Featured
Bioprotecția trebuie tratată ca o componentă a apărării militare, nu doar ca un instrument de sănătate publică
Amenințările biologice pot paraliza operațiunile înainte ca armata să aibă timp să reacționeze
Statele Unite tratează încă prea mult bioprotecția ca pe o plasă de siguranță a sistemului de sănătate publică și prea puțin ca pe o componentă esențială a protecției forțelor. Această abordare trebuie schimbată.
Experiența operațiunilor militare arată că pregătirea nu începe în momentul apariției unei amenințări, ci cu mult înainte. Militarii trimiși în zone de risc au nevoie de instruire, echipamente, informații, planificare și sprijin înainte de a fi expuși pericolului. Aceeași logică trebuie aplicată și în cazul amenințărilor biologice.
Un eveniment biologic nu trebuie să fie neapărat rezultatul unui atac pentru a produce consecințe militare majore. O epidemie naturală, o eliberare accidentală de agenți patogeni sau un incident deliberat pot afecta desfășurarea trupelor, activitatea bazelor, disponibilitatea navelor, apărarea teritoriului național și capacitatea forțelor de a opera în medii contestate.
Atunci când apare un virus nou, personalul militar poate fi expus înainte ca liderii militari să dispună de suficiente opțiuni pentru a limita efectele asupra unităților și misiunilor.
Viteza de propagare depășește ritmul instituțiilor
Problema are mai multe dimensiuni, de la identificarea agenților patogeni prioritari până la finanțarea cercetării și dezvoltării unor contramăsuri medicale.
Cea mai importantă vulnerabilitate este însă viteza. Amenințările biologice evoluează mai rapid decât politicile publice, procedurile de achiziție, ciclurile bugetare, coordonarea interinstituțională și deciziile privind constituirea stocurilor strategice.
În momentul în care o nouă criză virală devine vizibilă, structurile de apărare pot fi deja în întârziere. Sistemele de supraveghere trebuie adaptate, metodele de diagnostic pot necesita modificări, iar vaccinurile și tratamentele pot fi încă în faza de evaluare sau pot să nu fi primit aprobarea autorităților de reglementare.
În plus, capacitatea de producție poate fi limitată. Toate aceste obstacole reduc rapid numărul de opțiuni disponibile comandanților și pot întârzia răspunsul operațional.
Antiviralele cu spectru larg trebuie evaluate înaintea crizei
În acest context, contramăsurile antivirale profilactice cu spectru larg ar trebui incluse încă de la început în planurile de protecție a forțelor.
Evaluarea serioasă a unor tehnologii profilactice promițătoare trebuie să înceapă cu mult înaintea apariției unui virus necunoscut. Cercetarea presupune dovezi solide, proceduri riguroase, supraveghere de reglementare și o analiză realistă a beneficiilor și limitărilor.
Pentru multe dintre aceste proiecte este necesar sprijinul guvernamental, deoarece accesul la mostre de virusuri letale, la laboratoare de înaltă securitate biologică și la proceduri pentru utilizare în situații de urgență este strict controlat.
Dezvoltarea unei protecții împotriva unor amenințări virale viitoare este dificilă fără aprobarea, parteneriatul și finanțarea autorităților. Guvernul și industria trebuie să acționeze preventiv, folosind din timp căile de evaluare și autorizare disponibile, înainte ca un focar să creeze o presiune operațională imposibil de ignorat.
Ebola Bundibugyo evidențiază golurile actuale
Virusul Ebola oferă un exemplu relevant. Apariția recentă a unei noi epidemii asociate tulpinii Bundibugyo evidențiază limitele actuale ale sistemului de răspuns.
În prezent, nu există un vaccin autorizat sau un tratament specific aprobat și eficient pentru boala provocată de virusul Bundibugyo. Dezvoltarea, evaluarea și distribuirea unui vaccin necesită timp, iar un antiviral profilactic cu spectru larg ar putea oferi o perioadă de protecție până la finalizarea acestor etape.
Cercetări preclinice finanțate de guvern și realizate în laboratoare de nivel de biosecuritate 4 ale Institutului de Cercetare Medicală pentru Boli Infecțioase al Armatei SUA au analizat medicamentul Ampligen, cunoscut și sub denumirea de rintatolimod, ca posibil agent profilactic sau tratament administrat la debutul infecției cu Ebola.
Potrivit rezultatelor publicate într-o revistă științifică evaluată inter pares, într-un model experimental letal pe șoareci, grupul tratat cu rintatolimod a înregistrat o rată de supraviețuire de 100%, în timp ce animalele din grupul de control au murit în totalitate.
Datele sugerează necesitatea unor cercetări suplimentare privind mecanismul de acțiune al substanței și potențialul său împotriva mai multor variante ale virusului Ebola, inclusiv Bundibugyo. Rezultatele sunt însă preclinice și nu demonstrează eficacitatea clinică la oameni și nici existența unei aprobări pentru utilizarea respectivă.
Lecția pandemiei de COVID-19
Pandemia de COVID-19 a oferit un alt exemplu al costului întârzierii.
Între epidemia de SARS din 2003 și apariția COVID-19, cercetători finanțați de guvern au analizat, la Institutul pentru Cercetarea Antiviralelor al Universității de Stat din Utah, posibile tratamente pentru coronavirusuri.
Studiile preclinice au susținut evaluarea suplimentară a Ampligen ca antiviral administrat în faza timpurie a infecțiilor provocate de coronavirusuri înrudite cu SARS. Cercetarea nu a fost însă transformată, înaintea următoarei crize, într-o contramăsură aprobată și disponibilă pentru utilizare guvernamentală.
SARS-CoV-2 este foarte apropiat genetic de virusul SARS-CoV. Concluzia este evidentă: contramăsurile potențiale trebuie evaluate înainte ca o amenințare înrudită să se transforme într-o urgență globală.
Focarul de COVID-19 de la bordul navei USS Theodore Roosevelt a infectat aproximativ 1.200 de membri ai echipajului și a perturbat operațiunile unuia dintre cele mai importante active ale Marinei SUA. O continuare mai rapidă a cercetărilor anterioare ar fi putut oferi, cel puțin teoretic, o opțiune profilactică suplimentară comandantului navei.
De la cercetare la instrument operațional
Rezultatele științifice promițătoare nu trebuie să rămână izolate de planificarea militară până când o epidemie obligă autoritățile să acționeze.
