Anchete
Noi belele la export pentru „generalul omniprezent” Coldea
Generalul care nu se mai termină din scandaluri
Florian Coldea, fostul număr doi din Serviciul Român de Informații, pare genul de personaj care, odată apărut în viața publică, nu mai găsește ieșirea. De data aceasta, după ce ani de zile a fost pomenit în România drept „creierul” a tot felul de combinații, numele său răsare voios și prin Albania, unde, potrivit presei citate de Lumea Justiției și Inpolitics.ro, a prestat ca „super-consultant” pentru premierul Edi Rama.
Ironia sorții: după ce ani în șir s-a vorbit în România despre „binomul SRI–DNA”, acum umbra binomului pare să se lungească peste Adriatică. În loc de liniște la pensie, generalul-jurist-fără-barou se trezește cu spectrul unui dosar penal în Albania, pe lângă cel din România. Export de know-how, dar și, posibil, de belele.
De la SRI București la „SRI-ul albanez”: prietenii, prieteni, dar dosarele curg
Conform relatărilor prezentate de Inpolitics.ro, care citează Euronews Albania, procurorii de la SPAK – adică DNA-ul albanez – ar putea ajunge să-l pună sub acuzare pe fostul prim-adjunct al SRI, în legătură cu colaborarea sa cu Vlora Hyseni, fosta șefă a SHISH, serviciul de informații al Albaniei.
Euronews Albania a dedicat un spațiu consistent unei dezbateri despre cazul Coldea–Hyseni:
- Vlora Hyseni, fosta șefă a SHISH, a fost arestată;
- Coldea, potrivit relatărilor, i-a fost apropiat colaborator, ambii fiind consultanți ai lui Edi Rama;
- cei doi ar fi împărțit chiar același birou, pentru ca eficiența „consultativă” să fie maximă.
Makis Hoxha, expert în imigrație și securitate, stabilit de peste un deceniu în România și prezentat ca sursă importantă de informații despre țara noastră în presa albaneză, a explicat la Euronews Albania că povestea abia începe: procesul penal al lui Coldea în România urmează să înceapă, iar varianta unei anchete penale și în Albania este pe masă, în funcție de cum evoluează scandalul Vlora Hyseni.
Dosar penal în România: CV actualizat cu grup infracțional, trafic de influență și spălare de bani
Makis Hoxha nu bate câmpii, ci recită acuzațiile oficiale din dosarul românesc:
– constituirea unui grup infracțional organizat;
– trafic de influență;
– exercitarea unei profesii fără drept;
– spălare de bani.
Pe scurt, spune el, Coldea ar fi oferit ilegal „servicii și consultanță juridică”, deși, conform legii române, nu poți presta consultanță juridică dacă nu ești avocat. Mic detaliu, probabil trecut la „etc.” când ești obișnuit să ai pe masă „destinele multor oameni”, cum subliniază Hoxha.
În România, sub numele lui Coldea s-a lipit de ani de zile conceptul de „binom SRI–DNA”:
- șefa parchetului și Coldea, „mâna în mână”,
- oameni de afaceri foarte puternici și politicieni trimiși în instanță,
- proprietari de televiziuni ajunși inculpați, care acum, spune Hoxha, abia așteaptă „momentul revanșei” în presă.
Când îți construiești cariera pe dosare, spectacol judiciar și pârghii oculte, nu e mare mirare că, atunci când te lovește la rândul tău un dosar, explozia mediatică devine garantată.
Tirana calling: binomul românesc face pui și în Albania?
Potrivit Euronews Albania, tema emisiunii a fost relația suspectă dintre Vlora Hyseni și Florian Coldea. Ambii:
- consilieri ai premierului Edi Rama,
- același birou, aceleași conexiuni,
- același scandal care, mai nou, riscă să-i înghită pe toți cei din „cercul restrâns”.
Întrebat direct dacă în Albania se prefigurează anchete împotriva lui Coldea, Makis Hoxha a explicat că:
- în România, procesul pe fond al lui Coldea începe „pe 13”,
- acuzațiile nu privesc fapte de corupție în Albania sau trafic de droguri,
- dar parcursul scandalului Hyseni ar putea deschide calea și pentru un dosar penal la Tirana.
