Featured
Războiul dronelor schimbă regulile jocului: de ce următorul avantaj decisiv nu va fi o nouă rachetă, ci un nou „creier” pe câmpul de luptă
Bugete de apărare europene în explozie, roiuri de drone ieftine care satură frontul și radare de miliarde lovite cu muniții de câteva sute de dolari. În acest nou tablou, Leonardo DRS susține că avantajul nu va veni din „mai multe arme”, ci din date mai bune, senzori mai inteligenți și inteligență artificială împinsă până la nivelul fiecărui tanc și vehicul de luptă.
Europa la punct de cotitură: bani mai mulți, vulnerabilități mai vizibile
Ani la rând, multe state europene au cheltuit „la limită” sau sub pragul de 2% din PIB pentru apărare, cerut de NATO. Situația a fost criticată fățiș de Washington, dar abia schimbarea brutală a mediului de securitate – cu invazia rusă în Ucraina în prim-plan – a forțat trezirea.
„Vedem creșteri dramatice ale cheltuielilor și programe de modernizare a forțelor în toată Europa”, explică Bill Guyan, Senior Vice President Business Development și președinte al diviziei internaționale Leonardo DRS.
În timp ce în SUA armata de uscat riscă să devină „plătitorul de notă” pentru alte programe majore de modernizare – de la apărare antirachetă la construcții navale și aviație –, există zone de forțe terestre care cresc clar:
- apărare aeriană și antirachetă;
- capabilități counter‑UAS (anti‑drone);
- comandă și control de nouă generație.
În Europa, ani de modernizare amânată și efective reduse au creat un sentiment acut de vulnerabilitate. Multe armate au descoperit că nu au suficiente arme, nu au suficiente sisteme și, mai grav, că o parte dintre cele existente nu au fost modernizate corespunzător. Pe deasupra, industria de apărare a multor state nu poate produce suficient de repede pentru a „absorbi” noile bugete.
De la GPS la managementul luptei: cum a devenit COP-ul „oxigen” pentru front
Primele sisteme moderne de management al luptei s-au construit pe o revoluție aparent simplă: GPS-ul.
- Trupele au putut nu doar să știe cu precizie unde se află,
- ci și să partajeze acea poziție cu toate forțele prietene.
Odată cu îmbunătățirea comunicațiilor, aceste sisteme de „force tracking” s-au transformat în adevărate platforme de comandă și control:
- mesagerie tactică (inițial text simplu, apoi formate complexe);
- transmitere de grafice, overlay-uri, ordine;
- distribuția rapidă a informației către toate eșaloanele.
„Capabilitățile de Battle Management System erau cândva un diferențiator. Acum au devenit pragul minim pentru o armată modernă”, spune Guyan. Iar în contextul „revoluției” aduse de sistemele robotizate și fără echipaj, rolul lor devine vital.
Explozia dronelor de clasă 1 a creat o nouă realitate:
există mult prea multe drone pentru a fi gestionate exclusiv de apărarea aeriană și antirachetă clasică. Fiecare soldat, fiecare vehicul e potențială țintă.
Aici intervine BMS:
- preia datele de la senzori;
- le transmite rapid către restul forțelor;
- construiește și menține Common Operational Picture (COP) – o imagine comună a câmpului de luptă, accesibilă tuturor.
În era dronelor, COP-ul nu mai e un „lux digital”; devine oxigen informațional pentru supraviețuire și coordonare.
Cum arată o arhitectură anti‑drone credibilă: straturi, nu soluții magice
Statele NATO au ajuns la un consens: nu există o soluție unică anti‑UAS. Motivele:
- dronele diferă masiv ca viteză, altitudine, profil radar;
- poartă de la camere comerciale până la încărcături explozive;
- costă de la câteva sute la zeci de mii de dolari și pot fi letale dacă își ating ținta.
„Nu există un singur mecanism de detecție sau de neutralizare care să acopere întregul spectru de amenințări”, avertizează Guyan. Rezultă câteva principii clare:
- Detecție multi-strat – radare mari, de anvergură, combinate cu radare mai mici, mobile, montate pe vehicule sau platforme transportabile.