Planificatorii apărării ar trebui să integreze mai direct antiviralele profilactice în planurile de protecție a forțelor, alături de:
- sisteme de detecție și diagnostic;
- echipamente individuale de protecție;
- proceduri de decontaminare;
- planuri de desfășurare și continuitate operațională;
- stocuri de contramăsuri medicale.
Platformele antivirale cu spectru larg și tratamentele destinate debutului infecției trebuie evaluate, autorizate atunci când este cazul, produse și depozitate în funcție de amenințările biologice prioritare care pot afecta trupele desfășurate.
Pentru militari, pregătirea înseamnă protecție înaintea expunerii. Pentru comandanți, înseamnă existența unor opțiuni înainte ca o misiune să fie compromisă. Pentru factorii de decizie, înseamnă construirea unor mecanisme capabile să se miște înainte ca amenințarea să impună ritmul.
Bioprotecția este protecția forțelor
Dacă bioprotecția este într-adevăr o componentă a apărării, contramăsurile medicale trebuie tratate ca elemente ale pregătirii militare, nu doar ca instrumente de sănătate publică ce ar urma să fie mobilizate după izbucnirea unei crize.
Următoarea amenințare biologică nu va aștepta finalizarea unui ciclu de achiziții, aprobarea unui buget sau apariția unui consens perfect. Pregătirea trebuie începută acum, pentru ca forțele să nu fie obligate să reacționeze fără suficiente mijloace atunci când următoarea criză va apărea.
Exclusiv
Stele căzătoare și orgolii pe banii noștri: Cum au confundat boierii din ANP codul legii cu regulamentul de la scara blocului și s-au trezit cu Mircea Decu înapoi pe funcție!
Pe plantația cu gratii a Administrației Naționale a Penitenciarelor (ANP), acolo unde câțiva vătafi de carton cu epoleți grei trăiesc cu impresia că instituția le-a fost lăsată moștenire de vreo mătușă bogată, justiția tocmai a stins lumina și a stricat petrecerea. Într-un spectacol tragi-comic demn de cascadorii râsului administrativ, artizanii epurărilor de birou de la București au aflat pe pielea lor — dar, din păcate, pe banii noștri — că între dictatura pixului și lege e o distanță cam cât de la aroganță la penibil (aici).
Tot circul a început când mințile luminate de la centru au emis celebra Decizie nr. 1123/2024, o capodoperă de maculatură birocratică menită să-l execute profesional pe comisarul-șef Mircea Decu. Numai că socoteala din fotoliile de piele din Capitală nu s-a potrivit cu codul din sălile de judecată. După ce pe 28 mai 2026 magistrații Tribunalului Prahova (în Dosarul nr. 205/105/2025) au stabilit, practic, că hârțoaga ANP-ului nu are valoare nici cât un șervețel mototolit la cantină, povestea s-a încheiat acum apoteotic, printr-o decizie definitivă. În timp ce la Târgșor profesionistul își vedea de treabă, mizeria abuzurilor s-a întors fix acolo unde a fost gătită pe genunchi: în birourile parfumate ale conducerii centrale.
Napoléonii de birou și factura prostiei decontată de contribuabil
Visul erotic-administrativ al șefimii din ANP de a mătura din peisaj un om incomod, care a refuzat să cânte în corul obedienței, s-a transformat oficial într-un coșmar cu executare bugetară. Instanțele au validat punct cu punct ceea ce publicația de investigații Incisiv de Prahova a semnalat obsesiv încă de la începutul acestui bâlci instituțional: decapitarea lui Mircea Decu a fost o făcătură cusută cu odgonul alb al abuzului de putere.
Și cum orice moft de boier în uniformă costă, judecătorii nu doar că au anulat mazilirea, dar au lăsat și nota de plată pe masa instituției: toate salariile restante, dobânzile aferente și un bonus de 15.000 de lei daune morale, așa, ca să le treacă șefilor greața juridică. Ironia supremă a acestui vodevil grotesc? Orgoliul rănit al „strategilor” din București nu se plătește din solda lor grasă, ci tot din buzunarul contribuabilului român. Vătafii semnează tâmpenii cu aer marțial, judecătorii le dau peste degete, iar cetățeanul achită consumația la masa incompetenței!
Desantul cu lupa sub unghii sau cum să te împuști singur în epolet
Regia pusă în scenă împotriva lui Mircea Decu ar face invidios orice scenarist de filme cu mafioți de mâna a treia, turnate cu buget de avarie. Asupra Târgșorului s-au abătut controale peste controale, cu țintă fixă și laserul pus direct pe fruntea directorului adjunct, de parcă tot sistemul penitenciar din România atârna de ce avea Decu sub unghii. S-a săpat cu frenezie după un „vinovat de serviciu” care să acopere gunoiul îndesat sub preșurile groase de la București.
Ghinion teribil însă pentru inchizitorii de ocazie: chiar și Corpul de Control al Ministrului Justiției le-a suflat în ciorba cu acuzații fanteziste încă din fazele preliminare, demontând piesă cu piesă eșafodajul ridicol. Așa cum dezvăluiseră deja jurnaliștii de la Incisiv de Prahova, toată această vânătoare de vrăjitoare n-a fost decât o tentativă disperată de a scăpa de un om cu coloană vertebrală, alergic la combinațiile și managementul discreționar al unor directori care se cred veșnici pe scaun. Realitatea din teren și din instanță a demonstrat sec că mătura trebuia băgată urgent prin birourile ANP-ului, nu la Ploiești.
Stânga-mprejur cu coada între picioare: Comisarul-șef se întoarce, penibilul rămâne la centru!
Astăzi, cortina cade definitiv peste această farsă sinistră, lăsându-i pe marii strategi cu buza umflată și cu gradele șifonate. Printr-o hotărâre definitivă care a spulberat orice urmă de îndoială, Mircea Decu revine cu fruntea sus exact acolo unde îi este locul: în funcția de Director adjunct (siguranța deținerii și regim penitenciar) al Penitenciarului de Femei Ploiești – Târgșorul Nou.
Nu este vreo favoare căzută din cer, ci o palmă usturătoare dată peste obrazul gros al aroganței instituționale. După un parcurs minat cu șicane și obstacole meșteșugite în laboratoarele abuzului, verticalitatea, răbdarea și buna-credință au îngropat sub munți de probe ambițiile unor șefi cu stele de mucava. Dreptatea și-a croit drum cu buldozerul legii, demonstrând că hârțogăraia strâmbă nu poate ține piept adevărului.
