cu tentacule electrice, pare să sifoneze resurse prețioase. Ziarul „Incisiv de Prahova”  semnalează o situație de-a dreptul absurdă, unde furtul de energie electrică nu este doar tolerat, ci pare orchestrat cu o complicitate șocantă, iar nota de plată ajunge, ca de obicei, la cine nu trebuie.

Sifoanele pe Electrica: Conexiuni „dubioase” cu mâna ascunsă a rețelei

Nu e o noutate că unii încearcă să se conecteze ilegal la rețeaua de energie. Noutatea șocantă, conform informațiilor noastre, este că aceste „intervenții ilegale” la rețeaua electrică, observate pe diverse proprietăți din Prahova, nu sunt opera unor amatori izolați, ci poartă amprenta unei complicități interne. Așa-zisa companie de distribuție a energiei electrice, responsabilă cu integritatea rețelei, pare să fi intrat într-o „înțelegere tacit-benefică” cu hoții. Funcționari ai acestei companii, plătiți să asigure buna funcționare și integritatea sistemului, se pare că au închis ochii sau, și mai grav, au facilitat aceste acte de furt. Este o trădare flagrantă a încrederii publice și o sfidare la adresa oricărui principiu de etică și legalitate. Când gardianul devine complice, cine mai păzește sistemul?

Factura de onoare: Cinstitul plătește și pentru hoție, și pentru neatenție!

Dar absurdul atinge cote paroxistice. În loc să își asume responsabilitatea pentru propriile eșecuri și complicități, compania de distribuție are o soluție „inovatoare”: își recuperează prejudiciul – adică banii furați cu „colaborarea” funcționarilor săi – de la operatorii economici cinstiți. Ați citit bine! Firmele care își duc afacerile legal, care plătesc taxe și impozite, sunt acum bune de plată și pentru furturile altora, orchestrate, se pare, sub privirile complice ale angajaților distribuitorului. Este o taxă pe corectitudine, o amendă pentru cinste, o povară aruncată pe umerii celor care încearcă să respecte regulile într-un sistem putred. Este ca și cum victima ar plăti cauțiunea tâlharului!

Magia contorului: Când anii de „nefacturare” se transformă în miliarde peste noapte

Și, ca să încheiem tabloul cu o notă de geniu (malefic), „ultima găelniță” este de-a dreptul hilară, dacă nu ar fi tragică. După ce, ani la rând, anumite proprietăți au beneficiat de intervenții ilegale sau de o „amnezie” cronică a sistemului de facturare, compania de distribuție își amintește brusc de existența lor. Soluția? Schimbarea contorului și emiterea unor facturi retroactive de „miliarde”, sub pretexul că, vai, „ei nu au facturat de un an de zile”! Păi, stimabililor, ce ați făcut un an de zile? Ați meditat la frumusețea rețelei sau ați așteptat momentul „optim” pentru a da tunul cel mare? Această tactică miroase a șantaj pur și simplu, o încercare disperată de a acoperi găurile negre din buget, provocate de propria incompetență sau, și mai probabil, de complicitate. Cetățeanul e bun doar să plătească, indiferent dacă i se pune pe masă o „factură” pentru consumul inexistent sau pentru „recuperarea” prejudiciilor generate de alții.

Hora instituțiilor: O coregrafie electrică pe scena justiției prahovene

Însă spectacolul nu este doar un duet între hoți și distribuitori. „Incisiv de Prahova”  anunță un serial de dezvăluiri, un „tango electric” în care sunt prinse, într-o „horă” amețitoare, mai multe instituții ale statului de drept din Prahova. Când furtul de curent se transformă într-o schemă la nivel înalt, când cinstea este penalizată și ilegalitatea pare să prospere sub oblăduirea celor ce ar trebui să o combată, ne întrebăm: Cât de adânc este putregaiul? Câte astfel de „hore” se dansează în spatele ușilor închise, în timp ce justiția este mimată, iar cetățenii cinstiți sunt „electrocutați” de facturi absurde și de sentimentul impunității?

„Incisiv de Prahova” promite să taie nodul gordian al acestor complicități și să aducă lumină într-un sistem unde întunericul pare să fie monedă de schimb. Rămâne de văzut dacă instituțiile vizate vor avea curajul să iasă din această horă toxică și să reaprindă lumina justiției în Prahova. (Cristina T.).

Un spectacol grotesc al impunității politice se joacă la Sinaia, având în rolurile principale un primar readus la butoane printr-o „eroare” de zile mari, un prefect care „uită” să aplice legea și o întreagă mașinărie liberală care pare să fi declarat război bunului simț și statului de drept. În culise? Președintele PNL Prahova, Mircea Roșca, dirijând, spun unii, o orchestră a complicității.

