Mintiti, nu va opriti! Faceti ce stiti mai bine! Sesizarea NU are nicio legatura cu CJUE! Mai rasfirati, baieti…conchide judecătoarea Adriana Stoicescu.

Reamintim ca, Netejoru, șeful Inspecției Judiciare, cere suspendarea din funcții a judecătorilor care l-au reclamat la CJUE

Doi dintre cei trei judecători au legătură cu sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), instanță care trebuie să se pronunțe pe 18 mai pe legalitatea înființării Secției Speciale, a legalității desemnării prin OUG a interimatului Inspecției Judiciare și pe obligativitatea recomandărilor din mecanismul de cooperare și verificare (MCV), scrie jurnalistul Virgil Burla pentru Radio Europa Liberă.

Inspecția Judiciară propune secției pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) suspendarea a trei judecători sub pretextul că ar fi adus atingere prestigiului justiției și că au făcut politică pe un grup al magistraților de pe Facebook.

Astfel, printr-o adresă înaintată șefului CSM, Lucian Netejoru, șeful Inspecției Judiciare (IJ) propune suspendarea din funcții a judecătorilor Dragoș Călin de la Curtea de Apel București, Laurențiu Marius Grecu de la Tribunalul Mehedinți și Alina Mihaela Gioroceanu de la Tribunalul Olt, suspendare care ar trebui să dureze până la finalizarea cercetărilor IJ.

IJ mai spune că s-a autosesizat după ce, într-o publicație, au apărut fragmente din discuții de pe „Forumul magistraților”, un grup de Facebook care adună aproximativ 2.000 de judecători și procurori din toată țara.

Potrivit analizei făcute de un inspector, acuzațiile aduse la adresa lui Dragoș Călin vizează afirmațiile: „Totuși, decizia CCR pe C3 este contrară dreptului UE” și „E oficial. Ministerul Justiției a scăpat de Predoiu. Un an irosit de un personaj politic care să nu mai aibă vreodată mandat la justiție”.

Brâul roșu care nu convine

În cazul Alinei Gioroceanu, acesta a scris pe forum: „Chestia aia roșie este brâu sau ștreang? Că nu realizez” și „Covidu naște victime și eroi. Ambele atrag o reacție afectivă, mișcă ceva în noi, prin compătimire ori admirație. Unii intră în rolul acesta fără să vrea, alții, cu bună știință, urmărind să inducă aceleași reacții. Așa că, de eroi și de victimele de carton trebuie să ne ferim, de victimizare și de actele de eroism ale oportuniștilor lipsiți de autenticitate”, lucruri care nu a fost pe placul lui Netejoru.

Judecătorul Laurențiu Grecu a scris: „În afară de USR, nu cred că dorește cineva această măsură”, frază care ar putea să-l coste funcția.

În dosarul mare, IJ a început cercetarea disciplinară față de opt judecători, după ce au discutat probleme din sistemul judiciar pe grupul privat al magistraților. Acuzațiile sunt de „manifestări care aduc atingere onoarei sau probității profesionale ori prestigiului justiției”, „încălcarea prevederilor legale referitoare la incompatibilități și interdicții privind judecătorii și procurorii” și „desfășurarea de activități publice cu caracter politic sau manifestarea convingerilor politice în exercitarea atribuțiilor de serviciu”.

Pe lângă cei trei propuși pentru suspendarea din funcție pe durata cercetărilor, pe lista lui Netejorul, cu începerea cercetării disciplinare, se regăsesc judecătorii Cristi Danileț de la Tribunalul Cluj, Anca Codreanu de la Tribunalul Brașov, Georgeta Ciungan de la Tribunalul Bihor, Alexandru Bălășanu de la Judecătoria Botoșani și Ioan Fundătureanu de la Curtea de Apel Pitești.

Cercetați fără audieri

Sursele Europa Liberă spun că cei opt judecători nu au fost chemați să dea vreo declarație, înștiințarea că sunt cercetați disciplinar de IJ fiind trimisă pe e-mail. Doi dintre ei au legătură cu întrebările trimise de România către Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE).

Dragoș Călin, judecător la Curtea de Apel București și președinte al asociației Forumul Judecătorilor din România, (FJR) a conceput sesizările la CJUE în cauzele din Romania vizând Inspecția Judiciară și înființarea Secției de Investigare a Magistraților.

