Pentagonul funcționează din nou pe baza unei finanțări temporare

Noul an fiscal federal a început joi, iar guvernul SUA operează din nou în baza unei rezoluții de continuare a finanțării — un mecanism temporar care menține cheltuielile la nivelurile existente, dar limitează lansarea unor programe noi.

Pentagonul avertizează de ani buni că o astfel de măsură îl împiedică să înceapă finanțarea programelor noi, tocmai într-un moment în care armata americană urmărește dezvoltarea unor tehnologii de ultimă generație. Documentele bugetare pentru anul fiscal 2027 indică peste 150 de programe marcate drept „noi inițiative” în conturile de achiziții și cercetare, dezvoltare, testare și evaluare. Pentagonul nu a furnizat însă o listă oficială a programelor afectate până la publicarea informațiilor.

Documentele bugetare pot conține erori, dar oferă o imagine asupra amplorii proiectelor aflate în incertitudine: de la drone și arme hipersonice la programul Golden Fleet și sisteme spațiale.

„Ne va încetini, iar amenințările nu încetinesc”, a declarat generalul Forțelor Spațiale Douglass Schiess, noul șef al operațiunilor spațiale, cerând Congresului să adopte bugetul.

Finanțarea temporară este valabilă până pe 11 decembrie. După această dată, legislatorii ar putea prelungi din nou măsura sau, dacă impasul persistă, guvernul s-ar putea confrunta cu o nouă închidere. Senatorul democrat Chris Coons, principalul reprezentant al minorității în subcomisia de apărare pentru alocări bugetare a Senatului, a avertizat că urmează o cursă contracronometru pentru evitarea unei finanțări temporare pe întregul an.

Coons a contestat și estimările Pentagonului privind finanțări suplimentare de 350 de miliarde de dolari prin reconciliere bugetară și peste 100 de miliarde printr-un pachet suplimentar. În opinia sa, este improbabil ca aceste sume să fie aprobate cât timp războiul continuă, iar diferența dintre planurile Pentagonului și alocările pe care le-ar putea primi efectiv ar putea ajunge la 500–700 de miliarde de dolari.

Programe la nivelul întregului Pentagon: Golden Dome și dronele DAWG

Printre cele mai vizibile proiecte aflate în impas se numără Golden Dome, sistemul de apărare antirachetă promovat de președintele Donald Trump. Inițiativa a primit inițial finanțare prin pachetul bugetar din 2025, iar administrația a propus alocarea a 17,5 miliarde de dolari pentru anul fiscal 2027. Mai puțin de 400 de milioane ar urma să provină însă din bugetul de bază; restul depinde de finanțarea suplimentară, aflată la rândul ei în incertitudine.

Generalul Michael Guetlein, responsabil de coordonarea programului, a avertizat în august că, fără finanțare continuă, proiectul nu poate avansa dincolo de ceea ce a fost deja construit și livrat.

În pericol se află și inițiativa Defense Autonomous Warfare Group (DAWG), menită să preia și să extindă programul Replicator, lansat în administrația Biden pentru achiziția a mii de drone ieftine și consumabile, în special pentru regiunea Indo-Pacifică.

Pentru anul fiscal 2027, Pentagonul a solicitat 54,6 miliarde de dolari pentru cercetarea și dezvoltarea DAWG: un miliard din bugetul de bază și 53,6 miliarde din fonduri suplimentare mai flexibile. Solicitarea ar reprezenta o creștere de aproximativ 24.070% față de cheltuielile din anul fiscal 2026. Fără un buget nou și fără finanțarea suplimentară, planurile vor trebui probabil reduse considerabil.

Armata terestră: senzori, muniții și apărare antiaeriană

Documentele bugetare ale Armatei SUA includ 29 de inițiative noi: 17 la achiziții și 12 în cercetare și dezvoltare.

Două dintre ele vizează sistemul HADES, o platformă de recunoaștere aeriană bazată pe avionul Bombardier Global 6500 și echipată cu senzori avansați pentru operațiuni în mai multe domenii. Armata a solicitat 131,7 milioane de dolari pentru platformă și integrarea sistemelor, precum și 15,3 milioane pentru baloane de mare altitudine de dimensiuni reduse și echipamentele aferente.