Mircea Decu își reia biroul și atribuțiile prin puterea legii, în timp ce la București, pe holurile ANP-ului, se aude doar ecoul unui rușinos „stânga-mprejur!”. Rămâne o singură întrebare retorică, plutind în aerul greu de la centru: când vor învăța și „marii comandanți” că funcția publică nu e moșie părintească, iar prostia semnată oficial lasă urme adânci la buget? Până atunci, ciocul mic și joc de glezne în fața Justiției! (Cristina T.).
Exclusiv
REPUBLICA BANANIERĂ TCE PLOIEȘTI: Cum conduce „Nae Comisionaru’” prin Note Interne ilegale, cum a îngropat „Organigrama cu chiloți” a „Slănicioaicei” o societate întreagă și de ce fug directorii financiari ca șobolanii de pe titanicul uns cu vaselină de 300.000 de lei!
Dacă ați crezut că după dezvăluirile explozive din Incisiv de Prahova („Feuda cu buldoexcavator și compostor în moarte clinică: Cum își pavează «Nae Comisionaru’» curtea cu utilajele și șoferii TCE Ploiești, sub privirea oarbă a unei conduceri de mucava!”) – (aici), la S.C. Transport Călători Express S.A. Ploiești s-a lăsat liniștea cătușelor sau măcar rușinea, vă înșelați amarnic! Într-o societate pe acțiuni în care acționarul majoritar sunt toți cetățenii Municipiului Ploiești – reprezentați, chipurile, de aleșii din Consiliul Local –, tupeul nu are marșarier, ci doar accelerație la podea și girofar de feudă personală.
A doua zi după ce presa l-a prins cu buldoexcavatorul în bătătură, cu șoferii Vali și Munteanu transformați în salahori de curte și cu liderul de sindicat State pe post de paznic al tăcerii, Nicolae Alexandri, zis „Nae Comisionaru’”, Directorul de Exploatare al TCE, s-a trezit cu spume la gură și cu pixul în mână. Nu ca să dea explicații ploieștenilor care îngheață în stații lângă compostoare și POS-uri aflate în moarte clinică, ci ca să facă ordine pe moșie și să ștergă urmele!
Actul I: Panica de joi dimineața, teleportarea lui Nae și mutarea pe un post-fantomă!
Să refacem cronologia absurdului din ograda păstorită decorativ de Directorul General Călin Daniel Zaharia și de Președintele Consiliului de Administrație, Cătălin Dobrescu:
Pe 18.11.2026, în timp ce în realitatea fizică lipsea de la serviciu ca să supravegheze tacticos lucrările private de construcții la propria reședință cu utilajele societății, Nae reușea miracolul bilocației administrative: aviza tacticos Nota Internă nr. STA 17907/18.11.2026 (întocmită și semnată de Oancea Gheorghe, privind planificarea șoferilor în weekenduri). Semna din sufragerie sau de pe cupa buldoexcavatorului? Rămâne ca organele să stabilească!
Cert este că, lovit în plex de ancheta Incisiv de Prahova, în dimineața zilei de 19.11.2026, Nae Comisionaru’ intră în fibrilații și emite de urgență o Notă Internă prin care dispune executarea sumară – pardon, transferul – impiegatei Găitănaru Claudia din cadrul Coloanei Autospeciale 8 (exact locul de unde pleacă utilajele spre șantierele patriei și ale directorilor!), aruncând-o la planificare foi de parcurs autobuze.

Aici comedia birocratică atinge paroxismul penal și administrativ din două motive monumentale:
- Uzurparea de pix la drumul mare: Conform tuturor regulamentelor interne și cadrului de guvernanță al TCE Ploiești, Directorul de Exploatare NU ARE COMPETENȚA DE A EMITE NOTE INTERNE la nivelul societății! Singurul care are competența legală să emită Note Interne la nivelul TCE este Directorul General (Călin Daniel Zaharia). Doar că, probabil amețit de aburii Deciziei CA nr. 18 din 23.06.2025 – acea capodoperă prin care Consiliul de Administrație a stabilit că directorii se înlocuiesc între ei ca la alba-neagra „fără limite de competență” (Directorul General de Adjunct, Adjunctul de Directorul de Exploatare) –, Nae nu se mai obosește nici măcar să aștepte concediul lui Zaharia! S-a proclamat direct vătaf suprem peste capul unui Director General redus la rolul de ficus în ghiveci!
- Transferul în neantul administrativ: Culmea prostiei manageriale în formă continuată este că, prin această Notă Internă ilegală semnată de Nae Comisionaru’, impiegata Găitănaru Claudia din Col. Autospeciale 8 este transferată pe un post de impiegat în cadrul Secției Transport Autobuze care… NU MAI EXISTĂ! Postul a fost desființat chiar prin Hotărârea Consiliului Local din 30.09.2026, cea care a aprobat celebra „Organigramă cu chiloți”! Cu alte cuvinte, în disperarea de a muta martorii incomozi de la Autospeciale, Nae a mutat un om viu pe o fantomă din ștatul de funcții!
Actul II: „Organigrama cu chiloți” și imperiul „Slănicioaicei” – de la dosare de cadre la mop, găleată și xeroxul dispărut!
Dar ce este această faimoasă „Organigramă cu chiloți”, trecută prin ședința Consiliului Local din 30.09.2026 sub privirea adormită a consilierilor locali și a Primarului? Este capodopera de inginerie socială și măcel profesional croită de Nae Comisionaru’ și executată cu râvnă stahanovistă de maestrul păpușar al dosarelor, doamna Slăniceanu Claudia Mădălina, poreclită cu duioșie prin curtea instituției „Slănicioaica”, Șefa Serviciului Resurse Umane.
Înainte să aplaudăm această reformă epocală, Incisiv de Prahova deschide o paranteză legitimă și întreabă public: Ce studii are doamna Slăniceanu Claudia Mădălina și ce anume o recomandă profesional pentru ocuparea funcției de Șef Serviciu Resurse Umane într-o societate strategică a orașului? Pentru că oricine are un minimum – dar absolut un minimum! – de pregătire în domeniul Resurselor Umane se închină cu ambele mâini când vede struțo-cămila desenată de Slăniceanu la ordinele lui Nae!
Într-o sfidare totală a oricărei norme de control intern și separație a atribuțiilor (demnă cel mult de un SRL de apartament, nicidecum de o societate pe acțiuni cu capital public!), Serviciul care ar trebui să se ocupe strict de dosarele de personal și-a băgat în subordine, cu o larghețe de nabab, tot ce i-a poftit inima doamnei Slăniceanu:
- Managementul documentelor (Registratura și Secretariatul);
- Arhiva societății;
- Igienizarea clădirilor și terenurilor administrative (botezată pompos „Administrativ”)!