Despre colaborarea Coldea–Hyseni, Hoxha spune că presa albaneză nu insistă pe „legături obscure”, fiind prezentate ca simple „relații instituționale”, chiar dacă se admite că generalul român ar fi contribuit la pregătirea doamnei Hyseni, având o experiență „extraordinară” în raport cu aceasta. A se citi: profesor cu școala „binomului” și elevă care a luat notițe.
„Nu m-ar surprinde deloc”: mandat de arestare made in Albania?
Hoxha este întrebat în emisiune dacă generalul Coldea ar putea primi mandat de arestare din partea SPAK-ului albanez. Răspunsul este de un calm sinistru:
– „Nu m-ar surprinde deloc. Nicidecum, absolut deloc.”
Explicația lui:
- când „se sparg oalele sparte”, nu mai știe nimeni cine pică în plasă;
- Ergys Gasi și Vlora Hyseni „au căzut în plasă” nu din mari investigații savante, ci pentru că, odată trase cortinele, s-au văzut toate cablurile din culise;
- nu ar fi deloc o surpriză ca, „mâine sau poimâine”, Coldea să devină inculpat sau suspect pentru fapte penale în Albania.
Pe românește: când păianjenul SPAK își întinde pânza, nu știe nimeni exact care muscă se trezește prinsă prima. Doar că, de data asta, într-o pânză de la Tirana s-ar putea bloca un general de la București.
De la demisia din 2017 la consilier bine plătit la Tirana
Hoxha reface traseul generalului, așa cum este el relatat în presa citată:
- ianuarie 2017 – Coldea pleacă din funcție, în urma unor acuzații apărute în spațiul public;
- din octombrie 2017 până în mai 2024 – devine consilier extern al premierului Edi Rama;
- în 2024 – izbucnește scandalul din România, iar Coldea se retrage din rolul de consilier al guvernului albanez.
Guvernul albanez, într-o scrisoare publicată de mass-media din Albania, la solicitarea deputatei Vokshi, enumeră trei consilieri externi ai lui Rama, printre care și Coldea. Despre remunerație – tăcere. În schimb, se „vehiculează” sume mari, iar Hoxha filosofează sec:
– n-a venit nimeni să lucreze „în numele duhului sfânt”;
– suntem în capitalism, fiecare își ia banii cuveniți;
– un super-expert cere super-onorarii.
Dincolo de ironie, rămâne un fapt: un fost număr doi din serviciile secrete ale României a oferit servicii unui guvern străin, într-un moment în care, în propria țară, era deja un personaj extrem de controversat.
Binomul, din nou: de la SRI–DNA la SHISH–SPAK?
În declarațiile sale, Makis Hoxha insistă asupra modelului „binomului” exportat simbolic:
- în România: SRI–DNA;
- în Albania: SHISH–SPAK.
SPAK are, spune el, „atribuția organică” de a se ocupa de corupția la nivel înalt. Iar în Albania, unde executivul, legislativul și justiția au fost tradițional „strânse în aceeași mână”, apariția unei structuri care chiar se ocupă de cercetarea marilor dosare a produs șocuri serioase.
Dacă în România „binomul” a funcționat ani de zile ca un instrument de control și presiune asupra mediului politic și de afaceri, în Albania, echivalentul – SPAK – este prezentat ca „o treabă fenomenală”, pentru că, în sfârșit, cineva se ocupă de corupția la vârf.
Interesant este că același personaj – Coldea – apare ca liant între cele două realități: în România, omul-cheie al binomului; în Albania, consilier de taină al premierului, având relații instituționale cu șefa serviciului de informații, acum arestată.
Presa, foștii „clienți” și revanșa mediatică
Moderatorul Euronews Albania merge mai departe și întreabă ce reacție ar provoca în România o eventuală anchetă penală a lui Coldea în Albania. Răspunsul lui Hoxha:
- ar produce „o explozie imensă în presă”;
- Coldea și-a făcut mulți inamici – oameni de afaceri foarte puternici, proprietari de media, politicieni;
- unii dintre cei pe care binomul SRI–DNA i-a „rezolvat” penal văd acum ocazia perfectă pentru a-l lovi pe fostul general-operativ.
Pe vremuri, când politicienii mergeau la DNA, intrau zâmbind, declarând, glumeț, că „sunt colegi” cu procurorii. Acum, rolurile tind să se inverseze: un fost „arhitect de dosare” riscă să devină personaj principal într-unul, având în platou exact presa și oamenii pe care i-a strivit ani de zile din spatele biroului.