„Minunea” DNA: Oprea, de la reanimare, direct în fotoliul de primar!

Imaginați-vă scena: un primar, Vlad Oprea, aflat sub control judiciar și apoi în arest la domiciliu, o perioadă de aproape un an – din ianuarie până în iulie 2025, spun actele – este pur și simplu scos din joc. Orice stat normal ar fi constatat, conform art. 160 lit. g) din OUG 57/2019 (Codul Administrativ), încetarea de drept a mandatului său, dată fiind imposibilitatea de a-și exercita funcția timp de peste șase luni consecutive. Dar nu și în România de PNL!

Surpriză, surpriză! O „eroare” procedurală a DNA, o scăpare „inadmisibilă” într-un dosar de maximă vizibilitate, exact ca un iepure scos din pălărie, îl catapultează pe Oprea înapoi în primărie. Nu e vorba de un caz banal, ci de un dosar penal „extrem de vizibil, rezultat în urma unei anchete jurnalistice majore,” conform surselor noastre. O greșeală, o influență, o breșă de disciplină? Indiferent de etichetă, rezultatul e același: Vlad Oprea a fost reanimat politic și repus pe tron, sfidând orice logică legală și morală. Un adevărat manual de „Cum să Fentezi Legea” marca PNL!

Șeriful revine! (sau: Dictatura la primărie, ediția Sinaia)

Ce face un primar revenit din morții politici? Se apără în instanță? Se gândește la cetățeni? Nici vorbă! Imediat după „reîncarnare,” Oprea a pornit o „presiune agresivă” asupra secretarului general și a altor funcționari-cheie ai Primăriei Sinaia, transformând instituția într-un fief personal.

Momentul de glorie? Ședința de consiliu din 3 noiembrie, un veritabil circ în care „a încercat să rupă cvorumul, să scoată aparatul primăriei din ședință, să se opună în orice fel poate la adoptarea hotărârii care modifică comisiile de specialitate.” Strategia este clară, potrivit analizei noastre: „control total asupra instituției și eliminarea oricărei opoziții.” Scopul suprem? Declanșarea unor alegeri anticipate la Consiliul Local Sinaia, pe care, „știe că le poate controla prin influența pe care o menține asupra PNL Prahova.” Un plan diabolic, dar execuție de amatori, am spune!

Prefectul, papușa PNL: Când legea e opțională, nu obligatorie!

Aici intră în scenă un personaj cheie al farsei: prefectul Prahovei, Daniel Nicodim. Situația juridică a lui Vlad Oprea? Clară ca lumina zilei, confirmată de Înalta Curte și de o jurisprudență solidă (Curtea de Apel Alba Iulia, Decizia nr. 226/2020; Tribunalul Timiș, Sentința nr. 118/2021; Înalta Curte de Casație și Justiție, Decizia nr. 4532/2017 – toate arată că mandatul încetează de drept după 6 luni și că prefectul doar constată, nu decide!). În orice „stat normal,” ordinul de încetare a mandatului ar fi venit în 24-48 de ore. Dar suntem la Prahova, patria excepțiilor!

De mai bine de o lună, prefectul Nicodim – membru PNL, ce surpriză! – „refuză să își exercite obligația legală.” Asta nu mai e omisiune, e „complicitate,” strigă cetățenii exasperați. Potrivit unei plângeri penale formulate de un cetățean din Sinaia, prefectul este acuzat de „abuz în serviciu” (art. 297 alin. (1) Cod penal) și, după caz, de „favorizarea făptuitorului” (art. 269 Cod penal), pentru că „omisiunea de a emite ordinul a avut scopul de a-i permite primarului să revină în funcție.” Cineva ar trebui să-i amintească domnului prefect că legea nu este un meniu à la carte, din care alegi ce-ți convine!

Rețeaua PNL Prahova: Roșca, arhitectul impunității (cu „afaceri” la Sinaia!)

Și cine trage sforile acestei păpușării politice? Nimeni altul decât Mircea Roșca, președintele PNL Prahova! Nu e doar un simplu lider de partid, ci un personaj cu un trecut pătat, „el însuși inculpat pentru fapte de corupție, scăpat prin celebra prescripție – conceptul juridic care albește infractorii peste tot în România.” Un lup păzind stâna, ar spune unii!