Practic, cine controlează angajările și concedierile controlează acum și ce hârtii intră în firmă, ce hârtii se ascund în arhivă și cine dă cu mopul pe holuri! Iar anomalia este cu atât mai ridicolă cu cât personal de igienizare există împrăștiat și la Secția Transport Autobuze, și la Secția Tramvai, și la Secția Troleibuze – când orice manual elementar de organizare spune clar că tot personalul de curățenie trebuie grupat într-un serviciu administrativ distinct, nu lipit cu scuipat de Resursele Umane! Dar nu degeaba o laudă Nae prin instituție, pe surse, că „ea e șefa la CA” (și, privind cum votează CA-ul, cumva chiar are dreptate!). Slăniceanu a fost răsplătită regește pentru că a desenat ghilotina exact pe placul stăpânilor.
Actul III: Dezastrul operativ – electricieni kamikaze pe stâlpi, autobuze pe butuci și „Salam” salvat miraculos!
Ce a produs în teren „Organigrama cu chiloți” din 30.09.2026? O paralizie generalizată și pericole mortale, în timp ce șmecherii au căzut toți în picioare! Iată bilanțul dezastrului pe care Primarul și Consiliul Local ar face bine să-l citească cu lupa:
| Sectorul lovit de „Organigrama cu chiloți” | Efectul dezastruos în activitatea TCE Ploiești |
|---|---|
| Registratura și Transparența | S-a desființat al doilea post din Registratură! Transparența este ZERO. Fizic și legal, un singur salariat este în imposibilitatea biologică de a merge la Poștă să ridice corespondența, de a o distribui prin toată societatea și de a asigura simultan programul permanent obligatoriu de minimum 8 ore la ghișeu! Acum, pe surse, se poartă dezbateri aprinse pe la colțuri cum să cârpească prostia aducând un alt salariat să suplinească postul ras chiar de ei! |
| Xeroxul Societății | Din exces de zel reformist, „Slănicioaica” a desființat până și unicul post de la xerox! Acum umblă disperată după „soluții de avarie” ca posturile desființate pe hârtie să fie acoperite pe sub mână de alți salariați! |
| Tipografia TCE | O structură care putea aduce venituri suplimentare societății a fost decapitată prin desființarea postului de inginer coordonator. Au rămas doi salariați fără studii superioare, puși în imposibilitatea tehnică și legală de a face calcule tehnologice și de a stabili minimumul necesar pentru desfășurarea activității! |
| Transportul Electric (Risc mortal de muncă!) | S-au ras posturi de electricieni! Astăzi, în caz de avarie la rețea sau la un stâlp, pleacă autospeciala de intervenție, șoferul rămâne jos să dirijeze platforma, iar electricianul urcă SINGUR în nacelă la tensiune, deși normele legale de protecția muncii impun categoric minimum doi electricieni la o asemenea intervenție! Așteaptă Nae și Dobrescu o tragedie ca să înțeleagă ce au votat?! |
| Ateliere și Mecanici | Desființarea posturilor de mecanici a umplut garajele de autobuze imobilizate pe butuci și a blocat reviziile tehnice obligatorii (RT1, RT2 etc.). Călătorii așteaptă în frig, dar organigrama e „suplă”! |
Și acum, bomboana de pe coliva restructurării! Din cele 21 de posturi desființate pe criteriile lui Nae, avem și o veste extraordinară pentru folclorul instituției: „Salam” a rămas bine-mersi pe poziții, alături de absolut toți coordonatorii echipelor de control bilete, care au fost reîncadrați grijuliu în alte funcții!
În realitate, din 21 de „disponibilizați” pe hârtie, au plecat acasă doar 12-13 oameni – fix amărâții cu cele mai mici salarii din societate (o economie bugetară de râsul curcilor!) și profesioniști adevărați, cu 40 de ani de vechime în câmpul muncii, aruncați ca niște măsele stricate sau forțați să se pensioneze! În TCE domnește astăzi TEROAREA: oameni care au muncit o viață întreagă tremură de frică că mâine îi cheamă trio-ul Slăniceanu – Nae să le pună decizia în brațe. Ironia sorții? Urmează ca însăși „Slănicioaica” să împlinească 40 de ani vechime în câmpul muncii – doar că ea, cum șușotesc hâtrii prin curtea TCE, „a plecat de jos și tot jos a rămas”!
Actul IV: Fuga de pe Titanic a Monicăi Tănase, revolta Cristinei Chiagă și comedia erorilor „dinn” Consiliul de Administrație!
Dacă la bază e teroare, la vârf miroase a praf de pușcă și a dosare grele! După 9 ani în care, potrivit surselor din interior, binomul Nae – Monica Tănase a patronat o risipă și un jaf controlat după metoda „puțin și sistematic, ca să nu bată la ochi” – un mecanism uns ca la carte, în care oamenii incomozi din posturi-cheie au fost eliminați metodic pentru a face loc clientelei, presiuni care au dus în timp la îmbolnăvirea gravă și chiar la decesul unor salariați –, brusc, corabia a început să ia apă!
De ce și-ar da demisia subit, chiar înainte de iarnă și de închiderea anului fiscal, un Director Financiar care câștigase concursul și avea în buzunar un mandat beton pe 4 ani?! Nimeni nu dă concurs ca să fugă mâncând pământul! A forțat-o cineva să plece sau a văzut Monica Tănase că urmează nota de plată pentru „Organigrama cu chiloți” și pentru ingineriile ultimilor ani, preferând să sară din barcă înainte de impact? Doar Nae știe adevărul complet!
Cert este că documentele oficiale ale Consiliului de Administrație arată o brambureală instituțională fără precedent, o telenovelă cu date încâlcite și refuzuri în lanț:
- Pe 16.10.2026, prin solicitarea nr. DF 16141/16.10.2026, Directorul Financiar Monica Tănase își depune renunțarea la mandat și cere disperată reducerea termenului de preaviz la jumătate – de la 60 la 30 de zile calendaristice! Atât de tare îi ardeau tălpile să nu mai semneze nimic!
- Consiliul de Administrație se reunește în ședința din 12.11.2026 (trecută prin folclorul birocratic al instituției cu atâta haos încât prin hârtii și discuții interne datele sar de la 12.11 la 12.12 și de la 13.11 la 16.11!), emite Decizia CA nr. 18 din 12.11.2026, pe care o semnează electronic abia cinci zile mai târziu, pe 17.11.2026, deci DUPĂ ce mandatul Monicăi Tănase încetase deja la 16.11.2026!
