Actualitate
„România de la ţară”, în două ediţii de colecţie „Dosar România”, la TVR 1
Distribuie pe rețelele tale sociale:
Aflăm poveştile unor români care au ales să trăiască „viaţa fără ceas”, lăsând confortul oraşelor pe tihna de la sat. Mini-seria în două episoade semnată de Cristina Ţilică şi Răzvan Butaru poate fi văzută pe 25 aprilie şi pe 9 mai, de la ora 18.00, la TVR 1.
„Am învăţat cât de mult drag pot să port pentru România şi cât de mult înseamnă ea pentru mine plecat de atâţia ani în Londra. Căutam România în cer, în oameni, în ploaie, la întâlniri cu alţi români, dar nu am găsit-o acolo. Ea era aici, peste mări şi ţări, sub frunzele nucilor, sub zăpezi, sub soare, printre munţi.” (Andy Hertz, român întors în ţară, într-un cătun din Apuseni)
În ultimii ani, în România, tot mai multe familii părăsesc oraşele şi aleg să îşi trăiască viaţa la sat. Fenomenul a fost accentuat de ravagiile provocate de boala Covid, dar pentru mulţi români, poluarea aerului, poluarea fonică, stresul, aglomeraţia sau timpul pierdut în trafic au devenit de nesuportat, hotărând că mutarea la ţară poate fi soluţia pentru ei. Pe 25 aprilie şi pe 9 mai, emisiunea „Dosar România” ne propune să-i cunoaştem pe câţiva dintre ei, în mini-seria din două părţi „România de la ţară”. Documentarul ce poartă semnătura echipei Cristina Ţilică (realizator) – Răzvan Butaru (producător) se vede duminică, la ora 18.00, la TVR 1.
După o jumătate de secol de când satele au fost depopulate prin industrializarea forţată impusă de fostul partid communist, mulţi orăşeni fac drumul înapoi spre sat, spre „România de la ţară”. Satul românesc „abandonat şi îmbătranit” începe să renască printr-un îndemn pornit din spaţiul virtual. Din „ţara” online.
Pe o reţea de socializare, o comunitate de peste o sută cincizeci de mii de români discută despre priorităţile vieţii la sat, cu totul altele faţă de cele de la oraş. Unii s-au mutat pentru a scăpa de înghesuiala cutiilor de beton în care au trăit, alţii – ca să redescopere o stare de bine pe care traiul în aglomerarea urbană nu le-o oferise. Iniţiatorul grupului „Mutat la ţară – viaţa fără ceas”, Andy Hertz a lăsat el însuşi confortul traiului modern londonez, party-urile de firmă, pub-urile cu muzică şi distracţie şi supermarketurile pline pentru o căsuţă veche într-un cătun din Apuseni, unde şi-a găsit fericirea. S-a îndrăgostit de acel colţ de Rai într-o vacanţă într-atât încât nu s-a mai întors la Londra!
„Simţeam şi eu – şi cred că e la fel pentru mulţi alţii: în oraş eşti rupt de natura ta, eşti rupt de tine însuţi, eşti rupt de ceea ce eşti tu, de fapt, pentru că goana, consumerismul, sclipiciul de peste tot, reclamele şi reducerile şi nu ştiu ce – toate astea te fac să uiţi cine eşti tu şi ce cauţi tu aici, pe lume. La ţară ai mai multă tihnă să le vezi pe toate, să vezi şi stelele nopţii, ai timp să te gândeşti la ce o fi dincolo de cerul ăsta şi la multe altele…”, spune acum Andy, pentru care acest petic de pământ reprezintă „cuibul sfânt” al familiei sale şi cea mai de preţ moştenire pe care o va lăsa fetiţei lui.
„Am născut al treilea copil acasă. Nu am planificat să fie aşa, dar aşa a ieşit”
„În primul rând, m-a adus aici credinţa. Am simţit nevoia să-mi umplu sufletul şi cu altceva şi să caut ce am pierdut rătăcind printre străini deşi nu a fost rău, dar tot aici m-a adus, cumva, Dumnezeu”, crede şi Eliza Druţu, rătăcită mulţi ani prin spaţiul occidental, pentru ca, până la urmă, să abandoneze Florenţa cu toţi artiştii şi arhitectura ei pentru un sătuc din Moldova, unde şi-a găsit liniştea.
