Featured
Băsescu cere verificarea finanțelor AUR. Ce arată cronologia banilor din jurul lui George Simion
De la cei 400.000 de euro declarați drept dar de nuntă la zeci de milioane de lei cheltuite pentru presă și propagandă: finanțele personale ale liderului AUR, subvențiile partidului și banii din campanii sunt circuite distincte. AEP urma să înceapă verificarea activității financiare a formațiunii pentru 2025 la 1 octombrie 2026.
Traian Băsescu a cerut autorităților să examineze mai atent finanțele AUR și modul în care partidul condus de George Simion și-a folosit banii în ultimii ani. Într-o intervenție la B1 TV, fostul președinte a invocat petrecerile organizate de liderul formațiunii și sumele plătite unor televiziuni.
„Ar trebui să începem să ne uităm mai atent la baia de bani în care se scaldă Simion”, a spus Băsescu, adăugând că ar putea apărea „multe probleme când se va intra în contabilitatea partidului AUR”.
Afirmațiile sunt opiniile fostului președinte, nu constatări ale unei autorități de control. Verificarea AEP privind activitatea financiară a AUR în 2025 era programată să înceapă la 1 octombrie 2026, după ce partidul ceruse amânarea cu o lună pentru ca inspecția să nu se suprapună cu un control al Curții de Conturi.
Pentru a înțelege amploarea sumelor, trebuie separate trei circuite: banii personali declarați de George Simion, subvențiile publice primite de AUR și finanțarea campaniilor electorale.
AUR a anunțat că nu vrea subvenția, apoi a acumulat zeci de milioane
După intrarea partidului în Parlament, în 2021, AUR a anunțat că nu intenționează să folosească subvenția de la stat. Formațiunea solicitase însă banii, iar AEP virase deja aproximativ 1,5 milioane de lei.
Până la sfârșitul acelui an, AUR primise 18.270.218 lei de la buget. În primele nouă luni, cheltuielile din subvenție fuseseră de numai 64 de lei, sumă reprezentând comisioane bancare.
Acumularea a continuat în 2022, când partidul a primit aproximativ 20 de milioane de lei și a cheltuit foarte puțin din acești bani. La finalul anului, AUR raporta venituri în avans de 38 de milioane de lei. Expert Forum a arătat că acestea puteau reprezenta în mare parte fonduri provenite din subvenții păstrate. Partidul a mai strâns circa 2,9 milioane de lei din cotizații.
Cei 400.000 de euro declarați după nuntă
George Simion și Ilinca Munteanu s-au căsătorit la 27 august 2022, la Măciuca, județul Vâlcea. În declarația de avere depusă ulterior, liderul AUR a trecut 400.000 de euro drept „dar de nuntă”.
Simion a explicat apoi că suma nu reprezenta bani cash rămași familiei. În evaluare ar fi fost incluse și bunuri sau servicii oferite pentru eveniment, precum alimente, băuturi și spectacolul pirotehnic. El a afirmat că, după acoperirea cheltuielilor, ar fi rămas cu mai puțin de 15.000 de euro.
În martie 2023, liderul AUR a spus că suma rămasă urma să fie folosită pentru un „spital mobil”. Ulterior, a afirmat că banii au fost utilizați „la pornirea Spitalului Mobil AUR”. În documentele publice consultate nu apare însă o evidență contabilă care să permită urmărirea distinctă a acestor 15.000 de euro personali în bugetul proiectului.
Cheltuielile mari documentate pentru caravana medicală au provenit dintr-un alt circuit: subvenția publică a partidului.
Caravana medicală, finanțată din banii partidului
În februarie 2023, George Simion spunea că AUR acumulase aproximativ 7 milioane de euro din subvenții și că intenția inițială fusese construirea unui spital. Liderul partidului a susținut că proiectul nu putea fi realizat în acea formulă din motive juridice și a anunțat, în schimb, o caravană medicală.
Spitalul clasic anunțat inițial nu a fost construit, însă caravana a pornit în iulie 2023 și a oferit servicii în mai multe localități. AUR a raportat ulterior mii de beneficiari; cifrele privind numărul consultațiilor provin din bilanțurile proprii ale partidului.
Printre primele achiziții importante din subvenție s-a numărat un contract de 4.344.121 de lei pentru trei vehicule mari amenajate pentru activități medicale și o autoutilitară. Expert Forum estima la aproape 12 milioane de lei achizițiile de autovehicule asociate proiectelor AUR în primele șase luni din 2023.
În acel an, partidul a primit aproximativ 17 milioane de lei din subvenție, dar a cheltuit aproape 39 de milioane, folosind și rezervele acumulate anterior. Aproximativ 16 milioane de lei au fost înregistrate la investiții în bunuri mobile și imobile, cheltuieli despre care Expert Forum aprecia că erau probabil legate în mare parte de caravana medicală. Alte circa 11 milioane au mers către activități politice, aproximativ 2 milioane către presă și propagandă și 1,4 milioane către producția și difuzarea de spoturi.
Anul electoral 2024: peste 50 de milioane de lei cheltuiți din subvenții
În 2024, AUR a primit 35.751.769 de lei din subvenția de stat și a cheltuit 50.308.700 de lei din acest circuit, inclusiv din economiile anilor anteriori.