- Prin Art. 5 lit. a) din această decizie, CA-ul încearcă să-i arunce pisica moartă în brațe doamnei Cristina Chiagă (Șef Serviciu Financiar-Contabilitate), invocând mecanismul de înlocuire automată din art. 3 alin. (3) al Deciziei CA nr. 18/23.06.2025 (același document care aproba și Manualul de politici contabile nr. DF10128/20.06.2025).
- ȘOC ȘI GROAZĂ LA CONTABILITATE: Păcăleala nu ține! Cristina Chiagă REFUZĂ să îndeplinească atribuțiile de Director Financiar lăsate baltă subit înainte de Crăciun! Femeia refuză pur și simplu să fie kamikaze cu semnătura pe oalele sparte lăsate în urmă!
Rezultatul? Astăzi, S.C. Transport Călători Express S.A. Ploiești NU ARE DIRECTOR FINANCIAR funcțional, în timp ce CA-ul votează tacticos la Art. 5 lit. b) și c) să angajeze cu bani publici un „expert independent” în resurse umane ca să le caute alt kamikaze! Păi de ce mai plătiți expert independent pe achiziții publice, dacă tot o aveți în curte pe marea specialistă Slăniceanu, stăpâna dosarelor, a registraturii și a găleților cu clor?!
Epilog cu vaselină de 300.000 de lei, Laguna casată și „Tramvaiul Moșului” tras pe linie moartă
Ca tabloul cinismului să fie complet, am privit „stupefiati” cu ce s-au ocupat pe 12.11.2026 (cu semnături electronice înșirate tacticos pe 17.11.2026: la ora 08:48:14, Țaboi Florin Mădălin la 09:22:18, Viorica Băcanu la 13:20:38, Pantazi Florentina la 13:31:59, Șchiopu Cristinel la 13:46:18 și secretarul CA Cristina Tătuc / Florentina-Cristina Tatuc la 14:25:01) mai-marii din Consiliul de Administrație, în documentul în al cărui subsol tronează pe fiecare pagină superba bâlbâială agramată „Decizia CA nr. 18 dinn 12.11.2026” (cu doi de „n”, că la Registratură și Secretariat a rămas jumătate de om!):
- Au rectificat triumfător bugetul pentru „Uleiuri și unsori” la fabuloasa sumă de 300.000 de lei (fără TVA)! Că doar trebuie uns zdravăn mecanismul lui Nae ca să nu scârțâie cupa buldoexcavatorului în curtea privată!
- Au bifat marele act de curaj anticorupție la Art. 4 (pe baza Referatului PP 16204/19.10.2026): au casat bătrânul Renault Laguna (nr. inventar 22884) și – țineți-vă bine! – i-au anulat eroic cota de combustibil prevăzută la art. 13 din Decizia CA nr. 7/27.05.2026! În curtea TCE se fură motorină cu cisterna, dar CA-ul a salvat bugetul tăind benzina unei rable trase pe dreapta!
- Au „luat act” senini de Raportul API nr. 15145/30.09.2026 (despre orele suplimentare, concediile medicale și OUG 156/2024 și OUG 89/2025), de Raportul conducerii executive nr. DG 17217/06.11.2026 (conform OUG 109/2011), de situația contractelor nr. DG 17267/09.11.2026, de adresele ambelor sindicate (nr. 186/13.10.2026 înregistrată cu nr. 15880/13.10.2026 de la Sindicatul Transportatorilor Ploiești și nr. 16912/02.11.2026 de la Sindicatul Liber al Transportatorilor din Ploiești), de „Vinerea Verde” și, cireașa de pe tort, la Art. 10, de adresa Asociației TransPloiești (nr. 16536/23.10.2026) pentru proiectul „Tramvaiul Moșului”!
La TCE Ploiești, singurul Moș Crăciun este Nae Comisionaru’, care împarte Note Interne ilegale pe posturi desființate, își pavează curtea pe banii ploieștenilor, păstrează intact plutonul lui „Salam” și conduce prin teroare alături de „Slănicioaica”, în timp ce Călin Daniel Zaharia privește pe geam, iar finanțele societății au rămas fără semnătură!
Domnule Primar, stimați consilieri locali ai Municipiului Ploiești: voi chiar știți ce ați votat pe 30 septembrie 2026 când ați ridicat mâna pentru „Organigrama cu chiloți”, sau așteptați să vină Curtea de Conturi, ITM-ul și procurorii ca să vă traducă ce înseamnă „fără limite de competență” în feuda lui Nae?! Va urma! (Cristina T.).
Exclusiv
Când MAI taie pensii cu pixul, legea devine opțională
La încasări, revizuire „din oficiu”. La plăți, birocrație până la adânci bătrâneți
În universul administrativ al Ministerului Afacerilor Interne, legea pare să funcționeze după un principiu simplu: când statul trebuie să ia bani, găsește imediat o procedură; când trebuie să plătească drepturi, descoperă că mai este nevoie de o lege, de o ordonanță, de un aviz, de un grup de lucru și, eventual, de o minune legislativă.
Cazul pensiilor militare în care au fost valorificate stagii de cotizare cumpărate scoate la iveală această dublă măsură. Potrivit informațiilor publicate de Sindicatul „Diamantul”, Casa de Pensii Sectorială a MAI a susținut în instanță că revizuirea nu poate anula un drept de pensie deja stabilit, nu poate transforma pensia în „0 lei” și nu poate elimina stagiile valorificate inițial.
Ulterior, aceeași instituție a făcut exact aceste lucruri.
Dacă aceasta nu este o demonstrație administrativă de consecvență, atunci este cel puțin o demonstrație de memorie selectivă.
Dosarul îl întocmește unitatea, dar vina ajunge tot la pensionar
În procedura de pensionare, polițistul sau cadrul militar nu își scrie singur vechimea cu pixul pe colțul mesei. Dosarul este întocmit de unitate, prin structurile de resurse umane și financiar-contabile.
Fișa de pensie consemnează perioadele lucrate, funcțiile, gradele, veniturile și vechimea. Documentul este verificat și semnat de conducerea unității, de șeful structurii de resurse umane și de șeful financiarului. Semnatarii certifică faptul că datele înscrise sunt exacte și corespund documentelor din dosarul personal.
Legea nr. 223/2015 stabilește explicit că unitățile sunt responsabile pentru întocmirea dosarului și pentru exactitatea informațiilor transmise. Casa de Pensii primește dosarul, verifică îndeplinirea condițiilor și emite decizia.