Şi tot la fel s-a întâmplat cu Andrei Bota, un inginer care s-a întors pe meleagurile natale, într-un sat din Hunedoara, pentru a-şi dezvolta propria afacere, ori cu Maria şi Cristian Creţescu, doi craioveni retraşi la poalele munţilor Retezat, tocmai în Valea Dinozaurilor, unde şi-au construit o casă din materiale ecologice. Sau cu Andra Mogoşanu şi Dănuţ Tudorache, mutaţi de câţiva ani pe un deal parţial izolat din judeţul Braşov, a căror poveste a început graţie comunităţii celor care împărtăşesc bucuria de a fi împreună, în lumea satului, iar acum „împart aceiaşi munţi”. Aici le-au crescut cei doi copii şi tot aici, chiar în casa de pe deal, li s-a născut, cu doar câteva zile în urmă, cel de-al treilea… De profesie medic veterinar, Andra a fost luată prin surprindere de travaliul început mai devreme decât se aştepta, astfel că soţul a fost cel care a asistat-o la naşterea băieţelului lor.
„Da, am născut al treilea copil acasă, din cauza drumurilor, din cauza condiţiilor. Am avut aţă sterilă de la mătuşa, care este medic, şi de la cabinet, am şi pentru animale. Am avut bisturiu steril, am avut tot ce trebuie în caz de este nevoie – şi a fost nevoie. Nu am planificat să fie aşa, dar aşa a ieşit”, povesteşte cu seninătate tânăra mămică.
Pentru Maria şi Cristi, Andra şi Dănuţ, Andrei, Eliza sau Andy, la fel ca pentru mulţi alţii, scopul nu a fost doar mutatul la ţară, ci viaţa însăşi. Cu toţii au în comun dorinţa de a respira un aer curat, de a trăi într-un spaţiu mai mare, de a-şi creşte calitatea vieţii, de a fi aproape de plante, de munte sau de grădini – indiferent de statutul lor social, de nivelul de educaţie sau de experienţă profesională. Le vom descoperi poveştile în cele două părţi ale mini-seriei „România de la ţară”, în „Dosar România”. Duminică, 25 aprilie, respectiv 9 mai, de la ora 18.00, la TVR 1.
Realizator Maria Cristina Ţilică
Director de imagine Claudiu Petringenaru
Producător Răzvan Butaru
Actualitate
Revoluție în industria navală: Investiții masive pentru revitalizarea capacității de producție a SUA
Statele Unite trec printr-o transformare strategică a bazei sale industriale maritime. Printr-o serie de inițiative fără precedent, companiile de tehnologie de apărare își extind capacitățile de producție pentru a răspunde nevoilor critice ale Marinei și ale Corpului de Infanterie Marină, marcând un moment decisiv în arhitectura securității navale.
Port Alpha: Saronic redefinește producția de nave în Texas
În Brownsville, Texas, a început construcția „Port Alpha”, un șantier naval proiectat de la zero pentru a satisface cerințele moderne de producție la scară largă. Cu o suprafață inițială de 800 de acri și un potențial de extindere până la 4.000 de acri, acest proiect ambițios promite să devină un motor economic major, cu o estimare de 10.000 de locuri de muncă directe în domenii specializate precum robotica, ingineria software, arhitectura navală și prelucrarea metalelor.
Facilitatea este concepută pentru a produce atât nave autonome, cât și nave cu echipaj, punând accent pe modularitate și eficiență. Printre primele proiecte vizate se numără navele de tip Landing Craft Utility (LCU), esențiale pentru transportul de armament și personal, a căror livrare este preconizată pentru sfârșitul anului 2028. Această expansiune vine în completarea operațiunilor deja existente în Louisiana, unde sunt fabricate platforme de suprafață autonome utilizate deja în misiuni internaționale.
