Featured
Pericolul ignorat al inteligenței artificiale: terorismul convențional
Obsesia pentru cele mai catastrofale amenințări poate face autoritățile și industria tehnologică să piardă din vedere riscurile cele mai probabile. În cazul inteligenței artificiale, atenția se concentrează în special asupra posibilității ca teroriștii să obțină sprijin pentru dezvoltarea unor arme chimice, biologice, radiologice sau nucleare. Între timp, un pericol mai apropiat și mai plauzibil se conturează deja: folosirea AI pentru pregătirea unor atacuri convenționale mai eficiente.
Laboratoarele AI se concentrează pe scenariile extreme
Companiile americane care dezvoltă modele avansate de inteligență artificială și-au orientat principalele măsuri de siguranță către prevenirea celor mai grave forme de abuz.
Una dintre preocupările centrale este ca sistemele AI să nu ofere sprijin pentru fabricarea unor arme de distrugere în masă. Astfel de atacuri au avut loc în ultimele decenii, inclusiv prin folosirea unor substanțe toxice sau a unor agenți biologici.
Un sistem capabil să furnizeze informații specializate despre producerea ori răspândirea unor asemenea substanțe ar putea amplifica efectele unor atacuri teroriste. Din acest motiv, laboratoarele investesc în experți, evaluări de risc și parteneriate dedicate amenințărilor chimice, biologice, radiologice și nucleare.
Atacurile cu arme convenționale rămân însă cel mai probabil scenariu
În realitate, mii de oameni sunt uciși anual de grupări teroriste și actori individuali folosind arme convenționale și explozibili. Prin urmare, cel mai probabil abuz militar al inteligenței artificiale nu este construirea unei arme nucleare, ci îmbunătățirea unor atacuri deja accesibile.
Grupările extremiste pot utiliza AI pentru propagandă, planificarea operațiunilor, traducerea documentelor, identificarea vulnerabilităților sau rezolvarea unor probleme tehnice. Chiar și un sprijin limitat poate crește eficiența unei celule teroriste sau a unui atacator care acționează singur.
Informațiile disponibile public sunt adesea greu de folosit fără cunoștințe tehnice. Inteligența artificială poate elimina însă această barieră, explicând, sintetizând și traducând rapid materiale pe care un atacator nu le-ar putea utiliza cu ușurință.
Grupările extremiste testează deja aceste capacități
Organizația Stat Islamic, considerată în continuare una dintre cele mai letale grupări teroriste, le-ar fi pus la dispoziție simpatizanților ghiduri privind instrumentele AI și riscurile asociate acestora. Gruparea ar fi organizat inclusiv sesiuni de instruire.
Până acum, cea mai frecventă utilizare a inteligenței artificiale pare să fie generarea de propagandă. Totuși, au apărut și indicii privind folosirea unor modele AI pentru sprijin tehnic în pregătirea unor dispozitive artizanale și în proiectarea unor sisteme de atac la distanță.
Studii dedicate altor organizații extremiste au identificat utilizarea inteligenței artificiale în planificarea atacurilor, depanarea unor echipamente și proiectarea unor dispozitive explozive.
„Lupii singuratici” pot deveni mai periculoși
Riscul nu este limitat la organizații cu structuri complexe și resurse importante. Atacatorii individuali sau grupurile restrânse pot beneficia chiar mai mult de accesul simplificat la informații.
Unele anchete recente au indicat folosirea unor chatboturi în pregătirea unor atacuri cu explozibili sau în documentarea unor atacuri armate. Astfel de cazuri sunt considerate semnale de avertizare: ele arată că inteligența artificială poate fi integrată în procesul de pregătire a unor acte violente chiar și de persoane fără experiență avansată.
Pericolul este amplificat de faptul că atacurile teroriste eșuează adesea din cauza lipsei de cunoștințe, a planificării defectuoase sau a problemelor logistice. AI poate reduce exact aceste obstacole.
Cunoașterea și logistica pot schimba amploarea unui atac
Diferențele dintre atacurile teroriste cu arme convenționale sunt determinate deseori nu doar de intenția agresorilor, ci și de nivelul lor de pregătire și de accesul la informații.
Unele atacuri au avut un impact limitat din cauza mijloacelor rudimentare și a unei planificări slabe. Altele, realizate de grupuri cu pregătire militară sau acces la materiale specializate, au produs un număr mult mai mare de victime.