O altă achiziție aflată în așteptare este de 21 de milioane de dolari pentru 34 de versiuni grele ale vehiculului Infantry Squad Vehicle. În iulie, armata a încheiat acorduri cu trei companii pentru construirea a câte trei prototipuri, care urmează să fie livrate până la 30 martie 2027.

Celelalte proiecte de achiziții includ sisteme terestre fără pilot și autonome, echipamente pentru geniu, muniții și armament ușor. Cea mai mare solicitare, de 145 de milioane de dolari, este destinată lucrărilor la fabrica de muniții Holston din Tennessee.

În cercetare și dezvoltare, cea mai mare solicitare nouă este de 921,9 milioane de dolari pentru sistemul antirachetă THAAD, la care se adaugă 132,1 milioane pentru senzorul AN/TPY-2, descris drept „creierul și ochii” sistemului. Urmează 108,1 milioane pentru a patra etapă a programului M-SHORAD, destinat protejării trupelor de manevră pe jos.

Alte inițiative privesc armele cu energie dirijată, podurile tactice, vehiculul Joint Light Tactical Vehicle și mobilitatea în Arctica. Programul Future Long Range Assault Aircraft (FLRAA), deși fusese trecut inițial drept o inițiativă nouă de achiziții, nu este considerat astfel după ce finanțarea a fost mutată în cercetare și dezvoltare, unde proiectul primește deja bani de mai mulți ani. Prin urmare, acesta nu este afectat în același mod de finanțarea temporară.

Marina: cuirasatul Trump, nave de sprijin și rachete hipersonice

Bugetul pentru Departamentul Marinei include 17 inițiative noi, printre care proiecte esențiale pentru programul Golden Fleet și pentru cuirasatul din clasa Trump.

Marina solicită aproximativ un miliard de dolari pentru achiziții preliminare și circa 837 de milioane pentru cercetare și dezvoltare în anul fiscal 2027. Pentru prima navă, serviciul intenționează să ceară aproximativ 17 miliarde de dolari în anul fiscal 2028. Potrivit documentelor bugetare, cuirasatul ar urma să ofere putere de foc cu rază lungă de acțiune și să funcționeze ca platformă de comandă și control avansată, rezistentă.

Un alt proiect prevede construirea unor nave-tender pentru submarine, capabile să asigure aprovizionarea, reparațiile și sprijinul operațional în zone înaintate, pe timp de pace și în război. Marina solicită în total 4,4 miliarde de dolari pentru două astfel de nave, destinate submarinelor din clasele Virginia și Columbia, precum și viitoarelor generații.

Serviciul mai cere 450 de milioane de dolari în 2027 pentru o navă de transport al combustibilului vrac, cu intenția de a cumpăra câte una în 2027 și 2028. Planul ia în calcul proiecte navale comerciale existente și transferul operării către Military Sealift Command. Navele ar transporta combustibilul din porturi către zonele înaintate și ar putea realimenta pe mare alte nave de aprovizionare, permițându-le să rămână mai mult timp în misiune.

Programul de rachete hipersonice Conventional Prompt Strike solicită 750 de milioane de dolari pentru achiziția primelor 12 arme. Marina modernizează distrugătoarele din clasa Zumwalt pentru lansarea acestor rachete și intenționează să le integreze și pe unele submarine din clasa Virginia.

Forțele Aeriene: arme hipersonice și drone de luptă

Aproximativ 100 de inițiative noi ale Forțelor Aeriene, înscrise în bugetele pentru achiziții și cercetare, ar putea fi afectate. Multe sunt proiecte relativ mici, precum instalarea unor echipamente noi de comunicații sau modificări aduse unor sisteme de armament. Altele se numără printre prioritățile majore ale serviciului.

Programul de armă hipersonică planantă ARRW urma să înceapă o nouă etapă de cercetare în 2027, alături de un proiect pentru o rachetă balistică lansată din aer. Totodată, Forțele Aeriene intenționează să înceapă achiziția unei rachete hipersonice de croazieră, HACM. Toate aceste demersuri riscă să fie întârziate.

