Sindicatul polițiștilor „Diamantul” acuză Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal (ANSPDCP) că refuză să intervină în fața unui posibil abuz sistemic comis în Ministerul Afacerilor Interne (MAI) printr-o procedură ascunsă, denumită PS‑MAI‑DGMRU‑125. Potrivit sindicaliștilor, instituția condusă de George Bălaiți ar fi invocat motive birocratice pentru a nu analiza fondul problemei, deși în joc ar fi prelucrarea unor date extrem de sensibile despre polițiști și alte persoane.

O procedură ascunsă, cu date sensibile: etnie, religie, antecedente penale, CNP

Articolul inițial al Sindicatului „Diamantul” ridica întrebarea: „De ce refuză cei de la ANSPDCP să ia măsuri legale împotriva MAI?”. În centrul disputei se află o procedură internă a ministerului, PS‑MAI‑DGMRU‑125, care ar reglementa modul în care sunt colectate și prelucrate date cu caracter personal extrem de sensibile: etnie, religie, eventuale antecedente penale, cod numeric personal și alte informații considerate, conform Regulamentului general privind protecția datelor (RGPD), de risc ridicat pentru viața privată.

Sindicatul susține că procedura a fost ținută „la secret” și că polițiștii nu au fost informați corespunzător cu privire la întinderea și modul în care sunt utilizate datele lor. În loc să cerceteze direct aceste acuzații, ANSPDCP ar fi cerut ca însăși procedura internă – pe care o putea solicita oficial de la MAI – să fie trimisă de petent, adică de sindicat.

Răspunsul oficial al ANSPDCP: „Nu ne-ați trimis procedura PS‑MAI‑DGMRU‑125”

Într-o adresă transmisă Sindicatului „Diamantul”, document pe care organizația îl invocă drept probă, ANSPDCP arată că petiția înregistrată sub numărul 19922/17.06.2026 nu a putut fi valorificată deoarece nu a fost anexată procedura PS‑MAI‑DGMRU‑125. Practic, autoritatea de supraveghere îi reproșează petentului că nu a pus la dispoziție un act intern al MAI, act pe care, în mod normal, instituția îl putea obține direct de la operatorul de date, prin atribuțiile sale legale de control.

În același răspuns, reprezentanții ANSPDCP, citați în documentul oficial consultat, reamintesc că, potrivit „Procedurii de primire și soluționare a plângerilor” a președintelui ANSPDCP nr. 133/2018 (publicată în Monitorul Oficial nr. 600/13.07.2018), persoana care formulează plângerea trebuie să prezinte „obiectul detaliat” al acesteia și să anexeze dovezi în sprijinul afirmațiilor. Lipsa procedurii PS‑MAI‑DGMRU‑125 este indicată ca motiv principal pentru care sesizarea nu a fost reținută spre analiză pe fond.

ANSPDCP invocă RGPD și trimite petentul în instanță

Al doilea document emis de ANSPDCP, semnat de directorul George Bălaiți, intră în detaliu cu privire la cadrul legal european și național. Sunt citate prevederile Regulamentului (UE) 2016/679 (RGPD) și ale Legii nr. 102/2005 privind înființarea, organizarea și funcționarea autorității de supraveghere.

Conform adresei, persoanele vizate beneficiază de o serie de drepturi:

• dreptul de acces la date (art. 15 RGPD),
• dreptul la ștergerea datelor („dreptul de a fi uitat”, art. 17),
• posibilitatea de a solicita operatorului corectarea, restricționarea sau încetarea prelucrării.

ANSPDCP arată, de asemenea, că orice persoană nemulțumită poate sesiza instanțele de contencios administrativ împotriva autorității de supraveghere, dar și instanțele competente împotriva operatorului de date – în acest caz, Ministerul Afacerilor Interne – după parcurgerea procedurilor prealabile prevăzute de Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004.

În final, instituția comunică explicit că, „la această dată, situația semnalată nu a putut fi reținută în vederea exercitării competențelor instituției noastre”. Mai mult, ANSPDCP sugerează petentului să își valorifice drepturile direct în fața instanțelor judecătorești, în condițiile art. 24 din Legea nr. 102/2005.

De la protecția datelor la protecția birocrației?