Inteligența artificială poate contribui la reducerea acestui decalaj prin:
- traducerea unor manuale tehnice;
- explicarea funcționării unor echipamente;
- organizarea informațiilor despre arme și vehicule;
- sprijinirea planificării logistice;
- adaptarea materialelor complexe pentru utilizatori fără pregătire specializată.
Chiar dacă informațiile există deja în surse publice, accesul rapid și simplificat la acestea poate crește probabilitatea ca ele să fie folosite în scopuri criminale.
Armele capturate pot deveni mai ușor de utilizat
Un scenariu de risc îl reprezintă capturarea unor arme și echipamente militare de către grupări extremiste. În mod normal, utilizarea unor sisteme complexe este limitată de lipsa instruirii, de barierele lingvistice și de dificultățile de întreținere.
Un instrument AI ar putea traduce documentația tehnică, explica procedurile de operare și oferi răspunsuri rapide la întrebări despre funcționarea echipamentelor. În acest fel, o grupare care nu ar putea folosi eficient o armă capturată ar putea dobândi treptat capacitatea de a o integra în operațiuni.
Riscul poate apărea în cazul unor echipamente diverse, de la armament greu la vehicule și sisteme antiaeriene. Cu cât tehnologia capturată este mai avansată, cu atât sprijinul AI ar putea avea un efect mai important asupra capacității operaționale a atacatorilor.
Un atac major ar putea declanșa reacții politice dure
Ignorarea acestor riscuri nu ar avea doar consecințe asupra securității publice. Un atac terorist în care inteligența artificială ar juca un rol demonstrabil ar putea genera o reacție politică amplă împotriva industriei.
Dezvoltarea AI este deja privită cu scepticism de o parte importantă a populației americane, în special în contextul construirii marilor centre de date necesare antrenării modelelor.
Un atac cu impact major, asociat cu un instrument AI, ar putea alimenta temerile privind răspândirea necontrolată a tehnologiei și ar crește presiunea pentru adoptarea unor reguli stricte. Printre posibilele măsuri s-ar putea număra:
- controale mai severe asupra filtrelor de siguranță;
- colectarea obligatorie a unor date despre utilizatori;
- extinderea supravegherii;
- restricții privind exportul;
- limitarea distribuției modelelor AI;
- reglementarea directă a modului în care sunt puse la dispoziție aceste sisteme.
Astfel de măsuri ar putea încetini dezvoltarea industriei americane și ar afecta competitivitatea Statelor Unite în raport cu rivali precum China.
Ce măsuri ar trebui să adopte companiile
Prima schimbare ar fi tratarea amenințărilor convenționale cu aceeași seriozitate acordată riscurilor chimice, biologice, radiologice și nucleare.
Companiile ar trebui să angajeze, alături de specialiștii în arme de distrugere în masă, experți în terorism, armament convențional și operațiuni clandestine. Evaluările de risc ar trebui să țină cont nu doar de amploarea potențială a unui atac, ci și de probabilitatea ca acesta să aibă loc.
O a doua direcție este cooperarea mai strânsă cu instituțiile de aplicare a legii și cu serviciile de informații. Identificarea conturilor folosite pentru activități ilicite ar putea permite detectarea unor planuri înainte ca acestea să fie puse în aplicare.
Totuși, această măsură ar trebui să respecte garanțiile legale și drepturile utilizatorilor, pentru a evita transformarea platformelor AI în instrumente de supraveghere generalizată.
Filtre mai stricte pentru informațiile despre arme
Cea mai importantă măsură vizează consolidarea protecțiilor în jurul informațiilor referitoare la arme convenționale și sisteme militare.
O atenție specială ar trebui acordată traducerii unor manuale tehnice și operaționale, proiectării unor piese de schimb și furnizării de explicații care ar putea transforma un echipament dificil de utilizat într-un instrument operațional accesibil.
Faptul că anumite informații sunt disponibile și în alte surse publice nu elimină riscul. Un model AI poate reduce considerabil timpul, efortul și nivelul de pregătire necesare pentru ca aceste date să fie aplicate.
Avertisment pentru industria inteligenței artificiale
Grupările teroriste și actorii criminali încearcă deja să exploateze instrumentele AI dezvoltate în Statele Unite. Dacă industria și autoritățile se concentrează exclusiv pe scenariile extreme, riscă să ignore amenințarea mai probabilă a atacurilor convenționale amplificate de tehnologie.