- Mijloace multiple de angajare – de la bruiaj și efecte electronice, până la interceptor cinetic sau muniție programabilă.
- Integrare și suprapunere – sistemele trebuie să funcționeze ca o rețea, să își transfere ținte, să se completeze, astfel încât să nu rămână „găuri” exploatabile.
Inamicul va vâna invariabil senzorii statici, scumpi, cunoscuți – „exquisite systems”. De aceea, arhitectura trebuie să includă:
- sisteme high-end, cu acoperire vastă și capacitate multi-țintă;
- numeroase radare și senzori mai mici, care contribuie la COP și oferă redundanță.
„Rezultatul este un mozaic de fragmente de informații, asamblate într-o imagine comună care oferă comandantului cea mai bună înțelegere posibilă a câmpului de luptă”, sintetizează Guyan.
Lecțiile dure din Ucraina, Israel și Iran: când radarele de miliarde sunt lovite cu drone ieftine
Mult timp, apărarea antiaeriană și antirachetă de înaltă clasă a fost apanajul câtorva țări bogate. Radare fixe sofisticate, amplasamente masive, costuri uriașe.
Conflictele recente au arătat însă un paradox:
radare de miliarde pot fi lovite de drone care costă o fracțiune infimă.
„În Ucraina, Israel și Iran, am văzut cum inamicul știe exact unde sunt acești senzori excepționali, fixați, scumpi, și îi prioritizează pentru lovituri timpurii și reușite”, explică Guyan. Odată neutralizați acești „ochi”, apărarea rămâne brusc mai oarbă.
Soluția emergentă: un „nor” de radare mai mici, mobile, conectate în rețea:
- completează zonele neacoperite după ce sistemele de vârf au fost distruse;
- în lipsa completă a sistemelor „exquisite”, pot oferi, prin număr și rețea, o imagine operațională suficient de bună pentru apărare.
„În Ucraina și în Israel, un ansamblu rețelizat de radare mici, mobile, cu cost redus, a reușit să umple golurile – sau, în unele zone, să înlocuiască total acoperirea marilor senzori”, arată Guyan.
Leonardo DRS se revendică drept unul dintre jucătorii-cheie în furnizarea acestor radare mobile și transportabile pentru counter‑UAS, care operează deja în constelații rețelizate în ambele teatre și „salvează vieți”.
„Cantitatea acestor radare devine, în sine, o calitate: densitatea lor oferă reziliență. Odată conectate, creează din nou acea imagine‑mozaic a spațiului aerian”, subliniază Guyan.
AI în cloud nu e suficient: de ce „inteligența” trebuie mutată în tanc și în dronă
Deși se vorbește mult despre AI la nivel de cartier general și cloud, Guyan argumentează că adevărata schimbare va veni când inteligența artificială coboară la nivel de platformă – în tancuri, vehicule de luptă și platforme fără echipaj.
US Army testează agresiv acest concept în exercițiile Next Generation C2 (NGC2) cu Divizia 4 Infanterie și Divizia 25 Infanterie, încercând să răspundă la câteva întrebări dificile:
- cum ajunge AI-ul efectiv pe câmpul de luptă;
- cum se construiește un „data management layer” coerent între sisteme diferite;
- cum identifici o țintă cu un sistem și o lovești cu altul, în alt domeniu și, uneori, la altă națiune sau forță.
Aceste probleme sunt agravate de o realitate simplă:
AI-ul dependent de cloud este vulnerabil la războiul electronic.
- are nevoie de rețele stabile, cu lățime de bandă mare, neperturbate;
- presupune trimiterea datelor brute către cloud, procesarea acolo, apoi trimiterea înapoi a informației utile.
„Știm că adversarul va încerca tot ce poate pentru a rupe rețeaua. Știe că forțele occidentale sunt profund dependente de rețele”, avertizează Guyan.
Exemplul Ucrainei, unde Rusia a reușit în mod repetat să perturbe comunicațiile și GPS-ul, este grăitor.
AI la „edge”: vehiculul de luptă devine centru de date tactic
Răspunsul Leonardo DRS: mutarea puterii de calcul AI la marginea rețelei, direct în platforme:
- în tancuri;
- în vehicule blindate de infanterie;
- în platforme fără echipaj, aeriene și terestre.