„Nu a fugit”, dar nu mai contează: telenovela continuă
În final, Hoxha mai precizează și un lucru pitoresc, relatat de Euronews Albania și citat de Inpolitics.ro:
- nu are informații că Florian Coldea ar fi fugit din România;
- zvonurile că s-ar fi întors în Albania ca și consilier al premierului sunt catalogate drept „telenovele mediatice pentru clickuri”;
- în perioada 2017–2024, Coldea a lucrat ca expert pentru guvernul albanez, iar acum, dacă va fi tras la răspundere penală, „se va confrunta cu acuzațiile”, dat fiind că își cunoaște foarte bine propria meserie.
La întrebarea dacă influența lui asupra Vlorei Hyseni a fost covârșitoare, Hoxha răspunde diplomatic că nu poate spune asta, dar admite că experiența lui Coldea era enormă în comparație cu cea a ei. Și încheie cu o glumă amară: speră ca Hyseni să nu fi învățat de la Coldea „metode de evitare a radarului”.
Tradus în pamflet: profesorul de „evitare a radarului” riscă să afle cum e când radarul, fie el românesc sau albanez, începe să funcționeze brusc foarte bine.
Acest pamflet se bazează integral pe informațiile și relatările apărute în spațiul public, așa cum sunt prezentate de publicația Lumea Justiției și de Inpolitics.ro, care, la rândul lor, citează dezbaterea difuzată de Euronews Albania și declarațiile analistului Makis Hoxha. Nu reprezintă o hotărâre judecătorească, ci o interpretare satirico-jurnalistică a unui caz aflat în plină desfășurare. (Irinel I.).
( pamflet dur bazat pe relatările Lumea Justiției, Inpolitics.ro și Euronews Albania )
Anchete
Mircea Geoană: România trebuie să atragă investiții și să-și extindă parteneriatele economice
Fostul secretar general adjunct al NATO consideră că România trebuie să-și păstreze ancorarea euroatlantică, dar să caute oportunități economice și în India, Orientul Mijlociu și statele din Golf.
Viitorul economic al României depinde de atragerea investițiilor, valorificarea poziției geografice și diversificarea parteneriatelor, susține Mircea Geoană. Într-un interviu acordat publicației Libertatea, în contextul conferinței Institutului Aspen România, acesta a avertizat că reducerea fondurilor europene va pune presiune pe gestionarea banilor publici și va obliga țara să caute noi surse de finanțare.
Parteneriate dincolo de spațiul euroatlantic
Geoană afirmă că România trebuie să-și mențină angajamentele față de partenerii occidentali, fără ca relațiile economice să se limiteze la spațiul euroatlantic.
„Pentru România nu există o altă variantă decât a rămâne extrem de ancorați în lumea euroatlantică, dar asta nu înseamnă că trebuie să fie o relație exclusivă”, a spus el.
În opinia sa, România ar trebui să intensifice cooperarea economică cu India, țările din Orientul Mijlociu și statele din Golf, valorificând oportunitățile oferite de schimbările din economia globală.
Poziția geografică, un potențial avantaj economic
Fostul oficial NATO consideră că amplasarea României poate susține dezvoltarea unor conexiuni comerciale între mai multe regiuni. Pentru ca acest potențial să se concretizeze, sunt necesare investiții în infrastructură și în legăturile comerciale regionale.
Geoană descrie România drept o posibilă „placă turnantă multiregională” — un rol care, în viziunea sa, ar putea contribui la atragerea capitalului și la extinderea schimburilor economice.
Infrastructura tehnologică și energetică, provocări pentru investiții
Printre vulnerabilitățile semnalate de Geoană se numără lipsa unor centre de date de mari dimensiuni și capacitatea insuficientă a rețelelor energetice. Acestea sunt infrastructuri importante pentru dezvoltarea industriilor viitorului și pentru atragerea unor investiții strategice, a susținut el.
Geoană a mai subliniat necesitatea protejării resurselor de gaze naturale din Marea Neagră, inclusiv a celor din proiectul Neptun Deep. Exploatarea gazelor din perimetru este programată să înceapă în 2027, iar securizarea resurselor a fost prezentată drept o prioritate strategică pentru România.