Consecințele unui astfel de eșec nu s-ar limita la victimele directe. Un atac major ar putea declanșa un val de panică, o reacție politică disproporționată și o respingere publică a inteligenței artificiale.
Pentru a preveni acest scenariu, strategiile de siguranță trebuie să evalueze simultan două criterii: cât de gravă ar fi o amenințare și cât de probabil este ca ea să apară. În cazul AI, riscurile convenționale nu mai pot fi tratate ca o problemă secundară.
Exclusiv
„Nu e treaba noastră”. Cum pasează ANSPDCP responsabilitatea în scandalul procedurii secrete PS‑MAI‑DGMRU‑125
Sindicatul polițiștilor „Diamantul” acuză Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal (ANSPDCP) că refuză să intervină în fața unui posibil abuz sistemic comis în Ministerul Afacerilor Interne (MAI) printr-o procedură ascunsă, denumită PS‑MAI‑DGMRU‑125. Potrivit sindicaliștilor, instituția condusă de George Bălaiți ar fi invocat motive birocratice pentru a nu analiza fondul problemei, deși în joc ar fi prelucrarea unor date extrem de sensibile despre polițiști și alte persoane.
O procedură ascunsă, cu date sensibile: etnie, religie, antecedente penale, CNP
Articolul inițial al Sindicatului „Diamantul” ridica întrebarea: „De ce refuză cei de la ANSPDCP să ia măsuri legale împotriva MAI?”. În centrul disputei se află o procedură internă a ministerului, PS‑MAI‑DGMRU‑125, care ar reglementa modul în care sunt colectate și prelucrate date cu caracter personal extrem de sensibile: etnie, religie, eventuale antecedente penale, cod numeric personal și alte informații considerate, conform Regulamentului general privind protecția datelor (RGPD), de risc ridicat pentru viața privată.
Sindicatul susține că procedura a fost ținută „la secret” și că polițiștii nu au fost informați corespunzător cu privire la întinderea și modul în care sunt utilizate datele lor. În loc să cerceteze direct aceste acuzații, ANSPDCP ar fi cerut ca însăși procedura internă – pe care o putea solicita oficial de la MAI – să fie trimisă de petent, adică de sindicat.
Răspunsul oficial al ANSPDCP: „Nu ne-ați trimis procedura PS‑MAI‑DGMRU‑125”
Într-o adresă transmisă Sindicatului „Diamantul”, document pe care organizația îl invocă drept probă, ANSPDCP arată că petiția înregistrată sub numărul 19922/17.06.2026 nu a putut fi valorificată deoarece nu a fost anexată procedura PS‑MAI‑DGMRU‑125. Practic, autoritatea de supraveghere îi reproșează petentului că nu a pus la dispoziție un act intern al MAI, act pe care, în mod normal, instituția îl putea obține direct de la operatorul de date, prin atribuțiile sale legale de control.
În același răspuns, reprezentanții ANSPDCP, citați în documentul oficial consultat, reamintesc că, potrivit „Procedurii de primire și soluționare a plângerilor” a președintelui ANSPDCP nr. 133/2018 (publicată în Monitorul Oficial nr. 600/13.07.2018), persoana care formulează plângerea trebuie să prezinte „obiectul detaliat” al acesteia și să anexeze dovezi în sprijinul afirmațiilor. Lipsa procedurii PS‑MAI‑DGMRU‑125 este indicată ca motiv principal pentru care sesizarea nu a fost reținută spre analiză pe fond.
ANSPDCP invocă RGPD și trimite petentul în instanță
Al doilea document emis de ANSPDCP, semnat de directorul George Bălaiți, intră în detaliu cu privire la cadrul legal european și național. Sunt citate prevederile Regulamentului (UE) 2016/679 (RGPD) și ale Legii nr. 102/2005 privind înființarea, organizarea și funcționarea autorității de supraveghere.
Conform adresei, persoanele vizate beneficiază de o serie de drepturi:
- dreptul de acces la date (art. 15 RGPD),
- dreptul la ștergerea datelor („dreptul de a fi uitat”, art. 17),
- posibilitatea de a solicita operatorului corectarea, restricționarea sau încetarea prelucrării.