Prin integrarea unui procesor AI în vehicul, toate datele de la bord devin „materie primă” pentru inteligență tactică locală:
- senzori de vedere pe timp de noapte folosiți de șofer, trăgător, comandant;
- radar de protecție activă pentru detectarea amenințărilor incoming;
- date GPS, inerțiale, parametri ai platformei.
„Toți acești senzori pot fi combinați într-un computer AI la bord, care să ajute comandantul să înțeleagă mai bine ce se întâmplă pe câmpul de luptă”, explică Guyan.
Ce poate face concret AI-ul la acest nivel?
- sinteza și analiza datelor – filtrarea „zgomotului” și evidențierea semnalului relevant;
- alerte și avertizări – notificări automate privind amenințări, anomalii, ținte apărute;
- identificare și prioritizare de ținte – propunerea unei ordini optime de angajare;
- acțiuni semi-automate – de exemplu, rotirea automată a turelei spre direcția unei amenințări detectate, câștigând secunde critice.
Leonardo DRS a dezvoltat o arhitectură software deschisă, SAGEcore™, care integrează datele de la senzorii de platformă și permite rularea de aplicații AI la edge.
Când rețeaua merge – și când cade: vehiculul ca senzor în rețea
Când rețeaua este funcțională, procesorul AI de pe vehicul poate:
- filtra și agrega datele brute;
- decide ce informație este relevantă pentru a fi trimisă în cloud;
- transforma vehiculul într-un „nod‑senzor” eficient într-o rețea mai largă multi-platformă.
Când rețeaua este perturbată sau compromisă:
- comandantul rămâne cu suficientă informație procesată local pentru a lua decizii critice;
- funcțiile AI de la bord pot continua să ajute la țintire, distribuție a focului, evitare a fratricidului.
Un exemplu practic:
patru tancuri observă același grup de ținte inamice care se apropie. Fără coordonare inteligentă, două tancuri pot trage asupra aceleiași ținte, irosind muniție. Cu:
- procesare locală pe fiecare vehicul;
- un minim de comunicații robuste între tancuri;
se poate împărți portofoliul de ținte astfel încât fiecare proiectil să conteze, iar dublările de foc să fie evitate pe cât posibil.
„A decongestiona mintea comandantului”: adevărata miză a AI la marginea frontului
Pentru Guyan, avantajul real al AI-ului la edge nu este doar tehnic, ci cognitiv:
- reduce sarcina mentală a comandantului într-un mediu saturat de informații;
- accelerează ciclul „observare–orientare–decizie–acțiune”;
- permite luarea unor decizii mai bune, mai rapide, cu resurse limitate.
Într-un câmp de luptă în care drone de câteva sute de dolari pot neutraliza platforme de milioane, „a deține marginea” nu mai înseamnă doar tunuri mai mari sau rachete mai rapide. Înseamnă:
- să vezi mai repede;
- să înțelegi mai bine;
- să decizi mai inteligent.
Iar pentru Leonardo DRS, răspunsul stă într-o combinație de:
- senzori și radare distribuite, mobile, integrate într-o arhitectură de tip mozaic;
- sisteme avansate de Battle Management care construiesc și împart COP-ul;
- inteligență artificială împinsă până la nivelul fiecărei platforme de luptă.
„AI-ul la edge va reduce povara cognitivă pentru comandanți și va susține decizii mai rapide și mai bune. Asta le va permite forțelor militare să dețină cu adevărat marginea câmpului de luptă”, conchide Guyan.
Exclusiv
DOSARELE I.P.J. Prahova „GRĂDINIȚA DE CADRE” – SEZONUL XXXII. Împăratul” fără coroană al xanaxului: Cum a rămas incompatibilul Marcel Bălan cu buza umflată și cu DGIPI-ul la ușă
Republica de la Ploiești tremură sub pașii „Doi și-un sfert”, în timp ce visul de mărire al comisarului șef Marcel Bălan s-a amânat pentru o dată incertă, lăsându-l doar cu ștampila de incompatibil de la ANI și cu umbra cătușelor DIICOT deasupra capului.