Pentru Sindicatul „Diamantul”, această poziție echivalează cu o spălare pe mâini. În loc să verifice, în baza propriilor competențe, dacă MAI respectă normele RGPD în ceea ce privește prelucrarea datelor sensibile, ANSPDCP pare să fi condiționat orice demers de prezentarea unei proceduri interne pe care chiar autoritatea o putea cere oficial de la minister.

Sursele sindicale interpretează acest răspuns ca pe o încercare de a evita un conflict direct cu una dintre cele mai puternice instituții ale statului, sub pretextul formal al „lipsirii de documente”. În plus, aceeași sursă amintește că directorul care semnează adresa, George Bălaiți, conduce direcția de control a ANSPDCP, cea care ar trebui să fie vârful de lance în anchetarea potențialelor abuzuri în domeniul protecției datelor.

Conducere cu mandate prelungite și suspiciuni de influență politică

În articolul inițial, sindicaliștii mai remarcau și faptul că șefa ANSPDCP ar fi o „doamnă PSD” cu mandatul expirat de trei ani, situație comparată cu cea a Avocatului Poporului, Renate Weber, al cărei mandat a fost și el subiect de dispute publice. Această coincidență este folosită de autori pentru a sugera un posibil blocaj instituțional și o lipsă de voință de a deranja structurile politice sau administrative care controlează marile ministere.

Chiar dacă numele exacte și detaliile politice nu sunt dezvoltate în răspunsurile oficiale, contextul relatat de Sindicatul „Diamantul” indică o neîncredere profundă în imparțialitatea și eficiența organismelor care ar trebui să apere drepturile fundamentale la viață privată și protecția datelor.

Ce rămâne pentru polițiști și cetățeni: instanța

În locul unei anchete administrative ferme, concluzia pe care o tranșează, de facto, ANSPDCP în adresele citate este că persoanele vizate – fie ele polițiști, funcționari sau simpli cetățeni – trebuie să se adreseze instanțelor de judecată pentru a-și apăra drepturile.

Pe site‑ul oficial al autorității, www.dataprotection.ro, se regăsesc informații despre drepturile garantate de RGPD și obligațiile operatorilor de date. Însă, în cazul concret semnalat de Sindicatul „Diamantul”, supraveghetorul național al protecției datelor își limitează rolul la a invoca proceduri, a cita articole de lege și a închide sesizarea pe motiv că petentul nu a depus o procedură clasificată a MAI.

În lipsa unei reacții ferme a autorității de supraveghere, rămâne întrebarea de fond: cine controlează, în mod real, modul în care ministerele gestionează cele mai sensibile date ale angajaților și ale cetățenilor – și cât de protejați mai sunt aceștia când instituția creată special pentru apărarea lor ridică din umeri și trimite problema în instanță? (Cerasela N.).

O sesizare făcută de un cetățean și intervenția rapidă a doi polițiști de la Brigada Rutieră au dus la salvarea unei femei căzute în râul Dâmbovița, în zona Podului Vitan.

Polițiștii au intrat în apa rece

Incidentul s-a produs puțin după ora 9:30, când un cetățean i-a alertat pe cei doi polițiști cu privire la faptul că o persoană se afla în apă.

Claudiu și Adrian au ajuns rapid la fața locului. După ce au observat femeia, cei doi nu au ezitat și au intrat în râul Dâmbovița pentru a ajunge la ea.

Polițiștii au acționat împreună și au reușit să o aducă pe femeie la mal, în siguranță. Aceasta era conștientă, însă nu coopera, astfel că agenții au rămas lângă ea și au sprijinit-o până la sosirea echipajului medical.

Intervenția unui cetățean a făcut diferența

Intervenția a fost posibilă și datorită unui cetățean care a observat situația și a cerut imediat ajutor. Deși gestul poate părea simplu, sesizarea sa a permis mobilizarea rapidă a polițiștilor și a echipajelor medicale.

Un om a văzut pericolul și nu a trecut mai departe. Doi polițiști au răspuns apelului și au intrat în apă pentru a salva o viață.

O misiune dusă până la capăt

Cei doi polițiști au intrat împreună în apa rece, au acționat coordonat și au rămas alături de femeie până când aceasta a fost preluată de medici.

Intervenția reprezintă un exemplu de spirit civic, solidaritate și responsabilitate, demonstrând că, atunci când oamenii aleg să acționeze împreună, pot face diferența într-o situație critică. (Paul D.).