ANSPDCP arată, de asemenea, că orice persoană nemulțumită poate sesiza instanțele de contencios administrativ împotriva autorității de supraveghere, dar și instanțele competente împotriva operatorului de date – în acest caz, Ministerul Afacerilor Interne – după parcurgerea procedurilor prealabile prevăzute de Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004.
În final, instituția comunică explicit că, „la această dată, situația semnalată nu a putut fi reținută în vederea exercitării competențelor instituției noastre”. Mai mult, ANSPDCP sugerează petentului să își valorifice drepturile direct în fața instanțelor judecătorești, în condițiile art. 24 din Legea nr. 102/2005.
De la protecția datelor la protecția birocrației?
Pentru Sindicatul „Diamantul”, această poziție echivalează cu o spălare pe mâini. În loc să verifice, în baza propriilor competențe, dacă MAI respectă normele RGPD în ceea ce privește prelucrarea datelor sensibile, ANSPDCP pare să fi condiționat orice demers de prezentarea unei proceduri interne pe care chiar autoritatea o putea cere oficial de la minister.
Sursele sindicale interpretează acest răspuns ca pe o încercare de a evita un conflict direct cu una dintre cele mai puternice instituții ale statului, sub pretextul formal al „lipsirii de documente”. În plus, aceeași sursă amintește că directorul care semnează adresa, George Bălaiți, conduce direcția de control a ANSPDCP, cea care ar trebui să fie vârful de lance în anchetarea potențialelor abuzuri în domeniul protecției datelor.
Conducere cu mandate prelungite și suspiciuni de influență politică
În articolul inițial, sindicaliștii mai remarcau și faptul că șefa ANSPDCP ar fi o „doamnă PSD” cu mandatul expirat de trei ani, situație comparată cu cea a Avocatului Poporului, Renate Weber, al cărei mandat a fost și el subiect de dispute publice. Această coincidență este folosită de autori pentru a sugera un posibil blocaj instituțional și o lipsă de voință de a deranja structurile politice sau administrative care controlează marile ministere.
Chiar dacă numele exacte și detaliile politice nu sunt dezvoltate în răspunsurile oficiale, contextul relatat de Sindicatul „Diamantul” indică o neîncredere profundă în imparțialitatea și eficiența organismelor care ar trebui să apere drepturile fundamentale la viață privată și protecția datelor.
Ce rămâne pentru polițiști și cetățeni: instanța
În locul unei anchete administrative ferme, concluzia pe care o tranșează, de facto, ANSPDCP în adresele citate este că persoanele vizate – fie ele polițiști, funcționari sau simpli cetățeni – trebuie să se adreseze instanțelor de judecată pentru a-și apăra drepturile.
Pe site‑ul oficial al autorității, www.dataprotection.ro, se regăsesc informații despre drepturile garantate de RGPD și obligațiile operatorilor de date. Însă, în cazul concret semnalat de Sindicatul „Diamantul”, supraveghetorul național al protecției datelor își limitează rolul la a invoca proceduri, a cita articole de lege și a închide sesizarea pe motiv că petentul nu a depus o procedură clasificată a MAI.
În lipsa unei reacții ferme a autorității de supraveghere, rămâne întrebarea de fond: cine controlează, în mod real, modul în care ministerele gestionează cele mai sensibile date ale angajaților și ale cetățenilor – și cât de protejați mai sunt aceștia când instituția creată special pentru apărarea lor ridică din umeri și trimite problema în instanță? (Cerasela N.).
A doua ediție a competiției Sighet RUN a transformat, pe 12 septembrie, municipiul Sighetu Marmației într-un veritabil centru al sportului, solidarității și spiritului comunitar. Printre participanții la curse s-au numărat și numeroși polițiști de frontieră din cadrul Inspectoratului Teritorial al Poliției de Frontieră Sighetu Marmației, care au obținut rezultate remarcabile la mai multe probe.
Performanțe la maraton și semimaraton
La proba de maraton, desfășurată pe distanța de 42 de kilometri, agentul-șef principal de poliție Marchiș Vasile, de la SPF Sarasău, a ocupat locul al III-lea la categoria de vârstă 40–49 de ani.
La semimaraton, pe distanța de 21 de kilometri, inspectorul principal de poliție Cladoveanu Elena, din cadrul aparatului propriu al ITPF Sighetu Marmației, a obținut locul al II-lea la categoria 40–49 de ani.