Cea mai mare categorie a fost presa și propaganda, cu 21.934.892 de lei. Au urmat activitățile politice, cu 7.805.643 de lei, cheltuielile de personal, cu 6.534.142 de lei, și producția și difuzarea de spoturi publicitare, cu 5.950.667 de lei.
Separat, campania pentru europarlamentare a avut propriul circuit de finanțare. Candidații AUR au adus 24,7 milioane de lei: aproximativ 20,4 milioane din împrumuturi, 3,8 milioane din venituri proprii și 400.000 de lei din donații. Ulterior, controalele AEP au dus la dispute privind rambursarea unei părți din sume.
În același an, George Simion și soția sa au declarat 60.000 de euro primiți la botezul copilului. Suma apare la rubrica privind cadourile și avantajele primite gratuit. În declarația depusă pentru prezidențialele din 2025 au fost menționați din nou cei 60.000 de euro, un cont bancar cu aproximativ 250.000 de lei și o donație de 50.000 de euro pentru campania electorală.
Peste 136 de milioane de lei din subvenții, între 2021 și 2025
În 2025, AUR a primit 45,5 milioane de lei din subvenția de stat și a cheltuit aproximativ 39,9 milioane. Presa și propaganda au reprezentat din nou cea mai mare categorie: 21,1 milioane de lei, adică 52,9% din cheltuieli.
Partidul a mai alocat aproximativ 3,5 milioane de lei activităților politice, 2,2 milioane deplasărilor, 2,1 milioane personalului și 1,8 milioane spoturilor publicitare.
În total, subvențiile raportate pentru perioada 2021–2025 însumează aproximativ 136,5 milioane de lei.
Banii campaniei lui Simion și plățile către Realitatea Plus
Campania prezidențială a lui George Simion din 2025 trebuie analizată separat de subvenția anuală a partidului. Potrivit documentelor AEP consultate de Snoop, campania a costat aproximativ 69 de milioane de lei, dintre care 23,4 milioane au fost plătite către Realitatea Plus pentru promovarea candidatului AUR.
AEP a acceptat la rambursare aproximativ 6 milioane de lei din această componentă și a refuzat peste 17 milioane. Au fost relatate și o sesizare către Parchet, precum și contestarea constatărilor de către AUR.
Cele 23,4 milioane de lei nu sunt pur și simplu bani din subvenția anuală a partidului transferați televiziunii. Este vorba despre cheltuieli din circuitul campaniei electorale, pentru care s-a solicitat ulterior rambursare de la buget.
Investigația Snoop a relatat că, numai pe 12 mai 2025, Realitatea Plus ar fi facturat aproape un milion de euro pentru promovarea asociată candidatului AUR. Pentru o singură ediție a emisiunii „Culisele Statului Paralel”, la care Simion nu a participat, suma facturată ar fi depășit 450.000 de euro. Acestea sunt informații atribuite investigației și documentelor de control invocate de aceasta, nu o concluzie independentă privind legalitatea contractelor.
Contract de 60.000 de euro pe lună în 2026
Legătura financiară dintre AUR și zona Realitatea continuă și în 2026, prin publicitate politică. Expert Forum a identificat notificări privind un contract între AUR și Realitatea.net, în valoare de 60.000 de euro pe lună, pentru perioada ianuarie–decembrie 2026. Dacă toate cele 12 tranșe sunt executate, valoarea anuală ar ajunge la aproximativ 720.000 de euro, fără TVA.
În primele șapte luni ale anului, AUR raportase deja cheltuieli de 4,6 milioane de lei pentru presă și propagandă. În septembrie 2026, partidul a mai primit de la AEP aproximativ 3,035 milioane de lei.
Amenzi și confiscări contestate
Datele centralizate de Expert Forum, pe baza informațiilor obținute de la AEP, indică amenzi de 160.000 de lei și măsuri de confiscare în valoare de 18.651.590 de lei pentru AUR, în urma controalelor aferente perioadei electorale analizate.
Aproximativ 13,2 milioane de lei din confiscări sunt legate de alegerile europarlamentare, iar alte circa 5 milioane de lei de prezidențiale. Situația nu este definitiv tranșată în toate cazurile: o parte dintre procesele-verbale au fost contestate de AUR, iar unele litigii au continuat în instanță.
Controlul AEP, testul următor pentru contabilitatea partidului
Verificarea AEP asupra activității financiare a AUR din 2025 era programată să înceapă la 1 octombrie 2026, cu termen de finalizare în noiembrie, după amânarea solicitată de partid.
Datele publice nu demonstrează, prin ele însele, afirmația lui Traian Băsescu că în contabilitatea AUR ar exista „multe probleme”. Asta poate stabili doar o instituție competentă, în urma controlului.
Cifrele arată însă amploarea fluxurilor financiare: circa 136,5 milioane de lei din subvenții între 2021 și 2025, zeci de milioane de lei cheltuite anual, sume importante alocate presei și publicității, finanțări de campanie de zeci de milioane și, separat, daruri de sute de mii de euro declarate de George Simion după nuntă și botez. Rezultatul controlului AEP ar putea lămuri o parte dintre întrebările privind proveniența, justificarea și destinația banilor partidului.
Exclusiv
Antrenamente cu tărie și scandal conjugal sub masca legii: Cum își pune în aplicare „tactica de la mascați” o agentă SAS turtă de beată, în timp ce șefii IPJ Prahova țin batista pe țambal și vânează polițiștii corecți!
