Administratie
Educație cu miză mare într-o școală mică: proiectul PNRAS de la Balaci schimbă vieți, nu doar orare
Excursii care devin prime întâlniri cu lumea
Pentru elevii de la Școala Gimnazială Balaci, din județul Teleorman, proiectul PNRAS „Școli mici” nu a însemnat doar activități bifate într-un raport, ci prime întâlniri cu lumi la care mulți dintre ei nu avuseseră acces până acum.
Unii copii au văzut pentru prima dată marea sau muntele în cadrul excursiilor organizate prin proiect. Alții au trăit bucuria unei mese calde oferite în mod constant ori emoția de a urca pe scenă pentru a primi un premiu la final de an școlar.
Potrivit informațiilor transmise de Școala Gimnazială Balaci, toate aceste momente au avut un scop comun: să le arate elevilor că școala poate fi nu doar locul în care învață lecții, ci și locul în care descoperă lumea și pe ei înșiși.
Tehnologia intră în clasă: laptopurile devin instrument de lucru, nu doar dotare pe hârtie
Din toamnă, dotările primite prin proiect vor intra în rutina zilnică a orelor. Laptopurile ajunse în școală urmează să fie folosite în activitățile de învățare, atât la clasă, cât și în activități complementare.
Cadrele didactice își propun ca tehnologia să devină mai mult decât un decor: un mijloc prin care elevii să caute informații, să exerseze competențe digitale, să creeze prezentări, proiecte sau materiale proprii.
Conform sursei citate, obiectivul este ca fiecare copil să aibă șansa de a se familiariza cu instrumente moderne de lucru, indiferent de mediul în care trăiește sau de dimensiunea școlii.
O echipă în spatele rezultatelor: profesori care au construit oportunități
În spatele excursiilor, al meselor calde, al premiilor și al dotărilor se află o echipă de oameni care au pus umărul ca proiectul să funcționeze.
Profesorii și ceilalți membri implicați au organizat activități, au căutat soluții logistice, au însoțit elevii în deplasări, i-au încurajat și s-au asigurat că fiecare experiență are o valoare educațională reală.
Reprezentanții Școlii Gimnaziale Balaci transmit public un mesaj de recunoștință către cadrele didactice și către toți cei implicați, subliniind că astfel de proiecte reușesc doar atunci când există implicare constantă la nivel de școală și comunitate. În centrul tuturor aprecierilor rămân însă copiii, felicitați pentru curiozitatea lor și pentru modul în care au valorificat fiecare ocazie oferită.
Dincolo de o simplă excursie: șanse egale pentru copiii din mediul rural
O excursie la munte sau la mare poate părea, la prima vedere, doar o activitate recreativă. Pentru un copil care nu a părăsit niciodată localitatea natală, ea poate deveni însă momentul în care înțelege, concret, cât de mare este lumea și câte posibilități există dincolo de granițele satului.
Mesajul transmis de Școala Gimnazială Balaci este clar: fiecare copil merită astfel de șanse, indiferent dacă învață într-o școală mare din oraș sau într-o școală mică din mediul rural. Proiectul PNRAS „Școli mici” a încercat să reducă diferențele, oferind elevilor din Balaci acces la experiențe și resurse de care, altfel, nu ar fi beneficiat.
Finanțare europeană pentru viitorul copiilor
Proiectul derulat la Școala Gimnazială Balaci este finanțat prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), Componenta C15 – Educație, un instrument care sprijină modernizarea și creșterea calității sistemului de învățământ din România.
Reprezentanții școlii subliniază că astfel de investiții nu se măsoară doar în echipamente sau rapoarte finale, ci în impactul asupra copiilor: mai multă încredere, mai multă deschidere, mai multe motive să rămână conectați la școală și la învățare.
Sursele citate transmit că, deși proiectul formal se încheie, efectele sale – de la amintirile elevilor până la deprinderile formate și infrastructura educațională îmbunătățită – vor continua să conteze mult timp de acum înainte.
Foto și informații: Școala Gimnazială Balaci
Administratie
Frontiera sub presiune: Tentativă de trecere frauduloasă anihilată de Poliția de Frontieră la Deta
Într-o acțiune operativă desfășurată recent, forțele de ordine au reușit stoparea unei încercări de pătrundere ilegală pe teritoriul național. Conform raportului oficial emis de autoritățile de resort, șase cetățeni străini au fost interceptați imediat după ce au traversat fraudulos frontiera dintre Serbia și România.