În cazul analizat de Tribunalul Buzău, perioadele de stagiu cumpărate în baza OUG nr. 163/2020 apăreau atât în fișa de pensie, cât și în adeverința eliberată de casa județeană de pensii. Casa a avut documentele în față, le-a analizat, le-a acceptat și a acordat pensia.
Ani mai târziu, însă, administrația a descoperit că problema nu era la ea, ci la pensionar. O descoperire remarcabilă, dacă ținem cont că toate documentele fuseseră întocmite, verificate și validate de instituții.
2021: Casa spune că stagiile cumpărate contează
În mai 2021, Inspectoratul pentru Situații de Urgență „Banat” al județului Timiș a cerut Casei de Pensii Sectoriale a MAI un punct de vedere privind folosirea stagiilor cumpărate la stabilirea pensiilor anticipate și anticipate parțiale.
Inspectoratul a ridicat problema corect: OUG nr. 163/2020 făcea referire la obținerea pensiei pentru limită de vârstă. Prin urmare, unitatea a întrebat dacă perioadele cumpărate pot fi folosite și pentru celelalte tipuri de pensie militară.
Casa a răspuns după opt zile. Și nu a lăsat loc de prea multe interpretări. A susținut că perioadele pentru care s-au plătit contribuții trebuie luate în calcul la stabilirea pensiei de serviciu, indiferent dacă este vorba despre pensie pentru limită de vârstă, pensie anticipată sau pensie anticipată parțială.
Cu alte cuvinte, în 2021, Casa a transmis instituțiilor din subordine că stagiile cumpărate sunt valabile și pot fi valorificate.
Răspunsul nu a fost o discuție de coridor, o opinie spusă la cafea sau o șoaptă administrativă. A fost un document oficial, semnat de conducerea Casei și transmis unei unități a MAI pentru informarea personalului.
2024: Casa îi spune ministrului că pensiile au fost acordate legal
Trei ani mai târziu, problema a ajuns pe masa ministrului afacerilor interne.
Într-o notă comună din mai 2024, Casa de Pensii Sectorială, Direcția Generală Management Resurse Umane, Direcția Generală Juridică și Direcția Generală Financiară și-au exprimat opiniile despre folosirea stagiilor cumpărate la pensiile anticipate parțiale.
Direcțiile juridică și financiară au susținut că perioadele cumpărate pot fi folosite doar pentru pensia pentru limită de vârstă. Casa de Pensii a susținut contrariul. A arătat că pensiile anticipate parțiale fuseseră stabilite cu respectarea legii, deoarece Legea nr. 223/2015 recunoaște stagiile de cotizare din sistemul public și nu conține o interdicție expresă.
Aceeași interpretare a fost susținută și de Direcția Generală Management Resurse Umane. Concluzia acesteia a fost că stagiile dobândite prin plata contribuțiilor trebuie luate în calcul la stabilirea vechimii efective necesare pentru pensionare.
Așadar, în 2024, Casa și structura de resurse umane a ministerului au transmis ministrului că pensiile fuseseră acordate legal.
În acel moment, administrația avea mai multe opinii juridice pe masă, dar și un răspuns oficial mai vechi, dat în 2021, care mergea în aceeași direcție: stagiile cumpărate pot fi valorificate.
2025: apare raportul care schimbă trecutul
În martie 2025, Corpul de Control al ministrului a finalizat o notă-raport privind aceste pensii. Documentul a identificat 757 de pensii anticipate parțiale acordate unor persoane care folosiseră stagii de cotizare cumpărate în baza OUG nr. 163/2020.
Potrivit raportului, 592 dintre aceste pensii fuseseră acordate în cadrul Inspectoratului General pentru Situații de Urgență și al unităților subordonate.
Corpul de Control a criticat faptul că structurile ministerului nu avuseseră o interpretare unitară și a susținut că stagiile cumpărate ar trebui recunoscute doar pentru anumite categorii de pensii, precum pensia pentru limită de vârstă, pensia de invaliditate și pensia de urmaș.
Raportul a recomandat analizarea eventualei existențe a unei neglijențe în serviciu și verificarea posibilității de anulare a deciziilor de pensie.
Aici începe partea cu adevărat spectaculoasă: documentele de la pensionare au rămas aceleași, contractele au rămas aceleași, contribuțiile au fost plătite, iar oamenii au rămas aceiași. S-a schimbat doar interpretarea instituției.
Trecutul administrativ a fost, practic, reeditat printr-o notă internă.
Casa își contestă propriile decizii
În vara anului 2025, Casa de Pensii a început să cheme pensionarii în instanță pentru anularea propriilor decizii.
Tribunalele din București, Covasna și alte județe au respins acțiunile ca inadmisibile. Raționamentul instanțelor a fost că, dacă instituția consideră că a greșit o decizie de pensie, are la dispoziție procedura revizuirii prevăzută de Legea nr. 223/2015.
Casa a făcut apel.
Pentru a susține că trebuie să meargă în instanță, Casa a argumentat că procedura revizuirii nu îi permite:
- să anuleze sau să respingă un drept de pensie deja stabilit;
- să transforme pensia în „0 lei”;
- să elimine stagiile valorificate la acordarea pensiei;
- să modifice datele înscrise de unitate în dosarul de pensionare;
- să reanalizeze ulterior îndeplinirea condițiilor de pensionare.
În apelul depus la Tribunalul București, instituția a susținut chiar că nu are competența de a modifica fișa de pensie sau datele privind vechimea, gradele și funcțiile.
Mesajul era limpede: Casa spunea instanțelor că nu poate face prin revizuire ceea ce avea să facă, ulterior, prin revizuire.
Instanțele îi arată Casei ușa revizuirii
Curtea de Apel Ploiești a avut o altă opinie.
Prin Decizia nr. 374 din 5 martie 2026, instanța a reținut că, deși unitatea întocmește dosarul și răspunde pentru exactitatea datelor, Casa este cea care analizează documentele și decide dacă o anumită perioadă poate fi valorificată ca stagiu de cotizare.
Curtea a apreciat că, dacă stagiul fusese valorificat din eroare, Casa putea utiliza procedura revizuirii pentru îndreptarea acestei erori.
Prin Decizia nr. 1222 din 13 octombrie 2026, aceeași curte a menținut această abordare într-un alt dosar. Casa putea emite o decizie de revizuire și putea respinge cererea de pensionare dacă ajungea la concluzia că nu era îndeplinită condiția vechimii efective.
Curtea de Apel București și Curtea de Apel Brașov au menținut, la rândul lor, soluții prin care acțiunile Casei de anulare în instanță fuseseră respinse, tocmai pentru că exista procedura revizuirii.