Roșca, „cel care are grijă ca prietenul lui, Vlad Oprea, cel cu care are afaceri în orașul Sinaia să nu plece de la primărie,” este, conform acuzelor, „garantul că prefectul nu va semna nimic care să ducă la încetarea de drept a mandatului de primar.” Practic, „Mircea Roșca este cel care se asigură că legea nu este respectată în județul Prahova.” O declarație dură, dar susținută de mersul evenimentelor și de nemulțumirea publică. Acesta e PNL Prahova, domnilor: „Legile sunt pentru proști, noi avem priorități!”

DNA, o instituție „mută” la comandă?

Nici măcar DNA, instituția care ar trebui să fie vârful de lance al luptei anticorupție, nu scapă de sub tirul criticilor. „Faptul că dosarul extrem de vizibil al lui Oprea a fost ‘scăpat’ procedural exact într-un moment politic sensibil ridică semne de întrebare,” scriu sursele noastre. Mai mult, „nimeni din conducerea DNA nu își asumă nimic, nu clarifică și nu reacționează,” iar „procurorul-șef Voineag este în plină luptă pentru propriul nou mandat.”

Așadar, „când cariera șefului instituției depinde de votul politic, iar cel aflat în dosar este parte din partidul cu cea mai mare influență în stat, probabilitatea ca instituția să închidă ochii crește.” Nu sunt teorii, sunt „fapte,” spun sursele: o „eroare procedurală inexplicabilă,” „absența oricărei măsuri interne,” „niciun semn de reacție legală.” Verdictul este crud: „Instituțiile nu tac atunci când sunt atacate. Tac atunci când sunt CONTROLATE.” O fi DNA o filiala tăcută a PNL?

Bolojan, „orbul” de la centru: Tăcerea, un mesaj clar!

Și ca tacâmul să fie complet, avem și complicitatea tăcută a centrului! Ilie Bolojan, actualul prim-ministru, a fost „notificat oficial de grupul de consilieri anti-Oprea din Sinaia în urmă cu aproape o lună.” I s-au trimis „documente, dovezi, sesizări privind abuzurile administrative, nereguli flagrante din primărie, și poziția Prefectului care refuză să aplice legea.”

Ce a făcut domnul prim-ministru? Nimic! „Nu a reacționat, nu a trimis o echipă de control, nu a cerut Ministerului de Interne lămuriri, nu a făcut declarații.” Concluzia, la fel de rece ca o zi de iarnă în Prahova: „Tăcerea este un mesaj. Iar mesajul este clar: PNL Prahova își apără omul.” Oare domnul Bolojan a uitat că servește statul, nu partidul?

Cetățenii – Santinele ale legii: De la indignare la acțiune!

În tot acest balet grotesc al puterii și impunității, cetățenii din Sinaia par a fi singurii care mai cred în lege. „Plângerile penale” au curs – o plângere penală pentru uzurpare de funcție împotriva lui Oprea, o plângere pentru complicitate împotriva Prefectului, și o plângere pentru neemiterea ordinului legal.

„Aceste plângeri arată că cetățenii fac ceea ce instituțiile refuză: apără legea,” arată sursele. Ei își fac datoria, în timp ce „instituțiile statului, acaparate de politic, de PNL, nu.” Este o demonstrație elocventă că „sistemul își apără oamenii indiferent de costul pentru comunitate, lege sau democrație.” Dar, se pare, că „cetățenii din Sinaia nu stau cu mâinile în sân.”

Poate că de aici, de la vocea lor, va începe adevărata schimbare, cea care va șterge zâmbetele complice de pe fețele celor care cred că sunt mai presus de lege. (Paul D.).

Capitala, și odată cu ea întreaga Românie, tremură sub asaltul unei noi ere: era „managerilor” cu „organul genital” la gură, promovați de Bogdan Despescu! (aici), (aici), (aici), etc.

Ceea ce dezvăluie Sindicatul Europol nu este doar o scăpare ocazională, ci un tablou macabru al decăderii profesionale, o realitate atât de nefiltrată încât te-ar face să crezi că ai nimerit într-un bordel, nu într-o instituție de aplicare a legii.

„Durerile organului genital”: Academia de comandă a lui Despescu!

Imaginați-vă scena: un polițist umilit, un raport rupt în bucăți și o atitudine de „golan” exhibată de un șef de birou de la Rutieră Medgidia. Răspunsul „justiției” interne? Imputernicitul inspector-șef, chestorul Mototolea, îi ia apărarea agresorului. Și, exact în acest climat de impunitate, un alt „cavaler” al ordinii și disciplinei prinde aripi și, mai ales, glas!