Arsenal-2: Anduril atacă producția de submarine în Maryland
Simultan, pe coasta de est, la Tradepoint Atlantic din Baltimore County, Maryland, se conturează un alt pilon al noii infrastructuri navale: „Arsenal-2”. Cu o investiție totală de 6,6 miliarde de dolari – incluzând un aport semnificativ de capital privat – acest complex va produce componente complexe și ansambluri la scară largă pentru submarinele din clasa Virginia.
Proiectul vizează eliminarea blocajelor din lanțul de aprovizionare care au limitat ritmul actual de producție al submarinelor. Cu peste 3.000 de locuri de muncă directe estimate și 11.000 indirecte, noua unitate este planificată să devină operațională în 2030. Strategia prevede producția inițială de module de bază, precum tuburile lans-torpilă, urmând ca ulterior capacitățile să evolueze către secțiuni complexe ale navelor. În paralel, o facilitate secundară în California va accelera validarea fluxurilor de producție, asigurând un avans operațional necesar pentru succesul Arsenal-2.
Cursă contra cronometru pentru suveranitatea navală
Aceste investiții masive reflectă o necesitate urgentă de a crește ritmul construcțiilor navale. În prezent, sectorul se confruntă cu provocări majore: livrări întârziate de materiale și o criză de forță de muncă experimentată. Prin creșterea capacității anuale și diversificarea surselor de producție, noile șantiere urmăresc să stabilizeze lanțul de aprovizionare și să asigure îndeplinirea obiectivelor strategice de a livra submarine și nave de suprafață în ritmul impus de cerințele de apărare națională.
Actualitate
Talon Blue: Northrop Grumman inaugurează viitorul aviației autonome cu un nou „coechipier” aerian
Într-un test recent desfășurat deasupra deșertului Mojave din California, platforma autonomă Talon Blue a marcat cu succes primul său zbor. Această reușită tehnică a inclus secvențe complete de rulare, decolare, manevre complexe în zbor și aterizare, validând progresele semnificative în tehnologia de pilotaj automat și consolidând poziția companiei în dezvoltarea sistemelor de luptă de ultimă generație.
Un pariu tehnologic asumat
Dezvoltat printr-o finanțare internă, proiectul Talon Blue reprezintă o mișcare strategică pentru a menține relevanța într-un domeniu intens competitiv, după ce au fost adjudecate contracte anterioare pentru „coechipieri” aerieni (drone de tip wingman) în cadrul programelor guvernamentale. Această investiție proprie subliniază determinarea de a continua inovația independent de ciclurile tradiționale de achiziție, având deja desemnarea oficială YFQ-48A din partea forțelor aeriene, ceea ce indică un interes continuu din partea autorităților.
Modularitate și flexibilitate tactică
Talon Blue se distinge printr-un design modular, conceput pentru versatilitate pe câmpul de luptă. Compartimentul său de armament este proiectat să susțină o gamă variată de misiuni, permițând adaptarea rapidă în funcție de cerințele operaționale. Această flexibilitate este esențială pentru viitoarele iterații ale programelor de drone de luptă, unde capacitatea de adaptare la nevoi tactice diverse este crucială.
Integrarea software-ului de ultimă generație
Dincolo de structura fizică a dronei, un pilon central al acestui avans tehnologic îl reprezintă suita de autonomie software, denumită Prism. Testele pentru acest ecosistem software au fost extinse și pe alte platforme, precum drona Model 437, demonstrând un efort concertat de a alinia capabilitățile software avansate cu platformele hardware noi. Această abordare integrată este menită să accelereze dezvoltarea și să creeze un fundament solid pentru generațiile viitoare de sisteme aeriene autonome.
Actualitate
BAE Systems lansează Shadow EW, o familie de sisteme de război electronic pentru platforme aeriene mici
Soluțiile sunt concepute pentru a spori protecția și eficiența misiunilor în medii contestate, mizând pe producție în volum, costuri reduse și integrare flexibilă.
Capabilități adaptate amenințărilor în schimbare
BAE Systems a prezentat Shadow EW, o familie de încărcături utile de război electronic destinată platformelor aeriene de dimensiuni mici. Potrivit companiei, sistemele oferă capabilități de cunoaștere a situației și autoapărare, menite să susțină misiunile în zone în care adversarul poate perturba sau ataca platformele.