Prahova, acest județ unde legea se scrie cu „Xanax” și se semnează pe contracte de împrumut false, a fost la un pas de a-și vedea „zeul” înscăunat oficial. La sediul IPJ Prahova se pregătea o mascaradă cu titlu de concurs pentru șefia instituției. Singurul gladiator intrat în arenă? Nimeni altul decât celebrul comisar șef Marcel Bălan, cel care se vedea deja stăpân peste destinele polițiștilor prahoveni. Ginel Preda, actualul interimar, a făcut un pas lateral, lăsând drum liber „caracatiței”. Dar, ce să vezi? Când șampania era deja la rece, a intervenit „serviciul de curățenie” al M.A.I.
DGIPI a tras frâna de mână: Concursul s-a amânat, „dosariada” a început
Lovitura de teatru a venit chiar de unde Bălan se credea mai protejat. DGIPI a intrat cu bocancii în scenariul de parvenire al comisarului, reușind să stopeze și să amâne concursul până la jumătatea lunii august 2026. În timp ce acoltii săi din SICE și SIPI aruncau deja pe piață fumigene despre „dosare penale” fabricate contestatarilor pentru a-i intimida, realitatea din teren arată o imagine mult mai sumbră pentru „clanul nod în papură”.
Surse bine informate confirmă că DGIPI și-a făcut treaba profesional, iar norii grei care s-au abătut asupra acestei caracatițe nu sunt doar de ploaie, ci de „furtună” judiciară. Pe fir au intrat structuri grele de la București, inclusiv DIICOT, care au deschis dosare pe numele celor care se credeau intangibili sub „bagheta” lui Bălan.
Incompatibilitatea cu ștampilă: Când nevasta e subalternă și legea e opțională
După ani de zile în care ziarul de investigații Incisiv de Prahova a urlat în pustiu despre anomalia de la vârful IPJ, Agenția Națională de Integritate (ANI) a pus punctul pe „i” la data de 09.03.2026. Verdictul este devastator: Marcel Bălan este oficial incompatibil! Articolul 79 din Codul Administrativ a fost călcat în picioare cu o nonșalanță demnă de o cauză mai bună.
Să ne înțelegem: domnul comisar șef o coordona (si o coordoneaza, cu tupeu) direct pe doamna Carmen Bălan, soția sa, într-o simbioză administrativă care ar face geloasă orice afacere de familie. În timp ce „Doamna Nod în Papură” vâna polițiști incomozi prin secții, soțul veghea ca sistemul să rămână etanș. Totul sub ochii îngăduitori ai unei conduceri care a ignorat petrecerile cu interlopi la care Marcel Bălan participa vesel, în timp ce soția sa, teoretic, îi ancheta pe respectivii „clienți”.
Cum se fabrică infractori la SICE
Dacă schema incompatibilității e doar o „găinărie” administrativă, metodele de lucru de la SICE Prahova, sub oblăduirea lui Bălan, frizează patologicul.
Acesta este stilul „școlii Bălan”: presiune, cinism și vânătoare de „Oscaruri” profesionale (acele sporuri de 50%) pe spatele unor destine frânte. Comisarul Mateescu Ruxandra, un „produs exemplar” al acestui sistem, a învățat bine lecția: nu contează adevărul, ci „cât trebuie să iasă” la calculul final pentru a raporta succesul.
Țambalul CAR: 1,7 milioane de lei furați cu pixul și protejați cu tăcerea
Nu putem uita nici de „Caracatița White Tower” și de dosarul penal 4621/P/2023, unde Incisiv de Prahova și, ulterior, Mediasud (la 9 mai 2026), au arătat cum polițiștii prahoveni s-au transformat în cămătari cu epoleți. Schema „giranților proști” a îngropat zeci de oameni în datorii, cu un prejudiciu de 1,7 milioane lei, în timp ce autorii, polițiști „deștepți”, au ieșit liniștiți la pensie.
