Guvernul României, în parteneriat strategic cu Bruxelles-ul și cu orice hacker plictisit de prin lume, ne pregătește marea revoluție: portofelul digital. Nu, nu e ăla în care-ți ții banii. E ăla în care-ți ții nervii, viața și identitatea, toate înghesuite într-un singur telefon care poate crăpa când ți-e lumea mai dragă.

Ni se spune blând, cu voce de robot liniștitor: „Stați calmi, înrolarea e voluntară!”. Iar în nota de fundamentare, cu litere mici-mici, vine șopârla: „voluntar… până când nu mai e”. Adică e voluntar, dar dacă UE sau legislația națională zice „De azi nu mai e voluntar”, atunci nu mai e. Ce atâtea detalii?

Voluntari cu forța

Cuvântul „voluntar” e plimbat prin documentele Ministerului Economiei ca o icoană prin sat: uite-l, pupă-l, crede-l.
Dar în subsol scrie clar: acolo unde drepturile sau serviciile vor fi condiționate de portofelul digital, voluntariatul se evaporă ca datele personale într-un atac cibernetic reușit.

Pe românește:
– Vrei servicii publice? Portofel digital.
– Vrei să călătorești? Portofel digital.
– Vrei să respiri administrativ? Portofel digital.

Dar nu te teme, cetățene, că nimeni nu te obligă. Doar că, fără el, nu mai poți face nimic. E ca la ghișeu: „Nu vă obligăm să aduceți copie după buletin, dar fără ea nu rezolvăm”.

Digitalizare totală, haos total

În paralel, planeta arde în atacuri cibernetice. Se fură date personale, bancare, medicale, probabil și rețeta de sarmale a bunicii, peste tot în UE.
Republica Moldova – făcută zob. Servicii publice – blocate. Rețele de magazine – sisteme căzute, frigiderele și congelatoarele ajunse la 50 de grade, ca nervii contribuabilului român când vede factura.

La noi, Cadastrul abia s-a dezlipit de pe asfalt după o lună de blocaj și băieții noștri deștepti din administrație zic:
– E momentul perfect! Hai să punem TOTUL digital, TOTUL în același loc!
Ce se poate întâmpla?

Un hacker mai isteț, cu un singur click, poate să-ți ia buletinul, permisul, cardurile, datele medicale, diplomele și eventual și dreptul la nervi. Dar oficial ți se spune: „Beneficiile sunt uriașe!”.

Beneficii fără număr, probleme la fel

Ministerul Economiei ne cântă balada Ro-Wallet, portofelul digital european:
– reducem timpul de identificare,
– nu mai mergi fizic la ghișee,
– nu mai cari hârtii,
– poți face totul de la distanță,
– mai rămâne doar să-ți depui sufletul cu semnătură electronică.

Problema?
Toate astea ni s-au promis deja cu „digitalizarea instituțiilor publice”. Ți s-a zis: „Nu mai aduci tu actele, le avem noi în sistem.”
Realitatea?
– „Aduceți, vă rog, copie după buletin.”
– „Dar îl aveți deja în sistem.”
– „Da, dar nouă ne trebuie la dosar.”

Acum schema se extinde:
Mai întâi ți se promite că portofelul digital îți face viața mai ușoară.
Apoi descoperi că îți face viața imposibilă fără el. Dar nu-ți fă griji, „e voluntar”.

Călătorii cu bilet doar pentru cei aleși digital

Ni se explică doct că portofelul european de identitate digitală va fi folosit pentru orice:
– servicii publice,
– deschis cont bancar,
– permis de conducere pe telefon,
– semnare de contracte,
– rețete electronice,
– călătorii,
– diplome,
– asigurări sociale.

La capitolul „călătorii”, decorul e deja pregătit:
– cartea electronică de identitate e în derulare,
– din 2030 devine obligatorie,
– fără ea, nu mai umbli prin UE nici până la vecinul bulgar.

Portret de viitor „voluntar”:
– Nu vrei carte electronică? Nu te obligă nimeni. Doar nu mai ieși din țară.
– Nu vrei portofel digital? Iarăși, nimeni nu te obligă. Doar că nu mai poți accesa jumătate din serviciile publice, bancare, medicale și sociale.

Hackerul – noul funcționar de la ghișeu

În acest mare vis digital european, mai apare un personaj: hackerul.
Până acum, ca român clasic, îți era frică de:
– funcționarul de la ghișeu,
– doamna de la casierie,
– șeful de birou care „nu e în sistem”.

În curând, funcționarul clasic va fi înlocuit de o versiune premium – hackerul:
– nu stă la program 08:00–16:00,
– nu-ți cere șpagă,
– nu-ți trântește dosarul pe jos,
– îți ia tot ce ai direct, fără coadă, fără bon de ordine.

Când pui toate actele, toate datele, toată identitatea într-un singur portofel digital, hackerul nici nu mai trebuie să alerge: vine la un singur clic distanță de tot ce ești tu ca persoană în fața statului.