Anchete
Trafic intens de marfă în Vama Siret: aproximativ 370 de camioane așteaptă ieșirea din țară, după ce 400 au fost procesate în ultimele 24 de ore
Valorile de trafic pentru transportul de marfă se mențin ridicate în Punctul de Trecere a Frontierei (PTF) Siret, pe sensul de ieșire din România. Potrivit informațiilor transmise de reprezentanții Sectorului Poliției de Frontieră Siret, în prezent, pe teritoriul țării noastre se află aproximativ 370 de automarfare în așteptarea efectuării formalităților de control.
Presiunea asupra punctului vamal rămâne constantă, în condițiile în care, pe parcursul ultimelor 24 de ore, polițiștii de frontieră au procesat deja circa 400 de camioane pe artera destinată transportului de mărfuri, pe sensul către Ucraina.
Control complex la frontiera externă a Uniunii Europene
Autoritățile reamintesc că PTF Siret funcționează ca punct de trecere situat la granița externă a Uniunii Europene, ceea ce presupune proceduri riguroase de verificare. Ritmul de procesare a vehiculelor de mare tonaj nu depinde exclusiv de Poliția de Frontieră Română, ci este condiționat de activitatea cumulată a mai multor instituții cu atribuții specifice, atât de pe partea română, cât și de pe partea ucraineană.
Măsuri luate pentru fluidizarea circulației
Pentru reducerea timpilor de așteptare și gestionarea eficientă a coloanelor de camioane, la nivelul Sectorului Poliției de Frontieră Siret au fost dispuse mai multe măsuri operative:
- Utilizarea la capacitate maximă a infrastructurii rutiere și de control disponibile în punctul de trecere;
- Suplimentarea efectivelor de personal pe arterele de verificare, ori de câte ori situația din teren o impune;
- Menținerea unui dialog permanent și a coordonării directe cu autoritățile de frontieră din Ucraina pentru sincronizarea preluării automarfarelor.
Reprezentanții Poliției de Frontieră monitorizează evoluția fluxului de transport și vor reveni cu actualizări pe măsură ce situația din teren se modifică. (Paul D.).
Anchete
Justiția în direct și la oră de vârf: Cum se transformă dosarele penale în seriale TV sub privirea mută a instituțiilor
Într-o Românie în care secretul anchetei pare să fi devenit doar o sugestie facultativă pentru naivi, spectacolul telejustiției își rulează nestingherit un nou episod. Conform dezvăluirilor făcute de publicația Lumea Justiției, asistăm la o liniște instituțională asurzitoare în jurul dosarului lui Călin Georgescu: Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PICCJ) nu a deschis încă niciun dosar privind divulgarea de informații nepublice, Inspecția Judiciară pare intrată în concediu de odihnă prelungit, iar Tribunalul Ilfov păstrează o tăcere demnă de un ordin monahal.
Totul pornește de la transformarea sufrageriei inculpatului în platou de televiziune. Potrivit publicației Gândul, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) este pur și simplu asaltat de sesizările cetățenilor revoltați, după ce postul Antena 3 a difuzat imagini și planșe foto realizate chiar în timpul percheziției domiciliare din casa lui Călin Georgescu, aflat în prezent în stare de arest. Practic, probele din dosar au făcut escală mai întâi pe micile ecrane, înainte să fie analizate temeinic în sala de judecată.
Inspecția Judiciară și arta subtilă a privitului în altă parte
Revolta publicului care cere intervenția CSM și declanșarea unei verificări pare să se lovească de un zid de indiferență birocratică. În comentariul său acid, Lumea Justiției remarcă faptul că Inspecția Judiciară ar fi trebuit deja să se autosesizeze, lansând ipoteza că instituția ar fi „paralizată de frica Sistemului” în fața unei execuții publice.
Când vine vorba de scurgeri spectaculoase către presă, vigilența organelor de control pare să funcționeze cu încetinitorul, de parcă fotografiile din dosarele penale s-ar încărca singure pe serverele televiziunilor de știri, printr-un miracol tehnologic inexplicabil.
Codul Penal, această lectură facultativă pentru zilele ploioase
Dincolo de ironia situației, jurnaliștii de la Lumea Justiției mută reflectorul pe Parchetul General, condus de Cristina Chiriac, subliniind că instituția nu are doar opțiunea morală, ci obligația legală de a deschide o anchetă pentru a identifica curierul invizibil care a livrat pozele către Antena 3.