Și cursa de 10 kilometri a adus un rezultat important pentru Poliția de Frontieră. Agentul principal de poliție Bumbar Fabian, de la SPF Vișeu de Sus, s-a clasat pe locul al II-lea la categoria de vârstă 20–29 de ani.
Rezultate importante la cursa de 5 kilometri
La proba de 5 kilometri, polițiștii de frontieră au urcat pe podium atât în clasamentul Open, cât și la mai multe categorii de vârstă:
- agentul-șef adjunct de poliție Ierima Gheorghe – locul al III-lea în clasamentul Open;
- agentul-șef principal de poliție Anca Petrescu, de la SPF Halmeu – locul al III-lea la categoria femei 40–49 de ani;
- agentul de poliție Cătălin Bledea, de la SPF Sighetu Marmației – locul I la categoria bărbați 20–29 de ani;
- agentul principal de poliție Ardelean Ionuț, de la SPF Poienile de sub Munte – locul al III-lea la categoria bărbați 20–29 de ani;
- comisarul-șef de poliție Lixăndroiu Alexandru, din cadrul aparatului propriu – locul al II-lea la categoria bărbați 30–39 de ani;
- comisarul de poliție Frînc Ioan – locul I la categoria bărbați 40–49 de ani;
- agentul-șef principal de poliție Moisil Lazăr – locul al II-lea la categoria bărbați 40–49 de ani;
- subcomisarul de poliție Petreuș Florin, din cadrul aparatului propriu – locul al III-lea la categoria bărbați 40–49 de ani.
Rezultatele au fost apreciate drept expresia disciplinei, perseverenței și spiritului de echipă care îi caracterizează pe participanți.
O familie de polițiști a alergat împreună
Un moment emoționant al competiției a fost participarea familiei Bodea la proba de semimaraton. Cei doi polițiști de frontieră au alergat împreună pe distanța de 21 de kilometri, fiind însoțiți la festivitatea de premiere de fiica lor.
Prezența familiei a oferit competiției o dimensiune aparte, ilustrând legătura dintre sport, familie și valorile comunității.
Solidaritate dincolo de uniformă
La eveniment a fost prezent și maiorul Răzvan Pălii, liderul Secțiunii 4, Contingent 1, din cadrul Agenției Frontex de la Sighetu Marmației.
Alături de echipa Poliției de Frontieră au revenit la Sighet RUN și Tomas Kaurson și Carlos Gugel, foști membri ai misiunii Frontex. Deși nu mai desfășoară în prezent activități la Sighetu Marmației, aceștia au răspuns invitației și au dorit să fie din nou alături de colegi.
La competiție a participat și Gasparel Ovidiu, fost polițist de frontieră, venit să își susțină foștii colegi. Un alt fost polițist de frontieră, Tropotei Teodor, a luat parte la cursă și a obținut locul al II-lea la categoria de vârstă 50–59 de ani.
Prezența foștilor colegi a demonstrat că legăturile create în cadrul echipei continuă și după încheierea activității în sistem.
Sighet RUN, o competiție internațională
Ediția din acest an a avut și o importantă dimensiune internațională. La Sighet RUN 2026 au participat 26 de ofițeri Frontex din zece țări: Polonia, Ungaria, Portugalia, Germania, Grecia, România, Lituania, Letonia, Estonia și Spania.
Evenimentul a reunit astfel participanți din instituții și culturi diferite, uniți de aceleași valori: respect, fair-play, solidaritate și spirit de echipă.
„Suntem parte din comunitate”
Chestorul de poliție Coman Florin, șeful ITPF Sighetu Marmației, a subliniat importanța implicării Poliției de Frontieră în viața comunității:
„Poliția de Frontieră promovează sportul, spiritul de echipă și susține comunitatea în care trăim. La astfel de evenimente vom participa ori de câte ori vom avea ocazia. Suntem parte din comunitate și considerăm că implicarea noastră în viața acesteia este nu doar firească, ci și necesară.”
Participarea la competiție a fost prezentată nu doar ca o demonstrație sportivă, ci și ca o formă de apropiere față de comunitate. Pentru polițiștii de frontieră, victoria a însemnat atât rezultatele de pe podium, cât și sprijinul oferit colegilor, participarea și solidaritatea.