În timp ce DGA se laudă cu prinderea unor agenți care iau 200 de lei șpagă, la IPJ Prahova batista e pusă ferm pe țambalul de peste un milion și jumătate de lei. Nicio percheziție, niciun document ridicat, doar mult praf depus pe dosarele care ar fi trebuit să curețe sistemul de „delfinii” corupției.
„Grădinița de cadre” se transformă în curtea DIICOT
Finalul serialului de impunitate se apropie însă cu pași repezi. Amanarea concursului până în august 2026 (la jumatatea lunii) este semnalul clar că „Grădinița de Cadre” de la IPJ Prahova, așa cum a fost botezată în investigațiile Incisiv de Prahova, este acum sub microscopul autorităților centrale.
Marcel Bălan, cel care visa să devină Inspector Șef pe cadavrele morale ale subalternilor, se trezește acum că „supravegherea totală” a DGIPI nu era doar o legendă de hol. Urgia vine, iar de data aceasta nicio influență de familie (nici macar aia din „Campina”!) nu mai pot opri tsunami-ul de dosare penale care se scurg de la București spre Ploiești. Dreptatea nu se mai cântă la țambal, ci se scrie cu litere de tipar în rechizitoriile DIICOT. Stați aproape, căci „Grădinița” tocmai a rămas fără educatori! Vom reveni, cu mare placere! (Cerasela N.).
Exclusiv
Protejat: DOSARELE I.P.J. Prahova „GRĂDINIȚA DE CADRE” – SEZONUL XXXI. EDIȚIE SPECIALĂ:– ZOOTEHNIE PENALĂ ȘI TRĂDARE LA BĂICOI
Exclusiv
Procurorul (ex) „Portocală” la prânz, cu justiția la desert: Fostul procuror-fabrică de dosare se plimbă cu Mercedes-ul pe cazul „viața bună”
După ce a primit a doua excludere din magistratură pentru dosarul „Tigăile lui Ghiță”, eroul nostru pare să aibă o problemă mai presantă: traficul din București de luni dimineață.
Iată-l, Doamne-ajută, pe băiatul nostru! După ce Înalta Curte de Casație și Justiție i-a dat, al doilea șut în fund definitiv din sistem – să nu uităm, pentru fabricarea dosarului „Tigăile lui Ghiță” – Mircea Negulescu, alias „Portocală”, pare că și-a găsit o nouă vocație: șofer de ride-sharing de lux pentru el însuși.
De la „Unitatea de elită (DNA ST Ploiesti)” la unitatea de elită automobilistică: de la dosare praf la cauciucuri premium.
Căci, în timp ce completul de cinci judecători supremi – Mariana Constantinescu, Elena-Carmen Popoiag, Ionel Barbă, Mărioara Isailă și Cristina Truțescu – îi dădeau cu ciocanul pe masă și îi întârziau cu încă trei ani orice vis umed de revenire în profesie, „Portocala” făcea naveta. Nu la tribunal, ci spre capitală. Luni, la 7:30, ochiul nostru investigativ l-a prins la volanul unei limuzine Mercedes E Class, penultimul model, culoare maro/cafea cu lapte, cu numărul de înmatriculare făcând un omagiu sistemului pe care l-a părăsit forțat: PH 71 JUD.
Slab, îmbătrânit, dar cu gravitație și o mașină care nu glumește. Doar dosarele lui erau de glumă.
Un interviu nu a putut fi luat, dar la geam se vedea clar: ochi de vedere pe nas, fizic slăbit, îmbătrânit.
Efectele excluderii, probabil. Dar, să nu ne lăsăm păcăliți de aparențe! „Slab, slab dar tot îi merge bine la bunăstarea pe care o arată”, notează reporterul nostru. Adevărul e că Mercedes-ul acela, pe sensul de mers spre Piața Presei Libere (dinspre Ploiești spre București), chiar lângă Fântâna Miorița, spune mai multe decât o mie de sentințe. Spune că, deși fabricarea de probe a fost o „gravă neglijență” (cum scrie frumos în art. 99 lit. t din Legea 303/2004) și deși a dat în vileag secretul anchetei (art. 99 lit. j), fabricarea de bani pentru o mașină de 50.000 de euro pare să-i meargă impecabil.