Instanțele i-au transmis Casei, în esență: dacă vrei să îți corectezi propria decizie, folosește instrumentul prevăzut de lege.
Casa a primit indicația.
Și, după o perioadă rezonabilă de reflecție instituțională, a făcut exact ce spusese că nu poate face.
Covasna: cinci luni dispar, pensia ajunge la zero
La 14 iulie 2026, Casa de Pensii Sectorială a MAI a emis la Covasna o decizie de revizuire.
Prin această decizie au fost eliminate cinci luni de stagiu cumpărat. Vechimea efectivă a fost redusă la 19 ani, 7 luni și 26 de zile, sub pragul necesar pentru pensia anticipată parțială.
Cererea de pensionare a fost respinsă, deși persoana respectivă primea pensie încă din noiembrie 2021.
În decizie au fost invocate nota Corpului de Control și hotărârile instanțelor care arătaseră că revizuirea poate fi folosită. Nu apare însă, potrivit informațiilor publicate de Sindicatul „Diamantul”, o fișă de pensie refăcută de unitatea care întocmise inițial dosarul.
La 31 iulie 2026, Casa a emis și decizia de recuperare a sumelor plătite.
Debitul total a fost calculat la 305.295 de lei. Casa a cerut efectiv recuperarea sumei de 206.694 de lei, pentru perioada neprescrisă.
Astfel, în numai câteva săptămâni, pensionarul a trecut de la statutul de beneficiar al unei decizii oficiale la cel de debitor pentru sute de mii de lei.
A fost, administrativ vorbind, o transformare rapidă: pensia s-a evaporat, dar debitul a rămas foarte concret.
Contradicția perfectă: exact ce nu putea face, Casa a făcut
Decizia de la Covasna a pus în practică toate lucrurile pe care Casa le negase în apelurile sale:
- a respins un drept de pensie stabilit anterior;
- a eliminat stagii valorificate la acordarea dreptului;
- a dus cuantumul pensiei la zero;
- a cerut recuperarea unor sume plătite timp de mai mulți ani.
În același timp, apelul depus la Buzău nu fusese retras. Curtea de Apel Ploiești l-a judecat în septembrie 2026, după emiterea deciziei de la Covasna.
În hotărârea sa, instanța a consemnat chiar argumentul Casei potrivit căruia revizuirea nu poate anula dreptul de pensie, nu poate transforma pensia în „0 lei” și nu poate elimina stagiile valorificate anterior.
Prin urmare, Casa a susținut în instanță, până în toamna lui 2026, că revizuirea nu poate produce efectele pe care instituția le produsese deja în iulie.
Este greu de imaginat o demonstrație mai concentrată de contradicție administrativă. Eventual doar dacă aceeași instituție ar depune simultan două documente în care afirmă că un lucru este imposibil și că l-a făcut deja.
Stagiul cumpărat: legal pentru un tribunal, ilegal pentru altă interpretare
Tribunalul Buzău a respins acțiunea Casei prin Sentința nr. 253 din februarie 2026.
Instanța a apreciat că perioadele de cotizare cumpărate trebuiau luate în calcul la stabilirea vechimii necesare pensiei anticipate parțiale. Tribunalul a considerat că articolele invocate de Casa de Pensii nu exclud aceste perioade, ci, dimpotrivă, permit includerea lor în calcul.
Instanța a reținut și buna-credință a pensionarului. Acesta încheiase legal contractul, plătise contribuțiile, depusese documentele și se bazase pe decizia emisă de autoritatea competentă.
Potrivit motivării, eventuala eroare de interpretare aparținea autorității, nu beneficiarului. Revocarea după mai mulți ani a unei decizii favorabile ar afecta securitatea raporturilor juridice și încrederea legitimă a pensionarului.
Curtea de Apel Ploiești a menținut soluția în octombrie 2026, dar printr-un raționament legat de procedura revizuirii, fără a tranșa definitiv chestiunea includerii stagiului cumpărat în pensia anticipată parțială.
Practica instanțelor nu este unitară. Tribunalul Dâmbovița ar fi admis, la fond, o acțiune formulată de Casa de Pensii, în timp ce Tribunalul Vâlcea a considerat că o decizie definitivă de pensionare nu poate fi anulată decât în situații de fraudă.
Pe scurt, pensionarul nu știe doar dacă are dreptate. Trebuie să afle și în ce județ a ajuns dosarul.
Buna-credință, pusă să plătească factura
Tribunalul Vâlcea a oferit una dintre cele mai ferme motivări.
Instanța a arătat că, în lipsa unei fraude comise de beneficiar, o persoană care a încheiat legal contractul, a plătit contribuțiile și a depus documentele nu poate rămâne fără pensie și fără protecție socială din cauza schimbării ulterioare a interpretării legii.
Tribunalul a mai apreciat că o interpretare nouă nu poate produce efecte retroactive împotriva pensionarului și că statul nu poate transfera asupra acestuia consecințele propriei greșeli.
Este un principiu simplu, dar aparent exotic în administrație: dacă instituția a greșit, nu este obligatoriu ca nota de plată să fie trimisă celui care a avut încredere în ea.
Debitul de sute de mii de lei și scutirea prevăzută de lege
În apărarea pensionarilor mai există un argument: Legea nr. 125/2014, modificată prin Legea nr. 285/2024, prevede scutirea de la recuperare a anumitor debite provenite din pensii încasate necuvenit.
Curtea de Apel Brașov a aplicat această scutire și în cauze privind pensii militare, apreciind că textul legal se referă la debite reprezentând sume încasate necuvenit cu titlu de pensie, indiferent de categoria pensiei.
În unele dosare, instanța a anulat deciziile de debit și a obligat Casa la plata cheltuielilor de judecată. În alte cauze, a menținut decizia, dar a constatat că sumele nerecuperate până la intrarea în vigoare a legii nu mai pot fi recuperate.
Există însă și limite. Scutirea nu se aplică atunci când debitul provine din culpa pensionarului, de exemplu din folosirea unor documente nelegale sau declararea unor date nereale.
În cazul analizat de Tribunalul Buzău, contractul de asigurare fusese considerat legal, iar documentele proveneau de la casa județeană de pensii. Prin urmare, argumentul culpei pensionarului nu pare să se potrivească prea bine cu realitatea dosarului.
Mai mult, în titlul executoriu emis în noiembrie 2026, debitul de 206.694 de lei a fost încadrat de ANAF la categoria sumelor provenite din drepturi necuvenite aferente sistemului public de pensii. Statul pare să fi folosit, așadar, o clasificare care poate deveni incomodă atunci când este citită împreună cu legea privind scutirea de la plată.