În așteptare poate ajunge și programul Family of Affordable Mass Missiles, prin care serviciul intenționează să achiziționeze zeci de mii de muniții. În 2027 ar urma să înceapă dezvoltarea unei rachete cu rază lungă de acțiune în cadrul aceleiași inițiative.

Forțele Aeriene vor să preia și misiunea Marinei de menținere a posturilor aeriene de comandă capabile să lanseze rachete nucleare terestre. Programul, denumit Looking Glass – Next, ar urma să înceapă în 2027.

Un alt proiect vizează înlocuirea radioului Combat Survivor Evader Locator, utilizat de personalul izolat în spatele liniilor inamice, cu sistemul Next Generation Survival Radio, destinat tuturor ramurilor militare. Planurile prevăd începerea distribuirii accelerate în 2027, dar proiectul este clasificat drept inițiativă nouă și, prin urmare, poate fi amânat.

Serviciul intenționează, de asemenea, să dezvolte sisteme active de protecție pentru aeronavele sale mari de transport, în cadrul programului Large Aircraft Survivability System. În plus, bugetul prevede achiziția unui avion C-37 pentru transportul oficialilor.

Finanțarea temporară poate limita și trecerea la producție a dronelor Collaborative Combat Aircraft, care urmează să zboare alături de avioanele de luptă. Deși programul nu este încadrat formal drept o inițiativă nouă, un oficial al Forțelor Aeriene a avertizat că producția nu poate începe fără fondurile dedicate acestei etape.

Forțele Spațiale: software de luptă și infrastructură protejată

Forțele Spațiale solicită 71 de miliarde de dolari pentru anul fiscal 2027. Documentele bugetare menționează nouă inițiative noi, inclusiv proiecte independente și componente ale unor programe mai ample.

Cea mai mare solicitare nouă este de 1,5 miliarde de dolari pentru Autonomous Tactical Fabric, un program centrat pe software, cu finanțare estimată la 6,8 miliarde până în 2031. Sistemul ar urma să creeze o platformă comună pentru schimbul de date și conectarea senzorilor cu mijloacele de intervenție prin diferite rețele de comunicații. Conceptul amintește de inițiativa anterioară a Pentagonului privind comanda și controlul integrat în toate domeniile de luptă.

Un alt proiect, Resilient Ground Architecture, ar urma să primească 196 de milioane de dolari prin două componente bugetare, legate de infrastructura pentru sateliții de avertizare timpurie și sistemele tactice terestre.

Forțele Spațiale solicită 37,9 milioane de dolari pentru achiziția unor servicii comerciale de observare electro-optică și în infraroșu de pe orbită geostaționară. Inițiativa ar reprezenta o alternativă mai ieftină la satelitul meteorologic EWS-G, care urmează să ajungă la sfârșitul duratei de funcționare în 2030. Sistemul ar sprijini prognozele pentru comenzile militare din Indo-Pacific și Orientul Mijlociu.

Alte proiecte includ o inițiativă TENCAP proprie, de 10,6 milioane de dolari, menită să transforme rapid informațiile provenite de la senzori ai comunității de informații în capabilități utilizabile pe câmpul de luptă. Programul urmărește să livreze prototipuri operaționale în cel mult doi ani.

La capitolul achiziții, cea mai mare inițiativă nouă este construirea și echiparea a patru facilități relocabile, în valoare totală de 350 de milioane de dolari. Acestea ar găzdui temporar personalul unor centre de operațiuni aflate în construcție în New Mexico, Nebraska, Alabama și Colorado. Serviciul mai dorește să cumpere o facilitate mobilă pentru informații clasificate, cu un buget de două milioane de dolari.

Forțele Spațiale solicită aproape 140 de milioane de dolari pentru achiziția anticipată a unor componente cu termen lung de livrare pentru al treilea și al patrulea satelit Evolved Strategic SATCOM. Sistemul urmează să înlocuiască sateliții AEHF, utilizați pentru comunicații de securitate națională criptate și rezistente la un atac nuclear.

În cele din urmă, serviciul vrea să cumpere, cu 8,9 milioane de dolari, o unitate BH-Secondary din programul Bounty Hunter, concepută să localizeze sursele de interferență electromagnetică ce afectează sateliții militari și comerciali. Noua versiune ar fi mai compactă și mai autonomă, permițând operarea de la distanță.