Alina Gioroceanu este cea care a admis cererea Forumul Judecătorilor din România și a sesizat CJUE, care trebuie să spună dacă România e obligată să respecte recomandările din Mecanismului de cooperare și verificare (MCV) al Comisiei Europene. CJUE urmează să se pronunțe pe toate aceste teme pe 18 mai.

Pe 23 septembrie anul trecut, avocatul general al CJUE, Michal Bobek, a prezentat concluziile sale în primele șase cauze trimise Curții de instanțele românești. Potrivit acestuia, numirea interimară a șefului IJ și înființarea unei secții de parchet specifice cu competență exclusivă pentru investigarea infracțiunilor săvârșite de magistrați, sunt contrare dreptului Uniunii Europene. În aceste condiții, acțiunea IJ poate fi privită ca o răzbunare pe cei care au sesizat instanța internațională.

Discuțiile magistraților de pe acel forum sunt analizate de inspectorul Cosma Carmen, o judecătoare în prag de pensie care a absolvit Dreptul în urmă cu 40 de ani.

Cererea Lui Lucian Netejoru a fost făcută în unui articol din Legea 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor care arată că „pe durata procedurii disciplinare, secția corespunzatoare a Consiliului Superior al Magistraturii, din oficiu sau la propunerea inspectorului judiciar, poate dispune suspendarea din funcție a magistratului, până la soluționarea definitivă a acțiunii disciplinare”.

Cererea urmează să fie analizată de secția pentru Judecători a CSM, secție în care Lia Savonea, aliata lui Netejoru, deține o influență notabilă.

În ianuarie 2019, (FJR) a solicitat Tribunalului Olt să adreseze câteva întrebări CJUE în legătură cu obligativitatea respectării de către România a recomandărilor din cadrul Mecanismului de cooperare și verificare (MCV) al Comisiei Europene (CE). Tot atunci, FJR a contestat numirea de către Guvern a conducerii interimare a Inspecției Judiciare (IJ) prin ordonanță de urgență.

Cele 4 întrebări pe care FJR cerea Tribunalului Olt să le adreseze CJUE:

1. Mecanismul de cooperare și de verificare (MCV), instituit potrivit Deciziei 2006/928/CE a Comisiei Europene din 13 decembrie 2006, trebuie considerat un act adoptat de o instituție a Uniunii Europene, în sensul articolului 267 TFUE, care poate fi supus interpretării Curții de Justiție a Uniunii Europene? (…)

2. Conținutul, caracterul și întinderea temporală a Mecanismului de cooperare și de verificare (MCV), instituit potrivit Deciziei 2006/928/CE a Comisiei Europene din 13 decembrie 2006, se circumscriu Tratatului privind aderarea Republicii Bulgaria și a României la Uniunea Europeană, semnat de România la Luxemburg la 25 aprilie 2005? Cerințele formulate în rapoartele întocmite în cadrul acestui Mecanism au caracter obligatoriu pentru Statul român? (…)

3. Articolul 19 alineatul (1) al doilea paragraf din Tratatul privind Uniunea Europeană trebuie interpretat în sensul obligației statelor membre de a stabili măsurile necesare pentru o protecție juridică efectivă în domeniile reglementate de dreptul Uniunii, respectiv garanții ale unei proceduri disciplinare independente pentru judecătorii din România, înlăturând orice risc legat de influența politică asupra desfășurării procedurilor disciplinare, cum ar fi desemnarea directă de către Guvern a conducerii Inspecției Judiciare, chiar și cu titlu provizoriu?

4. Articolul 2 din Tratatul privind Uniunea Europeană trebuie interpretat în sensul obligației statelor membre de a respecta criteriile statului de drept, solicitate și în rapoartele din cadrul Mecanismului de cooperare și de verificare (MCV), instituit potrivit Deciziei 2006/928/CE a Comisiei Europene din 13 decembrie 2006, în cazul unor proceduri de desemnare directă de către Guvern a conducerii Inspecției Judiciare, chiar și cu titlu provizoriu?”, se arată în cererea FJR, adresată și acceptată de Tribunalul Olt.

În septembrie 2018, Guvernul a aprobat o ordonanța de urgență pentru reglementarea interimatului conducerii Inspecţiei Judiciare, instituție care se ocupă de anchetarea disciplinară a magistraților. Actul normativ promovat de fostul ministru Tudorel Toader însemna excluderea CSM din numirea interimarului, contrar modului în care se proceda până atunci. Demersul era făcut pentru a-l mai păstra în funcție pe șeful IJ, Lucian Netejoru. (Paul D.).