Pentru cei care au rătăcit Codul Penal printre sertarele instituțiilor, sursa citată reamintește negru pe alb că livrarea de probe la televizor nu este sport național, ci infracțiune în toată regula:
- Compromiterea intereselor justiției (Art. 277, alin. 2): Funcționarul public care dezvăluie fără drept mijloace de probă sau înscrisuri oficiale dintr-o cauză penală, înainte de o soluție definitivă, riscă închisoare de la o lună la un an sau amendă.
- Divulgarea informațiilor secrete de serviciu sau nepublice (Art. 304, alin. 1 și 2): Scurgerea informațiilor nedestinate publicității de către cei care le cunosc prin natura funcției – sau chiar de către cei care doar iau cunoștință de ele – se pedepsește cu închisoare (de la 3 luni la 3 ani pentru funcționari, respectiv de la o lună la un an pentru alte persoane) sau cu amendă.
După cum punctează tăios Lumea Justiției, dacă PICCJ alege să asiste impasibil la acest festival al probelor televizate fără să declanșeze o urmărire penală, concluzia logică a autorilor este că Parchetul General închide ochii în fața unei infracțiuni evidente.
Jocul de-a „nu sunt eu” și tăcerea mormântală de la Ilfov
În timp ce publicul încearcă să ghicească pe unde răsuflă conducta cu documente oficiale, instituțiile încep timid jocul pasării responsabilității. Pe de o parte, DIICOT s-a grăbit deja să nege oficial că ar fi sursa ultimului pachet de imagini difuzat de Antena 3. Totuși, Lumea Justiției privește cu scepticism această delimitare, amintind că un episod tras la indigo a avut loc chiar în ziua percheziției, pe 21 septembrie 2026. Atunci, un prim val de poze și date din interiorul locuinței a inundat spațiul public – materiale care, în opinia publicației citate, nu puteau proveni decât din zona procurorilor DIICOT sau a polițiștilor prezenți fizic la fața locului.
Pe de altă parte, în această piesă a absurdului judiciar mai există un actor principal care refuză să urce pe scenă: Tribunalul Ilfov. Deși dosarul lui Călin Georgescu a ajuns acolo în procedura de cameră preliminară – ceea ce, potrivit sursei citate, transformă instanța într-un punct vulnerabil de unde planșele foto ar fi putut pleca spre redacții –, instituția nu a emis niciun sunet până în acest moment.
Până când cineva din vârful magistraturii își va aminti că dosarele penale nu sunt cataloage publicitare pentru audiență TV, rămânem cu imaginea unei justiții în care toată lumea păzește legea, dar nimeni nu știe cine a lăsat ușa deschisă. (Irinel I.).
-
Exclusivacum 4 zileAntrenamente cu tărie și scandal conjugal sub masca legii: Cum își pune în aplicare „tactica de la mascați” o agentă SAS turtă de beată, în timp ce șefii IPJ Prahova țin batista pe țambal și vânează polițiștii corecți!
-
Exclusivacum 4 zileFeuda cu buldoexcavator și compostor în moarte clinică: Cum își pavează „Nae Comisionaru’” curtea cu utilajele și șoferii TCE Ploiești, sub privirea oarbă a unei conduceri de mucava!
-
Exclusivacum 3 zileREPUBLICA BANANIERĂ TCE PLOIEȘTI: Cum conduce „Nae Comisionaru’” prin Note Interne ilegale, cum a îngropat „Organigrama cu chiloți” a „Slănicioaicei” o societate întreagă și de ce fug directorii financiari ca șobolanii de pe titanicul uns cu vaselină de 300.000 de lei!
-
Exclusivacum 3 zileStele căzătoare și orgolii pe banii noștri: Cum au confundat boierii din ANP codul legii cu regulamentul de la scara blocului și s-au trezit cu Mircea Decu înapoi pe funcție!
-
Exclusivacum 3 zileCosmin Dorobanțu, vocea Poliției Penitenciare: reacția președintelui FSANP la numirea lui Lavrin Covaci la Ministerul Justiției
-
Exclusivacum 2 zileGladiatori cu burtă și chei la brâu: Cum prăbușește „prea multul bine” imperiul pușcăriilor românești
-
Exclusivacum 2 zileBule de canal, șpagă acidulată și securiști de inox: Cum se îmbuteliază „fericirea” la fabrica de combinații Coca Cola din Ploiești
-
Exclusivacum 3 zileCând MAI taie pensii cu pixul, legea devine opțională