Dacă mai avea cineva iluzia că Inspectoratul de Poliție Județean (IPJ) Prahova este un bastion al siguranței cetățeanului, e cazul să schimbe postul: instituția a ajuns un serial ieftin de comedie neagră, dar finanțat regește dintr-un buget nelimitat de rușine publică! De fiecare dată când contribuabilul prahovean crede că ștacheta penibilului în uniformă a atins centrul Pământului, mai apare câte un „specialist” din ograda instituției care pune mâna pe târnăcop și mai sapă o galerie. Iar peste tot acest circ plutește întrebarea de un milion de puncte: cine le mai ține „palma” și „trena” mai-marilor din conducerea IPJ Prahova, maeștri absoluți în arta ascunderii gunoiului sub preș?
Apel de urgență de la firul ierbii: Când copilul fuge la Secția 2 ca să-și reclame mama „mascată” și ruptă de beată!
Ultimul episod din această telenovelă cu epoleți și vapori grei de alcool s-a consumat pe 16 noiembrie 2026 și depășește orice scenariu din Las Fierbinți. Potrivit informațiilor ajunse în posesia redacției Incisiv de Prahova, nu vreun infractor periculos a dat alarma, ci un biet copil, ajuns la capătul puterilor, care a bătut disperat la ușa Secției 2 Poliție Ploiești!
Ce a reclamat puștiul? O scenă de „siguranță și încredere” direct din sufrageria familiei: mama sa, agentul de poliție P. E. — încadrată, țineți-vă bine, chiar la Serviciul pentru Acțiuni Speciale (SAS), celebra structură a „mascaților”, unde probabil duce greul… cafelelor sau al hârtiilor de birou — și soțul acesteia (tatăl vitreg al copilului) erau beți criță în casă și se trosneau ca-n codru! Pe fondul unor reprize bahice repetate și al unor crize aprinse de gelozie, tatăl vitreg ar fi trecut la corecții fizice, dar nici distinsa reprezentantă a forțelor speciale prahovene nu s-a lăsat mai prejos: cu sângele încins de grade… alcoolice, doamna agent a trecut la contraatac și a pus în practică direct pe consoartă tot ce a văzut prin sala de pregătire pe la mascați!
„Mortăciune” etilică la domiciliu și amnezie subită la sosirea echipajului
Când echipajul de poliție a descins la adresa indicată de minorul îngrozit, tabloul găsit la fața locului a confirmat fiecare cuvânt al copilului: cei doi combatanți ai amorului cu năbădăi erau „morți de beți”, într-o stare de ebrietate demnă de manualele de toxicologie!
Bineînțeles că, odată confruntați cu uniformele colegilor de la Secția 2, memoria le-a jucat feste amândurora: nimeni nu s-a bătut cu nimeni, totul a fost probabil doar un schimb mai energic de păreri filosofice printre sughițuri! Problema e că, dincolo de negarea clasică de după scandal, în sistem toți știau cu cine au de-a face: cuplul nu era nici pe departe la prima reprezentație de acest gen, ieșirile bahice și tărăboiul domestic fiind deja de notorietate printre colegi.
Și atunci, orice om întreg la minte se întreabă: ce mai caută într-o structură de elită precum SAS — acolo unde testele psihologice, autocontrolul și rigoarea ar trebui să fie literă de lege — un personaj care bea până își bagă propriul copil în sperieți și transformă apartamentul în ring de K1? Cum trece testările periodice un agent ale cărui „intervenții speciale” se dau printre sticle goale, sub privirea îngrozită a unui minor nevoit să ceară ajutorul statului împotriva propriei mame-polițist?
Logica inversă de la vârful IPJ Prahova: Scut pentru bețivii din „familie”, ghilotină pentru polițiștii care aplică legea!
Aici se vede adevărata cangrenă morală patronată de conducerea IPJ Prahova! Într-o instituție sănătoasă, un asemenea derapaj repetat ar fi lăsat urme adânci în cariera împricinatului și ar fi declanșat verificări la sânge. La Prahova, însă, funcționează o logică strâmbă, întoarsă cu susul în jos: dacă te faci praf de băutură până îți terorizezi familia și faci uniforma de râsul lumii, se găsește imediat o pălărie protectoare de șef care să pună batista pe țambal!
În schimb, ia să îndrăznească vreun polițist onest din stradă să fie corect, să refuze ordinele șoptite pe la colțuri și să taie o amendă cui „nu trebuie”! Atunci se trezește brusc toată mașinăria disciplinară a inspectoratului: curg cercetările prealabile, șicanele și rapoartele, de parcă adevărata infracțiune în IPJ Prahova nu este să te tăvălești beat prin casă purtând insigna de la SAS în sertar, ci să aplici legea fără să ceri voie de sus!
Am ales să păstrăm doar inițialele distinsei luptătoare din sufragerie — P. E. — nu din vreo admirație subită față de discreția instituțională, ci dintr-un calcul pur preventiv. Nu de alta, dar la ce standarde de „integritate” bântuie prin curtea inspectoratului, ne mai trezim că și doamna în cauză — după modelul altor „dive” de legendă din IPJ Prahova, cu busola morală avariată grav, dar cu tupeul intact — descoperă brusc, a doua zi după mahmureală, că i-a fost lezată „onoarea nepătată” și dă fuga la tribunal să-și spele reputația cu citații! Până atunci însă, rușinea rămâne întreagă în brațele conducerii IPJ Prahova: un inspectorat în care copiii polițiștilor fug la secție ca să scape de părinții beți de la „mascați”, iar șefii privesc senin în altă parte, ocupați să-i vâneze tot pe ăia care își fac treaba! (Cerasela N.).