Gama este proiectată pentru o serie de roluri: identificarea amenințărilor, sprijinirea țintirii, inducerea în eroare a adversarului, creșterea șanselor de supraviețuire și coordonarea efectelor între mai multe platforme.
Rebecca Cruz, directoarea produselor Shadow EW în cadrul BAE Systems, a declarat că toate platformele — indiferent de dimensiune — au nevoie de capacități adaptabile pentru a opera pe un câmp de luptă aflat într-o schimbare rapidă. Sistemele combină hardware configurabil cu actualizări software succesive, pentru a răspunde evoluției amenințărilor.
Experiența din Ucraina schimbă prioritățile
Războiul din Ucraina a evidențiat rolul tot mai important al platformelor aeriene mici, inclusiv al dronelor produse rapid, alături de sistemele militare tradiționale și de trupele terestre. Conflictul a arătat, de asemenea, cât de mult depind operațiunile de războiul electronic și cât de repede se schimbă această componentă.
În acest context, capacitatea de a produce un număr mare de sisteme a devenit o prioritate. BAE afirmă că Shadow EW poate fi fabricat în volume ridicate și la costuri reduse, folosind cipuri comerciale pentru procesare de înaltă performanță și pentru eficientizarea lanțului de aprovizionare.
Proiectare pentru viteză și integrare
Josh Niedzwiecki, vicepreședinte și director general al diviziei Electronic Combat Solutions din cadrul BAE, a spus că familia Shadow a fost dezvoltată înaintea unei cerințe operaționale specifice. Compania a investit milioane de dolari, bazându-se pe lecțiile desprinse din conflictele recente și pe apelurile administrației americane pentru accelerarea ritmului de achiziții militare.
În locul abordării tradiționale — dezvoltarea unei soluții personalizate împreună cu producătorul platformei și autoritățile, pentru un set restrâns de cerințe — BAE a ales să pună accentul pe livrarea rapidă și pe disponibilitatea sistemelor în număr mare.
Spre deosebire de echipamentele de război electronic realizate de companie pentru avioane precum F-22, F-15 și F-35, Shadow EW se bazează pe componente comerciale și standarde deschise. BAE urmărește astfel să faciliteze integrarea pe platforme aeriene diferite și să reducă dependența de soluții construite pentru un singur tip de aeronavă.
-
Exclusivacum 2 zileIPJ Prahova – Biroul Rutier Ploiești. Polițist la pândă pe banda 1: operațiunea „Doamna pe bicicletă, pericol public”
-
Exclusivacum 4 zile„Prințul bicicletelor confiscate” de la IPJ Bacău: comisarul-șef care ar lua roțile de la popor, dar nu-și lasă mașina la corpuri delicte
-
Exclusivacum 2 zileValiza cu 500.000 de euro de la UM Plopeni nu este un accident: este finalul previzibil al unui sistem în care APM Prahova, sub Diaconu, a devenit paznicul care ține poarta deschisă. Florin Diaconu – Directorul din borcanul cu mercur. Episodul 3
-
Exclusivacum 4 zileCurtea Constituțională, paznicul polițistului: Patru palme peste „Statutul polițistului” făcut după ureche
-
Exclusivacum 2 zileDosarul Antigrindină – Partea a VIII‑a – Ploaie pe hartă, secetă în brazdă: Epilogul unui experiment național eșuat pe banii agriculturii românești
-
Exclusivacum 5 zileRaportul SUA a văzut România. România s-a făcut că nu vede nimic. ANP: transparență cu porția, consultare “după program”
-
Exclusivacum 5 zile„Să ne arătați hârtiile, nu poveștile!”. Cum se războiește IGPR cu Sindicatul Diamantul pentru dreptul de a pune întrebări
-
Exclusivacum 2 zilePolițist la sapă de… mop: cum a ajuns Codul muncii să stea la coadă la mătura Ministerului de Interne (M.A.I.).