Mulțumiri organizatorilor și partenerilor
Reprezentanții ITPF Sighetu Marmației au transmis mulțumiri lui Silviu Palagi, președintele IPA Regiunea 2 Maramureș, precum și Clubului Sportiv Tisa, pentru implicarea în organizarea evenimentului.
De asemenea, au fost apreciate contribuțiile profesorului de istorie Marius Voinaghi, ale Clubului de Robotică Tech-X și ale Corneliei Hotea, de la Colegiul Național „Dragoș Vodă” din Sighetu Marmației, pentru promovarea legăturii dintre sport, istorie și identitatea locală.
Mulțumiri au fost adresate și Baroului Maramureș, Serviciului Public Salvamont Maramureș, Societății Naționale de Cruce Roșie – Subfiliala Sighetu Marmației, Primăriei municipiului Sighetu Marmației, Consiliului Județean Maramureș, sponsorilor, partenerilor, voluntarilor și tuturor participanților.
Sighet RUN 2026 a transmis un mesaj despre sport, comunitate și solidaritate: atunci când oamenii aleargă împreună, pot ajunge mai departe — pentru Maramureș și pentru istorie. (Sava N.).
O sesizare făcută de un cetățean și intervenția rapidă a doi polițiști de la Brigada Rutieră au dus la salvarea unei femei căzute în râul Dâmbovița, în zona Podului Vitan.
Polițiștii au intrat în apa rece
Incidentul s-a produs puțin după ora 9:30, când un cetățean i-a alertat pe cei doi polițiști cu privire la faptul că o persoană se afla în apă.
Claudiu și Adrian au ajuns rapid la fața locului. După ce au observat femeia, cei doi nu au ezitat și au intrat în râul Dâmbovița pentru a ajunge la ea.
Polițiștii au acționat împreună și au reușit să o aducă pe femeie la mal, în siguranță. Aceasta era conștientă, însă nu coopera, astfel că agenții au rămas lângă ea și au sprijinit-o până la sosirea echipajului medical.
Intervenția unui cetățean a făcut diferența
Intervenția a fost posibilă și datorită unui cetățean care a observat situația și a cerut imediat ajutor. Deși gestul poate părea simplu, sesizarea sa a permis mobilizarea rapidă a polițiștilor și a echipajelor medicale.
Un om a văzut pericolul și nu a trecut mai departe. Doi polițiști au răspuns apelului și au intrat în apă pentru a salva o viață.
O misiune dusă până la capăt
Cei doi polițiști au intrat împreună în apa rece, au acționat coordonat și au rămas alături de femeie până când aceasta a fost preluată de medici.
Intervenția reprezintă un exemplu de spirit civic, solidaritate și responsabilitate, demonstrând că, atunci când oamenii aleg să acționeze împreună, pot face diferența într-o situație critică. (Paul D.).
„Nu e treaba noastră”. Cum pasează ANSPDCP responsabilitatea în scandalul procedurii secrete PS‑MAI‑DGMRU‑125
Sindicatul polițiștilor „Diamantul” acuză Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal (ANSPDCP) că refuză să intervină în...
„IPJ Prahova – Grădinița de Cadre”, episodul 60: De la «Pinochio de Băicoi» la vânzătorul cu epoleti. Cum se spală păcatele cu pensii, tarabe și produse bio
„GRĂDINIȚA DE CADRE” LOVEȘTE DIN NOU: CÂND NU IEȘI PREMIER, IESE PENSIA În IPJ Prahova, meritocrația e un banc prost...
Nicușor Dan a semnat, viceprimarii au dispărut, Articolul 550 a murit: ghid rapid de fraudă legislativă în trei ore
Cotroceniul, birou de ștampilat pe nevăzute: cum a semnat Nicușor Dan, cu ochii închiși, execuția Articolului 550 România lui 2026...
Comisarul de 3,80 la teorie, 10 la împuternicire: șef peste IPJ Cluj, corigent la competență
De la „împuternicit etern” la „picat rușinos” Ce funcție mai poate ocupa în cadrul IPJ Cluj comisarul-șef Moșuțan Radu după...
Organigrama cu chiloți de la TCE Ploiesti, varianta „Salam la păcănele” – cum se salvează protejații lui Nae și se execută fraierii care muncesc
La TCE Ploiești, sindicatul lui Suditu semnează „de acord” cu Organigrama lui Nae, coordonatorii sunt scoși la liman, iar Dinu...