Exclusiv
Până la 60.000 de euro de polițist: Statul, marele jefuitor din fluturașul de salariu
În România, cel mai eficient jefuitor de polițiști nu e infractorul, ci statul. Nu sparge seifuri, nu atacă bănci, nu fuge de mascați. Intră direct în fluturașul de salariu, la rubrica „Contribuție individuală la bugetul de stat” (CIB), și taie un sfert din brut, lună de lună, cu aerul că așa e „legal și normal”.
Am analizat, pe baza actelor de salarizare furnizate de I.G.P.R. către Sindicatul Polițiștilor Români „Diamantul”, situația a 18 polițiști – membri ai acestui sindicat – care au dat statul în judecată pentru banii reținuți ca CIB în ultimii cinci ani.
Rezultatul estimării:
- aproximativ 2,81 milioane lei reținuți în total,
- echivalentul a circa 551.000 euro,
- care, cu dobânda legală cerută, urcă la aproape 781.500 euro,
adică între 45.000 și 60.000 de euro pentru fiecare ofițer.
Sume care, în orice țară așezată, ar însemna economiile unei vieți. La noi, sunt „pierderi colaterale” pe fluturaș.
CIB – impozitul pe naivitatea celor care mai cred în uniformă
S.P.R. „Diamantul” a introdus o acțiune colectivă pentru 18 membri de-ai săi, cerând:
- restituirea tuturor sumelor reținute drept CIB în ultimii 5 ani;
- plata dobânzii legale penalizatoare pentru fiecare reținere;
- încetarea reținerii pe viitor.
Pentru a înțelege dimensiunea fenomenului, sindicatul a solicitat I.G.P.R. documentele de salarizare pentru fiecare dintre cei 18: dispoziții de numire, tabele cu elemente salariale, anexe cu reconstrucția salariului de la 31 decembrie 2009 până astăzi.
Au rezultat 187 de pagini, din care sindicatul a făcut un calcul după aceeași logică folosită de programul de salarii al ministerului. Cifrele de mai jos sunt estimarea lor tehnică, nu sume stabilite definitiv de instanță – dar ordinea de mărime este limpede: banii curg de la polițist la buget, nu invers.
Un sfert din salariu: abonament obligatoriu la bugetul de stat
Pe fluturașul de salariu, rândul fatidic se numește „Contribuție individuală la bugetul de stat”. Din 2018, cota este de 25% din totalul brut.
Acest 25%:
- nu merge la casa de pensii;
- nu îți creează drepturi suplimentare;
- nu se notează nicăieri în contul tău personal;
- se varsă direct în bugetul de stat, conform art. 31 din Legea nr. 223/2015.
Cu alte cuvinte, din fiecare 100 de lei brut trecuți pe fluturaș, 25 de lei dispar la stat înainte ca polițistul să vadă banii pe card. Repetat 60 de luni, rezultă echivalentul a circa 15 salarii brute întregi smulse de la același om.
Pentru tot grupul de 18, asta înseamnă aproximativ 136.000 de euro pe an care pleacă la buget, doar din CIB. Statul nu are nevoie de „combinații”: are rubrici pe fluturaș.
De ce e CIB o reținere abuzivă
Pensia polițistului este necontributivă, iar CIB nu are nicio legătură cu ea.
Legea nr. 223/2015 vorbește despre „principiul recunoștinței” (art. 2 lit. f)): pensia de serviciu se plătește integral de la bugetul de stat. Nu există componentă contributivă.
Curtea Constituțională confirmă explicit, în Decizia nr. 724/2024, par. 95:
„în cazul pensiilor militare nu există componenta contributivă, iar întregul cuantum al pensiei se plătește de la bugetul de stat”.
Traducerea brutală:
- indiferent cât CIB îți taie din salariu, pensia ta nu depinde de această contribuție;
- banii reținuți nu sunt „bani de pensie”, ci o simplă alimentare a bugetului;
- statul se îmbogățește nejustificat, invocând o „contribuție” care nu cumpără nimic polițistului.
Sindicatul a explicat mai pe larg în articolul „Dacă nu mai plătim contribuția la buget, rămânem fără pensie?”: nu, pensia militară/polițienească nu se prăbușește fără CIB. CIB e, practic, o invenție contabilă prin care statul stoarce încă un sfert din brutul angajaților în uniformă.
Cât costă „recunoștința” statului: cifrele în euro
Pe baza calculului făcut de S.P.R. „Diamantul”, pentru perioada octombrie 2021 – septembrie 2026, la un curs de 5,1 lei/euro:
- Total CIB reținut: cca. 2,81 milioane lei ≈ 551.000 euro
- Medie per persoană: ~30.600 euro (fără dobândă)
- Medie cu dobândă: ~43.400 euro per polițist
Pe categorii, situația estimată arată astfel:
| Cine | CIB reținut în 5 ani | Cu dobânda legală | Reținerea de acum, pe lună |
|---|---|---|---|
| Ofițeri (12) | 31.300 – 42.200 € | 44.600 – 60.300 € | 620 – 820 € |
| Agenți, 5 ani întregi (3) | 22.700 – 28.700 € | 32.200 – 40.900 € | 460 – 560 € |
| Agenți veniți în 2023 (3) | 12.900 – 15.000 € | 17.000 – 19.600 € | 380 – 440 € |
| Tot grupul (18) | 551.000 € | 781.500 € | 11.300 € |
Dobânda este cea legală penalizatoare, cerută în acțiune de la fiecare reținere până la plată. Calculul sindicatului merge până la jumătatea lui 2027; după acest moment, dobânda continuă să crească.