Când pensia trebuie mărită, apare fantoma ordonanței
Partea cea mai grăitoare a situației este comparația cu majorările salariale care ar fi trebuit să se reflecte în pensii.
În cazul indemnizației pentru lucrări de excepție, cunoscută drept „majorarea de excelență”, autoritățile ar fi calculat drepturile între 2019 și 2023 la un nivel plafonat, fără să țină cont de evoluția salariului de funcție.
Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit, prin Decizia nr. 75/2024, că majorarea nu este supusă plafonării la nivelul lunii decembrie 2018.
În loc să aplice rapid efectele deciziei și să revizuiască pensiile din oficiu, structurile financiare ale MAI au transmis că este nevoie de un act normativ nou.
În răspunsurile comunicate pensionarilor, instituțiile au arătat că fusese inițiat un proiect de ordonanță de urgență, dar că acesta nu fusese adoptat. Prin urmare, recalcularea era amânată până la apariția unei noi intervenții legislative.
Așadar, pentru pensionarii cărora pensia ar fi trebuit să crească, o decizie obligatorie a Înaltei Curți nu a fost suficientă.
Pentru pensionarii cărora pensia trebuia redusă, a fost suficient un raport intern al Corpului de Control.
Două reguli, aceeași conducere
În perioada analizată, Direcția Generală Juridică, Direcția Generală Management Resurse Umane, Direcția Generală Financiară și Casa de Pensii Sectorială s-au aflat în coordonarea aparatului central al ministerului.
Aceleași structuri au avut în față, în 2024, două interpretări diferite privind stagiile cumpărate. Casa și Direcția de Resurse Umane au susținut legalitatea pensiilor. Direcțiile juridică și financiară au avut o opinie opusă.
Nota comună transmisă ministrului a primit avizul conducerii ministerului. Toată lumea știa, deci, că există o problemă de interpretare și că structurile interne nu sunt de acord.
În 2025, după raportul Corpului de Control, interpretarea favorabilă pensionarilor a fost abandonată. Au urmat acțiuni în instanță, revizuiri și decizii de debit.
În cazul majorării pensiilor, însă, instituțiile au continuat să invoce necesitatea unei legi noi, deși exista o decizie obligatorie a Înaltei Curți.
Formula administrativă devine astfel aproape poetică:
- când pensia trebuie mărită, se așteaptă legea;
- când pensia trebuie tăiată, este suficientă o notă;
- când statul a greșit, pensionarul plătește;
- când pensionarul are dreptate, trebuie să meargă în instanță.
Cine răspunde pentru schimbarea interpretării?
Casa de Pensii a valorificat stagiile, a acordat pensiile și a transmis în scris că procedura este legală.
Mai târziu, aceeași instituție a susținut că pensiile au fost acordate greșit și a cerut anularea lor sau a procedat la revizuirea acestora.
Întrebarea esențială rămâne fără răspuns: dacă a existat o eroare, a cui a fost?
Pensionarul nu a întocmit fișa de pensie. Nu a interpretat Legea nr. 223/2015 în numele ministerului. Nu a validat dosarul. Nu a emis decizia. Nu a redactat răspunsul oficial din 2021. Nu a semnat nota din 2024.
A făcut ceea ce i s-a cerut: a încheiat contractul, a plătit contribuțiile și a depus documentele.
Totuși, când instituția și-a schimbat opinia, omul a primit factura.
În loc de concluzie: pensia ca probă de rezistență administrativă
Povestea pensiilor cu stagii cumpărate nu mai este doar despre interpretarea unor articole de lege. Este despre felul în care administrația își poate schimba poziția fără să își asume costul schimbării.
În 2021, Casa a spus că stagiile pot fi valorificate. În 2024, a susținut că pensiile acordate pe această bază sunt legale. În 2025, o verificare internă a schimbat direcția. În 2026, Casa a folosit revizuirea pentru a retrage drepturi pe care anterior le recunoscuse.
În instanță, însă, a susținut că revizuirea nu poate face tocmai ceea ce instituția a făcut ulterior.
Pentru pensionarul de la Covasna, teoria s-a transformat în 206.694 de lei de recuperat.
Pentru cei care așteaptă majorarea pensiilor, răspunsul este diferit: mai trebuie o lege.
Aceasta pare să fie adevărata regulă nescrisă a sistemului: statul poate schimba interpretarea când trebuie să ia, dar nu și când trebuie să dea.
Iar dacă cineva întreabă de ce, administrația are probabil pregătit răspunsul standard: problema este în analiză, s-a constituit un grup de lucru și se așteaptă un act normativ. (Cristina T.).
-
Exclusivacum 4 zileAvocatul din Cătina: pistol la brâu, toga pe umeri. Fabrica de bani și bolnavi «pe 4 ore» a lui Alexandru Fulgeanu, fost primar la Cătina (Buzău) – (I)
-
Exclusivacum 4 zileIPJ Prahova și „Cartierul General Plopeni”: republica șpăgii cu poliție de decor și primărie de familie
-
Exclusivacum 2 zileAntrenamente cu tărie și scandal conjugal sub masca legii: Cum își pune în aplicare „tactica de la mascați” o agentă SAS turtă de beată, în timp ce șefii IPJ Prahova țin batista pe țambal și vânează polițiștii corecți!
-
Exclusivacum 3 zileCroitorii orbi din fruntea pușcăriilor: Cum vrea statul să reformeze penitenciarele înainte să afle câte paturi are în ele
-
Exclusivacum 4 zile„MAESTRUL BOROBOAȚELOR” LOVEȘTE DIN NOU! Cum s-a prăbușit în instanță încă o capodoperă „cusută cu ață albă” a procurorului Eduard Stasie și cum un judecător cu coloană vertebrală i-a predat o lecție usturătoare de Drept!
-
Exclusivacum 2 zileFeuda cu buldoexcavator și compostor în moarte clinică: Cum își pavează „Nae Comisionaru’” curtea cu utilajele și șoferii TCE Ploiești, sub privirea oarbă a unei conduceri de mucava!
-
Exclusivacum 3 zileSpiritism constituțional pe 197,33 lei: Cum au așteptat șapte polițiști șase ani jumate ca să afle că muncesc pe bază de voluntariat, iar CCR folosește Internet Explorer
-
Exclusivacum 3 zilePoliția sub acoperire… de ridicol: Cum a ajuns șeful Poliției Municipiului Arad „secret de stat” apărat cu minciuni și GDPR