Monitorizare și intervenție în teren
Polițiștii de frontieră din cadrul Sectorului Poliției de Frontieră Deta, aflați în exercitarea atribuțiilor de patrulare și supraveghere, au identificat grupul în timp ce se deplasa suspect în apropierea liniei de demarcație. Intervenția a fost promptă, echipajele reușind localizarea și interceptarea persoanelor pe teritoriul României, înainte ca acestea să avanseze în interiorul țării.
În urma verificărilor riguroase efectuate la sediul sectorului, s-a stabilit identitatea acestora: este vorba despre șase bărbați de cetățenie afgană, cu vârste cuprinse între 20 și 38 de ani.
Consecințe legale și expulzarea
În acest caz, polițiștii de frontieră au demarat deja cercetări sub aspectul săvârșirii infracțiunii de trecere frauduloasă a frontierei de stat. Dincolo de demersurile judiciare imediate, autoritățile române au aplicat măsuri administrative ferme: față de toți cei șase cetățeni afgani a fost dispusă măsura interzicerii intrării pe teritoriul României pentru o perioadă de cinci ani.
Conform procedurilor standard în astfel de situații, persoanele în cauză au fost predate autorităților sârbe, în baza acordurilor de readmisie dintre cele două state. (Paul D.).
Administratie
Bacșișul de 100 de euro și marele plan de a trece granița pe lângă lege
Când vama spune „nu”, tentația e să întrebi dacă se poate și „cu ceva”
La Stamora-Moravița, un microbuz cu numere de Serbia, cinci persoane la bord și un transport de colete cu destinația Elveția a ajuns la graniță cu o problemă cât se poate de banală: actele care să justifice proveniența bunurilor lipseau. Reprezentanții Autorității Vamale Române au constatat situația și nu au permis intrarea transportului în țară.
Aici, povestea putea să se încheie simplu: fără documente, fără trecere. Dar conducătorul microbuzului ar fi încercat să adauge o anexă neoficială la procedură — 100 de euro oferiți unui polițist de frontieră, în schimbul unor „demersuri” care să-i permită să-și continue călătoria.
O sută de euro pentru o scurtătură lungă cât legea
Oferta n-a cumpărat nici intervenția cerută, nici măcar o clipă de ezitare. Polițistul a refuzat banii și i-a spus conducătorului că oferirea lor, în aceste condiții, constituie infracțiunea de dare de mită.
Un gest demn de o matematică aparte: dacă autoritatea vamală refuză marfa, poate că o sută de euro vor convinge altă autoritate să rescrie realitatea. Doar că frontiera nu funcționează după tariful improvizat al celui care se grăbește.
Din ofertă, în dosar
Au fost sesizați ofițerii Direcției Generale Anticorupție – Serviciul Județean Anticorupție Timiș, iar parchetul competent a fost informat. Cercetările continuă pentru presupusa faptă de dare de mită; măsurile legale urmează să fie stabilite la finalizarea lor.
Până atunci, merită reținută diferența dintre o ofertă și o condamnare: relatarea autorităților descrie o faptă cercetată, nu un verdict. Dar mesajul de la punctul de frontieră e limpede: banii nu sunt document justificativ, iar mita nu e procedură alternativă de vămuire. (Sava N.).
Administratie
Rogobete, la NATO: România vrea să-și întărească sistemul medical și capacitatea de răspuns
Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, s-a întâlnit la sediul NATO din Bruxelles cu secretarul general adjunct al Alianței, Radmila Shekerinska. Discuțiile au vizat modernizarea sistemului medical românesc, pregătirea serviciilor pentru situații de criză și extinderea cooperării cu NATO în domeniul sănătății.
Potrivit informațiilor transmise de Ministerul Sănătății, participanții au subliniat că serviciile civile esențiale, inclusiv cele medicale, sunt importante pentru reziliența statelor aliate. Personalul suficient, infrastructura adecvată și accesul sigur la medicamente contribuie la protejarea populației și la menținerea serviciilor de sănătate în funcțiune.
ATI, în prim-plan: necesarul estimat depășește oferta actuală
Unul dintre subiectele centrale a fost capacitatea secțiilor de anestezie și terapie intensivă. România are în prezent aproximativ 2.700 de paturi ATI complet echipate, în timp ce necesarul este estimat la circa 4.000.