Cifrele nu includ toate orele suplimentare, toate primele sau toate variațiile de pontaj și pot fi ajustate de instanță pe baza situațiilor exacte ale angajatorului. Dar imaginea de ansamblu este clară:
- zeci de mii de euro/polițist,
- sute de mii de euro pe grup,
- bani sifonați la buget sub pretextul CIB.
Dacă procesul reușește: un sfert din salariu rămâne, în sfârșit, la polițist
Demersul sindical nu vizează doar trecutul. Pe lângă restituirea sumelor și dobândă, acțiunea cere încetarea reținerii CIB pe viitor.
Dacă instanța admite și acest capăt de cerere, consecința financiară este uriașă:
- polițistul nu mai plătește CIB;
- 25% din brut rămân în salariul lui, lună de lună, până la sfârșitul carierei.
Bazat pe salariile actuale, estimarea pe 10 ani arată așa:
| Cine | Păstrează pe lună | Păstrează pe an | În 10 ani |
|---|---|---|---|
| Un ofițer | 620 – 820 € | 7.400 – 9.800 € | 74.000 – 98.000 € |
| Un agent | 380 – 560 € | 4.600 – 6.700 € | 46.000 – 67.000 € |
| Tot grupul (18) | 11.300 € | 136.000 € | 1,36 milioane € |
La aceste sume se adaugă și ce se recuperează din trecut. Pentru un ofițer, combinația „bani luați înapoi + CIB care nu se mai reține în următorul deceniu” poate depăși 140.000 de euro.
Și aceasta este o estimare făcută la salariile de acum. Orice creștere salarială în viitor mărește automat și sfertul care rămâne la polițist.
Cât ți-a luat CIB ție, concret
Sindicatul arată un mod foarte simplu pentru oricine vrea să-și facă propriul calcul orientativ:
- Te uiți pe fluturașul de salariu la rândul „Contribuție individuală la bugetul de stat”.
- Iei valoarea lunară.
- O înmulțești cu 60 (lunile din cei cinci ani vizați în acțiune).
Exemplele arătate de S.P.R. „Diamantul”:
- CIB de 2.500 lei/lună → în 5 ani ≈ 150.000 lei ≈ 29.400 euro;
- CIB de 3.500 lei/lună → în 5 ani ≈ 210.000 lei ≈ peste 41.000 euro.
Peste aceste valori se adaugă dobânda, iar faptul că salariile au crescut din 2021 încoace face ca rezultatul estimat să fie ușor mai mare decât reținerile efective la începutul perioadei. Dar ordinul de mărime rămâne același: zeci de mii de euro de persoană.
Cum au procedat cei 18 polițiști și cum poate proceda oricine
Cei 18 polițiști despre care vorbim în acest dosar sunt membri ai S.P.R. „Diamantul”. Ei au:
- aderat la sindicat;
- semnat împuternicirea pentru acțiunea CIB;
- pus la dispoziție copiii după actele de identitate și fluturașii de salariu din care rezultă reținerea CIB.
Sindicatul organizează acțiunile CIB în dosare colective pe angajator. Integrarea unui polițist într-o astfel de acțiune presupune, după cum explică sindicatul:
- completarea adeziunii la S.P.R. „Diamantul” (online);
- completarea formularului de împuternicire „Restituire CIB” (online), generarea și semnarea PDF-ului;
- trimiterea împuternicirii semnate și a documentelor cerute.
Între timp, la fiecare lună în care reținerea continuă, suma revendicabilă crește cu încă un sfert de salariu. Fiecare întârziere lasă statului încă o tranșă din brut, „legală” pe hârtie, dar contestată în instanță.
Statul – binefăcător în discurs, collector agresiv în fluturaș
Din analiza datelor puse la dispoziție de S.P.R. „Diamantul” reiese imaginea unui stat cu dublu discurs:
- în lege vorbește despre „recunoștință” față de polițiști și militari;
- în practică, le scoate 25% din brut sub formă de CIB, fără legătură cu pensia lor;
- refuză să recunoască faptul că, prin această schemă, se îmbogățește nejustificat pe spinarea propriilor angajați din forțele de ordine.
Cei 18 polițiști din acest dosar n-au făcut altceva decât să întoarcă foaia și să întrebe, prin instanță:
- unde se duc banii?
- cu ce ne ajută nouă CIB la pensie?
- de ce să plătim zeci de mii de euro în cinci ani, când Curtea Constituțională spune clar că pensia nu e contributivă?
Răspunsul final îl va da instanța. Dar până atunci, cifrele arată un lucru simplu și incomod:
- statul plătește salariul cu o mână și ia, prin CIB, un sfert din el cu cealaltă, în timp ce se laudă public cu „respectul pentru uniformă”. (Cerasela N).
Pamflet realizat de redacția ziarului nostru de investigații, pe baza datelor și explicațiilor puse la dispoziție de S.P.R. „Diamantul”.