Să facem cunoștință cu domnul scms. Grigore Eduard, șeful Poliției Techirghiol! Deranjat de „pretențiile absurde” ale Sindicatului Europol – cum ar fi respectarea programului de lucru, eliminarea favoritismele sau amărâta aia de pregătire fizică, lucruri total irelevante pentru un „manager” de calibru –, eroul nostru, într-o conversație cu un subaltern, își varsă frustrările… folosind termeni de o rară eleganță, specifici, probabil, mediului în care a fost școlit. Potrivit dezvăluirilor Sindicatului Europol, nici măcar limbajul licențios nu a fost cenzurat, tocmai pentru ca publicul să ia contact cu „realitatea nefiltrată”: domnul scms. Grigore Eduard ne vorbește despre apartenența la „UEeeeeee” și, mai ales, despre o puternică durere a organului genital!

Da, ați citit bine! Aceasta este clasa conducătoare a Poliției Române. Aceasta este „noua generație de manageri” croită de Despescu! Această mizerie verbală este exact „modelul de comportament care se promovează la nivelul Poliției Române”. Și, ca o ironie supremă, acest „personaj”, cu „dureri genitale” atât de acute, își desfășoară activitatea într-o structură care face parte din „proiectul-pilot” al domnului Predoiu! Acel proiect „revoluționar” care ar trebui să fie lumina călăuzitoare pentru toate IPJ-urile. Ferească Dumnezeu ca acest gibon să devină model pentru cineva, în afară de o grădină zoologică!

Despescu, marele inquisitor: Sindicatul, dușmanul public numărul unu!

Cine este, de fapt, inamicul Poliției Române, în viziunea lui Despescu? Nu șefii abuzivi. Nu incompetența crasă. Nu analfabetismul funcțional al celor cocoțați în birouri. Nu lipsa de asumare. Nu hărțuirea subalternilor. Nu! Problema lui Bogdan Despescu este că Sindicatul Europol și alte organizații similare îndrăznesc să facă publice aceste realități!

În ultimii ani, Despescu a cultivat, spun cei de la Europol, o cultură organizațională ostilă dialogului social. La toate videoconferințele, mesajul subliminal este limpede: sindicatele prejudiciază „imaginea Poliției” (adică imaginea sa și a ministrului, desigur!). Sindicatele sunt cel mai mare dușman al sistemului, nu putregaiul din interior!

E o formulă simplă, aproape genială în perversitatea ei: cu cât șefii sunt mai lipsiți de asumare și mai „castrați profesional”, fără idei, fără viziune, cu atât au șanse mai mari să fie promovați de Despescu și de conducerea Poliției Române! Pentru că vor face tot ce li se cere, fără să crâcnească. Cu cât sunt mai tirani și mai abuzivi – prin impunerea de ore suplimentare neplătite, permanențe aberante, norme aberante de amenzi –, cu atât sunt apreciați mai mult. Căci, nu-i așa, „știu să țină în frâu oamenii”!

România, un cimitir de statistici: Capturi de 2 grame și morți pe bandă rulantă!

Această „nouă generație de manageri” nu are nicio noțiune elementară de management, nu-și înțelege rolul, nu coordonează, nu îndrumă. Tot ce fac e să se raporteze la „statistica de anul trecut”, doar-doar să nu iasă din rând. Impun norme absurde: norme de amenzi, norme de legitimați, norme de rețineri, norme de dosare „soluționate” (adică băgate la evidența pasivă, nu rezolvate!). Totul se reduce la cifre, exact ca pe vremea CAP-urilor și a planurilor cincinale!

Iar rezultatele acestei demențe statistice? Suntem campioni europeni la numărul de victime pe șosele. Ne confruntăm cu zeci de mii de dosare de infracționalitate informatică pentru care nu avem polițiști specializați și resurse logistice. Ne lăudăm pe Facebook cu „capturi” de 1-2 grame de droguri, în timp ce consumul în rândul tinerilor a explodat în țara asta. Numărăm săptămânal femei ucise, victime ale violenței domestice, făcute subliminal vinovate chiar de către cei care ar trebui să le apere!

Aceasta nu este o simplă răbufnire la adresa unui „șef primitiv” de la Techirghiol, care se bucură de UE și îl „doare la organul genital”. Astfel de specimene există peste tot, e adevărat. Dar este un semnal de alarmă, un strigăt disperat, cu privire la persoanele care ocupă funcții politice – secretar de stat, șef al Poliției Române – și care au reușit performanța de a distruge un sistem. Un sistem care, azi, nu mai este nici apolitic, nici profesionist. Iar această rușine o vede nu doar Sindicatul Europol, ci întreaga societate civilă! (Cristina T.).