Ministerul Sănătății continuă, împreună cu Banca Mondială, demersurile pentru extinderea capacității de terapie intensivă și dotarea cu echipamente. Potrivit ministerului, creșterea numărului de paturi ar permite îngrijirea unui număr mai mare de pacienți în stare critică și ar consolida răspunsul sistemului în situații cu un aflux ridicat de bolnavi.
Posturi deblocate și echipe medicale complete
Întrevederea a abordat și deficitul de personal din sănătate. Ministrul susține deblocarea posturilor pentru medici specialiști și primari, asistenți medicali, infirmiere, kinetoterapeuți, farmaciști, biologi, personal tehnic, economic și administrativ, precum și pentru alte categorii necesare funcționării unităților sanitare.
Consolidarea echipelor multidisciplinare ar putea îmbunătăți accesul pacienților la servicii, continuitatea îngrijirilor și capacitatea instituțiilor medicale de a răspunde solicitărilor.
Accesul la medicamente, o provocare europeană
Oficialii au discutat și despre disponibilitatea medicamentelor inovatoare și generice. Întreruperile de producție și discontinuitățile semnalate de producători afectează sistemele de sănătate din întreaga Europă, potrivit Ministerului Sănătății.
România urmărește să valorifice mecanismele europene și cooperarea cu NATO pentru a proteja accesul la tratamente și pentru a gestiona mai eficient eventualele probleme de aprovizionare.
Securitate cibernetică și combaterea dezinformării
Pe agenda discuțiilor s-au aflat protejarea datelor pacienților și a infrastructurii digitale din sănătate, precum și combaterea dezinformării medicale. Răspândirea informațiilor false poate submina încrederea publicului în personalul medical, instituții și servicii, au arătat participanții.
Reprezentanții NATO au remarcat, potrivit comunicării Ministerului Sănătății, progresele realizate prin crearea Platformei Naționale de Securitate Cibernetică în sistemul medical românesc.
Investiții și cooperare pentru situații de urgență
Întrevederea a inclus și discuții despre continuarea investițiilor în infrastructura critică și în sistemele de urgență. Ministerul a evidențiat importanța pregătirii personalului și a coordonării pentru gestionarea eficientă a situațiilor care amenință sănătatea populației.
La întâlnire au participat și dr. Raed Arafat, șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, precum și Doris Șerban, reprezentantul permanent al României la NATO. La final, Alexandru Rogobete i-a mulțumit Radmilei Shekerinska pentru primire și pentru discuții, subliniind rolul parteneriatului în dezvoltarea sistemului de sănătate din România.
-
Exclusivacum 4 zileAvocatul din Cătina: pistol la brâu, toga pe umeri. Fabrica de bani și bolnavi «pe 4 ore» a lui Alexandru Fulgeanu, fost primar la Cătina (Buzău) – (I)
-
Exclusivacum 4 zileIPJ Prahova și „Cartierul General Plopeni”: republica șpăgii cu poliție de decor și primărie de familie
-
Exclusivacum 2 zileAntrenamente cu tărie și scandal conjugal sub masca legii: Cum își pune în aplicare „tactica de la mascați” o agentă SAS turtă de beată, în timp ce șefii IPJ Prahova țin batista pe țambal și vânează polițiștii corecți!
-
Exclusivacum 3 zileCroitorii orbi din fruntea pușcăriilor: Cum vrea statul să reformeze penitenciarele înainte să afle câte paturi are în ele
-
Exclusivacum 4 zile„MAESTRUL BOROBOAȚELOR” LOVEȘTE DIN NOU! Cum s-a prăbușit în instanță încă o capodoperă „cusută cu ață albă” a procurorului Eduard Stasie și cum un judecător cu coloană vertebrală i-a predat o lecție usturătoare de Drept!
-
Exclusivacum 2 zileFeuda cu buldoexcavator și compostor în moarte clinică: Cum își pavează „Nae Comisionaru’” curtea cu utilajele și șoferii TCE Ploiești, sub privirea oarbă a unei conduceri de mucava!
-
Exclusivacum 3 zileSpiritism constituțional pe 197,33 lei: Cum au așteptat șapte polițiști șase ani jumate ca să afle că muncesc pe bază de voluntariat, iar CCR folosește Internet Explorer
-
Exclusivacum 3 zilePoliția sub acoperire… de ridicol: Cum a ajuns șeful Poliției Municipiului Arad „secret de stat” apărat cu minciuni și GDPR