Exclusiv
Feuda cu buldoexcavator și compostor în moarte clinică: Cum își pavează „Nae Comisionaru’” curtea cu utilajele și șoferii TCE Ploiești, sub privirea oarbă a unei conduceri de mucava!
Dacă aveați impresia că la Transport Călători Express (TCE) Ploiești s-a atins deja fundul prăpastiei administrative, pregătiți-vă să mai săpați câțiva metri. Nu cu lopata, că nu suntem amatori, ci direct cu buldoexcavatorul societății! Într-un oraș în care călătorii joacă ruleta rusească cu aparatele de taxare, iar banii publici se evaporă prin țeava de eșapament mai ceva ca apa sfințită la Bobotează, societatea de transport public s-a transformat oficial din serviciu comunitar în antrepriză personală de construcții la domiciliul șefilor.
Ultimele informații explozive intrate în posesia redacției Incisiv de Prahova întregesc tabloul unei comedii negre de proporții epice: în timp ce în halele TCE plouă și ninge ca-n pădure, iar autobuzele circulă ca niște fantome financiare care toacă motorină fără să încaseze bilete, la poarta directorului de exploatare Nicolae Alexandri — răsfățat de folclorul intern cu apelativul „Nae Comisionaru’” — duduie șantierul privat pe resursele statului!
Șantierul patriei în bătătura lui Nae: Buldozerist în „concediu”, duba TCE la descărcat și pavajul prosperității
Miercuri, 18 noiembrie 2026, în jurul orei 11:46, în plin program de lucru — când muritorii de rând din Ploiești tremurau prin stații așteptând autobuzele, iar „oracolul” exploatării ar fi trebuit să transpire verificând grafice de circulație — la reședința marelui maestru Nicolae Alexandri era forfotă mare. Nu se făcea vreo ședință operativă în aer liber, ci lucrări ample de gospodărire și amenajare!
Potrivit sesizărilor și informațiilor documentate ajunse la Incisiv de Prahova, curtea și împrejurimile casei lui „Nae Comisionaru’” s-au transformat brusc într-un punct de lucru neoficial al TCE Ploiești. Cu cine? Cu șoferii societății, Vali și Munteanu, transformați peste noapte din angajați ai transportului public în brigadă de intervenție casnică! Cu ce? Direct cu flota patriei: un autovehicul Ford Transit și, piesa de rezistență a tupeului absolut, buldoexcavatorul societății!
Cum au ieșit utilajele grele și duba din curtea TCE fără nicio cerere oficială, fără contract de închiriere, fără deviz și fără ca vreo barieră instituțională să le cadă pe capotă? Simplu: într-o feudă în care regulamentele sunt hârtie igienică, utilajele nu se închiriază, se iau pe persoană fizică! Din peisajul edilitar ad-hoc nu lipsea nici celebrul autoturism cu număr de înmatriculare „PAJ” al lui Munteanu, din care se descărca de zor. Ce anume? Gurile rele și sătule de atâta sfidare se întreabă ironic dacă băieții mutau cash-ul cu roaba sau doar descărcau plăcile cu care se pavează drumul spre bunăstare în bătătura șefului. Cert este că se muncea cu spor, încă de marți, într-o mobilizare exemplară pe care ploieștenii n-au văzut-o niciodată când a fost vorba de reparat gropile sau halele societății.
Și ca absurdul să poarte coroană cu diamante, iată detaliul care ar trebui să provoace palpitații oricărui inspector de muncă sau procuror treaz: același Munteanu, surprins „pe poziție” și înfipt voinicește la manșele buldoexcavatorului în curtea lui Nae, figura în scriptele oficiale ale societății ca fiind… în concediu de odihnă! Așa arată, probabil, turismul balnear la TCE Ploiești: îți iei liber de la stat ca să faci terapie ocupațională cu cupa de excavat în bătătura directorului de exploatare.
Frăția utilajului scos pe sub mână: Filip livrează buldozerul, ITP-ul așteaptă, iar sindicatul lui State binecuvântează corvoada!
Dar cine a dat cheile de la jucăriile grele ale orașului? Sursele Incisiv de Prahova îl indică direct pe Filip, omul care i-a pus pe tavă buldoexcavatorul lui Nae pentru „lucrările urgente” de acasă. Este exact același Filip sub a cărui oblăduire stația ITP de la Podul Înalt zace încremenită în neputință, unde nu s-a mișcat un pai și nu s-a făcut absolut nimic util pentru societate! Păi cum să aibă Filip timp de fleacuri instituționale precum stația ITP a TCE-ului, când urgența zero a municipiului este nivelarea bătăturii lui „Nae Comisionaru’”? Când ești „pe mână” cu cine trebuie, prioritățile se inversează natural: societatea publică poate să aștepte până îi cade rugina în cap, dar șantierul șefului nu suportă amânare!
Vă întrebați cum de șoferii Vali și Munteanu prestează fără cârcâială pe moșia directorului și cine ar trebui să apere drepturile angajaților sau integritatea patrimoniului? Ei bine, țineți-vă bine de scaune: toată această desfășurare de forțe s-a făcut, potrivit acelorași surse din interior, cu știrea președintelui de sindicat, domnul State! Da, ați citit perfect. Liderul sindical — același personaj despre care sesizările trimise la Incisiv de Prahova arătau că iese vesel pe traseu cu aparatele de taxat moarte, râzând că „nu-i pasă” și că altfel nu și-ar lua salariul — știe că șoferii și utilajele TCE sunt scoase ca pe tarla la muncă patriotică în curtea șefului și privește senin spre orizont. Sindicalism de avangardă la Ploiești: nu luptăm cu patronatul, îi turnăm șapa și îi cărăm plăcile!