Concluzie: Statul grijuliu te ia în brațe… și nu-ți mai dă drumul

Ni se flutură în față „modernizarea”, „integrarea europeană”, „eficiența administrativă”.
Dar formularea-cheie rămâne asta, strecurată cu grijă:

„Caracterul voluntar (…) nu se aplică în situațiile în care exercitarea drepturilor sau accesarea serviciilor este condiționată de utilizarea exclusivă a portofelului digital.”

Adică:
E „voluntar” să-ți faci portofel digital.
La fel cum e „voluntar” să porți parașută când sari din avion.

Diferența e că, dacă în avion sari fără parașută, e alegerea ta.
În noua lume administrativă, avionul nu decolează dacă nu ai parașuta omologată de Bruxelles și verificată de Ministerul Economiei – pe telefon, în aplicație, cu acordul tacit al hackerului din umbră.

Bine ați venit în viitorul „voluntar obligatoriu”.
Vă rugăm pregătiți telefoanele, actele, datele și nervii. Urmează îmbarcarea digitală.

Un procuror a dispărut oficial din schemă „pe motive de sănătate”, dar a rămas perfect ascuns după paravanul instituțional. Secția pentru procurori a CSM a decis, marți, 3 noiembrie 2026, suspendarea acestuia din funcție pe caz de boală, potrivit dezvăluirilor făcute de publicația Lumea Justiției. Până aici, totul pare procedural. De aici încolo începe teatrul absurd.

Procuror bolnav, dar fără nume, fără boală, fără identitate

În mod spectaculos, opinia publică este informată că „un procuror” a fost suspendat. Care procuror? Surpriză: nu se poate spune.
De ce a fost suspendat? Din nou, surpriză: nu se poate spune nici asta.

Nici identitatea magistratului nu este dezvăluită, nici diagnosticul. Știm doar că există „o boală” și „un procuror”. Restul e secret de stat, pare-se.

Transparență în stil autohton: sistemul judiciar anunță că are o problemă, dar nu cu cine, nu cu ce, nu de ce. Doar așa… „să se consemneze la dosar” că se întâmplă ceva, undeva, cu cineva.

Minuta CSM: poezie instituțională în limbă de lemn

Tot ce a ajuns în spațiul public este minuta seacă a Secției pentru procurori a CSM:

„Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, după suplimentarea ordinii de zi, a hotărât suspendarea din funcție a unui procuror, începând cu data de 03.11.2026, până la rămânerea definitivă a Raportului de expertiză al Comisiei medicale de specialitate”.

Tradus din „limbă de lemn administrativă” în română curentă:
– Nu vă spunem cine e.
– Nu vă spunem ce are.
– Nu știm cât durează.
– Dar să știți că am făcut o ședință și am decis ceva foarte important, pe care nu îl puteți verifica.

Conform Lumea Justiției, acesta este nivelul maxim de „informare” oferit publicului: un procuror fantomă, o boală misterioasă și un raport medical viitor, care va rămâne, aproape sigur, la fel de discret ca personajul principal.

Sistemul care se ascunde după perdea

În timp ce justiția se predică în numele transparenței și al responsabilității, propriii ei oameni devin, brusc, personaje anonime atunci când apar probleme. Când e de lăudat, apar nume, funcții, bilanțuri triumfaliste. Când e de explicat o suspendare pe boală, totul se transformă în joc de umbre: „un procuror”, „o boală”, „o comisie”.

Pamfletar vorbind, nici nu mai e nevoie de satiră: textul oficial al CSM e deja un mic scenariu de comedie neagră. Tot ce lipsește este nota de subsol:
„Orice asemănare cu transparența este pur întâmplătoare.” (Irinel I.).

Un cetățean ucrainean este cercetat pentru dare de mită, după ce ar fi încercat să ofere bani unui polițist de frontieră din Punctul de Trecere a Frontierei Isaccea. Potrivit Gărzii de Coastă, acesta ar fi urmărit să obțină permisiunea de a intra în țară cu un autocamion a cărui remorcă nu avea ITP valabil.

Neregulă depistată la controlul de frontieră

Cetățeanul ucrainean s-a prezentat pe sensul de intrare în România la volanul autocamionului. În timpul verificării documentelor, polițistul de frontieră a constatat că remorca nu deținea un certificat de inspecție tehnică periodică valabil.

Polițistul a refuzat banii și a sesizat autoritățile

Conform informațiilor transmise de Garda de Coastă, șoferul i-ar fi oferit polițistului 150 de euro pentru a-i permite să-și continue deplasarea. Agentul a refuzat suma și l-a informat că fapta poate constitui infracțiunea de dare de mită.

A fost formulat un denunț, iar parchetul competent a fost sesizat. Cercetările continuă, urmând ca la final să fie dispuse măsurile legale. (Sava N.).