„Grădinița de Cadre” de la IPJ Prahova: defilează cu stopul ars, dar dau lecții de lege la fraieri
Când poliția circulă cu mașina-n pioneze prin centru, dar te amendează pe tine pentru un bec ars, nu mai vorbim...
Ministerul „Reglementărilor Fantomă”: cum decide o structură fără chip cât merită oamenii la leafă
Diamantul lovește: de la Tribunalul București, direct la Curtea Constituțională O nouă excepție de neconstituționalitate pleacă din sala Tribunalului București...
„IPJ Prahova – Grădinița de cadre” – Episodul 59 – Flagrant de carton, anticorupție de mucava și lăutari cu epoleți la comanda Sistemului
Când ți se cântă prea mult la ureche, la un moment dat nu mai poți sta în banca ta. Când...
MAREA TĂCERE DE LA TCE PLOIEȘTI. „Organigrama cu chiloți”, sindicatele de buzunar și frica la normă
Remember: cum s-au distrus Neoplan-urile și s-au umflat kilometrii Înainte să ajungem la „organigrama cu chiloți”, merită un mic remember:...
MAI adună date sensibile, ANSPDCP ridică din umeri: cazul procedurii PS-MAI-DGMRU-125
ANSPDCP și marele miracol administrativ: când dosarul cu date personale se lovește de ușa competenței Procedura MAI care a pus...
La Arad, programul de 8 ore bate infractorul la scor: 1–0 pentru hoți
Dacă te-ai întrebat vreodată cum poți crește infracționalitatea fără să dai o singură palmă legii, răspunsul vine de la Arad:...
STATUL PE PERSOANĂ FIZICĂ – Sufrageria de Securitate Națională S.A.
Cum și-au tras Bolojan și Abrudean Zonă de Securitate Clasa I „la cheie”, pe încredere și fără acte Când credeai...
„IPJ Prahova – Grădinița de cadre care-și mănâncă propriile grade” – Episodul 58: Cum a dispărut, peste noapte, „subcomisarul-șef” din Băicoi
„Grădinița de Cadre din IPJ Prahova” nu mai e doar o metaforă. Este un manual de proastă guvernare, ediție ilustrată,...
Bâlbâiala de stat cu ștampilă «Strict Secret». Cum a jucat România telefonul fără fir pe securitatea națională
Există popoare care construiesc rachete. Altele, care ridică zgârie-nori. România a reușit performanța unică de a bloca securitatea națională într-un...
Argint în nori, aur la Electromecanica, plumb în buget. Fermierii întreabă, Mafia Antigrindină se ascunde după gardul de beton
Asociația fermierilor din Prahova trimite o adresă‑dosar către AASNACP și lovește direct în inima combinațiilor cu puncte de lansare, contracte...
-
Exclusivacum 3 zile
„IPJ Prahova – Grădinița de cadre” – Episodul 59 – Flagrant de carton, anticorupție de mucava și lăutari cu epoleți la comanda Sistemului
-
Exclusivacum 2 zile
Organigrama cu chiloți de la TCE Ploiesti, varianta „Salam la păcănele” – cum se salvează protejații lui Nae și se execută fraierii care muncesc
-
Exclusivacum o zi
„IPJ Prahova – Grădinița de Cadre”, episodul 60: De la «Pinochio de Băicoi» la vânzătorul cu epoleti. Cum se spală păcatele cu pensii, tarabe și produse bio
-
Exclusivacum 3 zile
MAREA TĂCERE DE LA TCE PLOIEȘTI. „Organigrama cu chiloți”, sindicatele de buzunar și frica la normă
-
Exclusivacum 2 zile
„Grădinița de Cadre” de la IPJ Prahova: defilează cu stopul ars, dar dau lecții de lege la fraieri
-
Exclusivacum 4 zile
STATUL PE PERSOANĂ FIZICĂ – Sufrageria de Securitate Națională S.A.
-
Featuredacum 4 zileConsultanță gratis, ca la supermarket: ia și fugi! De ce Sindicatul Diamantul nu mai dă dreptate la kilogram
-
Ancheteacum 3 zileSituație controversată la o instanță din provincie: o judecătoare și-a cerut abținerea în dosare în care figurează părinții partenerului său
Notice: Undefined variable: user_ID in /home/incisivdeprahova/public_html/wp-content/themes/zox-news/comments.php on line 48
You must be logged in to post a comment Login