Iar conducerea supremă a TCE Ploiești? Într-o comă administrativă profundă! Deși miercuri Nae nu a călcat pe la serviciu, fiind ocupat să dirijeze traficul de utilaje din propria curte, șefii cei mari par picați din Lună: nu văd că lipsesc directorii din birouri, nu văd că lipsesc Fordul și buldoexcavatorul din garaj și nu se întreabă unde s-au evaporat materialele de construcții cumpărate cu nemiluita în acte — aceleași achiziții dubioase semnalate încă din celebrul Raport nr. 1729/2025, în timp ce în clădirile TCE plouă cu găleata, dar Consiliul de Administrație condus de Cătălin Dobrescu se mândrește că și-a tras mochetă nouă și uscată sub pantofi! Acum, privind cum se descarcă materiale la poarta lui Nae și cum lucrează buldozerul societății în regie proprie-privată, parcă începe să se lege misterul: în halele TCE ninge, dar la unii acasă răsare pavajul!
Directorul Zaharia, prizonierul cu stilou de la toaletă, și „sfânta treime” a vizelor puse cu ochii închiși
Cum este posibil ca un director de exploatare să lipsească de la program și să folosească bunurile orașului ca pe roaba lu’ tataia, fără ca directorul general să scoată o șoaptă? Răspunsul vine tot din radiografia grotescă schițată de angajații exasperați pentru Incisiv de Prahova: directorul general Zaharia este, practic, redus la statutul de bibelou cu drept de semnătură!
În zilele în care nu are șantier acasă, Nae stă „lipit permanent” de Zaharia, suflându-i în ceafă până într-acolo încât gurile din instituție spun că bietul director general nu mișcă în front și e speriat și când merge la toaletă! Un an întreg, orice tentativă de reformă sau de anchetă internă a fost blocată din fașă, pentru ca apoi tot Nae să-i bată obrazul lui Zaharia că „n-a făcut nimic”, în timp ce deciziile grele se coc în vechiul laborator de interese, dar se decontează pe semnătura actualului director general. Iar peste acest tablou tronează intervențiile directe ale președintelui CA, Cătălin Dobrescu, acuzat că dă ordine peste lanțul oficial de comandă direct la Achiziții-Aprovizionare-Depozite sau pe la fosta Coloană Autospeciale, transformând Consiliul de Administrație într-un directorat paralel fără răspundere legală.
În birourile TESA, teroarea a devenit politică de resurse umane. Salariaților le este atât de frică să reclame consumurile fictive sau abuzurile, încât aproape s-au îmbolnăvit cu frica-n sân. La Aprovizionare se stă în poziția „da, să trăiți!”, iar în zona financiară domnește armonia absolută a obedienței: plățile curg la ordin, sub bagheta directorului financiar Monica Tănase și a șefei Serviciului Financiar-Contabilitate, economista Cristina Chiaga — ambele descrise de sursele din interior drept „divinizate de Nae”. Ultimul bastion al legalității banului public, viza de Control Financiar Preventiv Propriu (CFPP), a ajuns o ștampilă pusă reflex pe orice hârtie care vine „de sus”, pe principiul nemuritor: unde-i ordin, nu-i tocmeală, salariul merge, după noi potopul!
Hoția cu cardul refuzat: Traseele 39 și 444, găurile negre unde motorina arde la relanti și IT-ul doarme pe bani grei
În timp ce utilajele TCE muncesc de zor în curți private, pe străzile Ploieștiului se desfășoară zilnic un veritabil sabotaj financiar cu repetiție. Pe Traseul 39 — o linie lungă, mare mâncătoare de motorină și aproape niciodată călcată de picior de controlor — autobuzele ies dimineața din garaj cu POS-urile și compostoarele complet moarte! Deși regulile elementare interzic scoaterea în cursă a unui vehicul incapabil să încaseze bani, la TCE excepția a devenit lege. Călătorul de bună-credință urcă, vrea să plătească cu cardul, aparatul e în comă profundă, dar dacă urcă vreun controlor zelos, tot cetățeanul riscă să fie scos „blatist”! Este exact ca într-un supermarket în care casierița îți spune că s-a stricat casa de marcat, dar paza te încatușează la ieșire că n-ai bon.
În spatele acestui dezastru informatic stă o armată întreagă: un Serviciu IT cu 16 angajați, păstorit de inginerul Adrian Enescu, dublat culmea de un abonament gras plătit lunar către o firmă externă de mentenanță! Pentru ce se plătesc 16 salarii și facturi de mentenanță dacă aparatele nu văd cardul, nu numără călătorii și nu actualizează datele? Nimeni nu știe, nimeni nu aplică penalități și nimeni nu calculează munții de bani pierduți zilnic!
Mai mult, kilometrii înregistrați pe GPS bat câmpii față de kilometrii trecuți din pix pe foile de parcurs și pe FAZ-uri. Unde dispare diferența? Poate fix la capăt de linie, chiar sub nasul postului de control al TCE, unde șoferii lasă motoarele autobuzelor turate în gol zeci de minute în șir! „Cum scoatem motorina din TCE?”, se întreabă retoric avertizorii din interior, arătând cu degetul spre o dublă măsură revoltătoare: unii „protejați” sunt lăsați să ciupească liniștiți că „fac naveta și au probleme”, în timp ce angajații corecți sunt vânați dacă îndrăznesc să deschidă gura. Iar ca risipa să fie rotundă, pe traseele 444 și 444 barat (spre Mimiu, Rafinorilor, Gara de Sud și strada Rudului) — unde după ora 9:00 încasările tind spre zero absolut, iar șoferii sunt lăsați pradă scandalurilor fără pic de protecție — conducerea trimite autobuze mari și gurmande marca BMC, în loc să scoată vehiculele ISUZU cu consum redus!
„Organigrama cu chiloți” votată orbește de Consiliul Local și hohotul care anunță decontul penal
Ai zice că, în fața unui asemenea jaf sistemic — din care nu lipsește nici misterul auditului de 300.000 de lei aprobat încă din 2023 și dispărut fără urmă în ceața birocratică — Consiliul Local Ploiești ar fi trântit cu pumnul în masă și ar fi blocat orice moft al conducerii până la ultimul leu justificat. Ei bine, nu! Într-un exercițiu magistral de hipnoză colectivă, aleșii locali tocmai au votat și au aprobat „organigrama cu chiloți” a lui Nae!
Ce ascunde această capodoperă de inginerie birocratică, vândută publicului sub ambalajul mincinos al „eficientizării”? Un malaxor uriaș menit să șteargă orice urmă de răspundere individuală:
- Secția Autobază înghite de-a valma vreo 343 de salariați, amestecând autobuzele diesel, reparațiile, Coloana Autospeciale, utilajele grele și remorcherele într-o singură oală uriașă — numai bună ca să nu mai știe nimeni când pleacă un Ford Transit sau un buldoexcavator în vizită de lucru pe la șefi pe acasă!
- Transportul Electric comasează alți circa 238 de angajați, lipind forțat Depoul de troleibuze și electrice de la Podul Înalt cu Depoul de tramvaie de pe Găgeni.
- Registratura unei societăți cu sute de oameni este redusă comic la… un singur angajat! Un fel de Superman administrativ care trebuie să fie simultan ghișeu pentru public, poștaș, curier intern și propriul său înlocuitor când merge în concediu (probabil nu pe buldozer, ca alții).
- Serviciul Juridic și filtrele de control sunt subțiate convenabil, epurând vocile incomode, ca nu cumva să mai încurce cineva cu legile statului semnăturile date la ordin.
La ultima ședință AGA, proaspăt încoronat drept „Baba Vanga” a transportului ploieștean — omul care prezice cine zboară, cine avansează și cum se împart scaunele, dar nu poate ghici când va merge un POS pe linia 39 — Nicolae Alexandri a încercat să îngroape dezvăluirile Incisiv de Prahova sub un hohot zgomotos de râs, făcând bășcălie de propria poreclă, „Nae Comisionaru’”.
Râzi, maestre, râzi din toată inima! Cât încă mai toarce buldoexcavatorul TCE-ului în bătătură, cât Munteanu își mai petrece „concediul” la manșe, cât Filip mai uită de stația ITP pentru urgențele tale gospodărești și cât sindicatul lui State mai ține de șase! Dar istoria administrației românești are o regulă nescrisă și al naibii de ironică: atunci când confundzi garajul primăriei cu șopronul din spatele casei, râsul ăsta gros de la ședințele AGA se transformă, mai devreme sau mai târziu, într-un sughiț prelung în fața organelor de anchetă. Pentru că mocheta din sala de ședințe și pavajul proaspăt din curte or fi ele uscate și frumoase, dar factura acestui dezmăț nu o mai poate valida nici măcar un compostor stricat! Vom reveni. (Cristina T.).
-
Exclusivacum 3 zileAvocatul din Cătina: pistol la brâu, toga pe umeri. Fabrica de bani și bolnavi «pe 4 ore» a lui Alexandru Fulgeanu, fost primar la Cătina (Buzău) – (I)
-
Exclusivacum 3 zileIPJ Prahova și „Cartierul General Plopeni”: republica șpăgii cu poliție de decor și primărie de familie
-
Exclusivacum 2 zileCroitorii orbi din fruntea pușcăriilor: Cum vrea statul să reformeze penitenciarele înainte să afle câte paturi are în ele
-
Exclusivacum 3 zile„MAESTRUL BOROBOAȚELOR” LOVEȘTE DIN NOU! Cum s-a prăbușit în instanță încă o capodoperă „cusută cu ață albă” a procurorului Eduard Stasie și cum un judecător cu coloană vertebrală i-a predat o lecție usturătoare de Drept!
-
Exclusivacum 2 zileSpiritism constituțional pe 197,33 lei: Cum au așteptat șapte polițiști șase ani jumate ca să afle că muncesc pe bază de voluntariat, iar CCR folosește Internet Explorer
-
Featuredacum 4 zileLideri de Facebook, penitenciare de decor: like-uri multe, rezultate zero
-
Exclusivacum 2 zilePoliția sub acoperire… de ridicol: Cum a ajuns șeful Poliției Municipiului Arad „secret de stat” apărat cu minciuni și GDPR
-
Exclusivacum 4 zile„Apreciem că ne facem că muncim”: cum a îngropat Ministerul de Interne un ordin secret într-un cerc vicios cu ștampilă