Savu plătește cu 20% din salariu, Onea cu spălătura definitivă, Portocala plătește cu benzină premium.
Să ne amintim pedepsele colegilor săi din aceeași „afacere” care a făcut praf justiția română: Alfred Savu, fostul executant, a luat doar o tăiere de salariu cu 20% pentru 6 luni – pentru că a făcut puține acte de urmărire penală în dosarul fabricat. O pedeapsă de cățel cuminte. Lucian Onea, fostul șef, și-a luat spălătura definitivă de la CSM, menținută și de ICCJ. Dar Portocala? Portocala, autorul principal, cel care a transformat ancheta într-o comedie neagră, pare să plătească cu nervii la volan în traficul de dimineață. Excluderea din magistratură (art. 100 lit. e) îi dă, totuși, timp liber să se plimbe. Poate căută inspirație pentru un nou dosar? „Tigăile lui Ghiță 2: Răzbunarea Mercedes-ului”?
Minuta ICCJ spune „definitivă”. Viața de luni dimineață spune „Mercedes”.
Iată paradoxul suprem, mai comic decât orice pamflet: în timp ce Minuta Înaltei Curţi nr. 24/2026 pomenește grav despre „reaua credință incompatibilă cu garanțiile funcției judiciare”, cetățeanul Negulescu demonstrează o credință de fier în altceva: piața auto second-hand de lux. Dosarul 113/P/2016 s-a sfârșit în clasare și rușine națională. Dar mașina cu numărul PH71JUD merge înainte, un monument ambulant al unei epoci în care „elita” justiției făcea dosare pe bandă rulantă și, se pare, își lua mașini pe banda rapidă.
Concluzie: Când justiția dă excludere, viața dă Mercedes. Doar să ai tupeu.
Așadar, dragă cititorule, data viitoare când vezi un Mercedes maro în trafic, cu număr de PH și JUD, uită-te bine. S-ar putea să fie o lecție vie în mișcare: cum să transformi o carieră naufragiată în justiție într-un sejur confortabil pe autostrăzile bunăstării personale. Doar să nu cauți, te rog, „gravă neglijență” în mecanism. Ăla, la fel ca și dosarele lui, s-ar putea să fie fabricat. (Irinel I.).
DOSARELE I.P.J. Prahova „GRĂDINIȚA DE CADRE” – SEZONUL XXXII. Împăratul” fără coroană al xanaxului: Cum a rămas incompatibilul Marcel Bălan cu buza umflată și cu DGIPI-ul la ușă
Republica de la Ploiești tremură sub pașii „Doi și-un sfert”, în timp ce visul de mărire al comisarului șef Marcel...
Protejat: DOSARELE I.P.J. Prahova „GRĂDINIȚA DE CADRE” – SEZONUL XXXI. EDIȚIE SPECIALĂ:– ZOOTEHNIE PENALĂ ȘI TRĂDARE LA BĂICOI
Nu există niciun rezumat deoarece acesta este un articol protejat.
Procurorul (ex) „Portocală” la prânz, cu justiția la desert: Fostul procuror-fabrică de dosare se plimbă cu Mercedes-ul pe cazul „viața bună”
După ce a primit a doua excludere din magistratură pentru dosarul „Tigăile lui Ghiță”, eroul nostru pare să aibă o...
FEUDA LUI GRECU: MAISAL, SECHESTRAT ÎN CHILOȚII CONTABILITĂȚII MAI, ÎN TIMP CE POLIȚIȘTII SUNT UMILIȚI PRIN TRIBUNALE
În timp ce România se pretinde stat de drept, la vârful Ministerului Afacerilor Interne (MAI), legea se oprește brusc la...
„Jos labele de pe Ministrul Barbu!”: Fermierii prahoveni rup tăcerea și îi fac „pe genunchi” pe rachetiștii mafiei antigrindină
Într-o țară în care miniștrii Agriculturii au trecut de-a lungul anilor prin minister ca gâsca prin apă, Florin Barbu pare...
Racheta de aur în fondul de ten al Guvernului: Cum să toci 100 de milioane păzind norii, în timp ce „mafia antigrindină” bombardează doar bugetul de stat
România a reușit imposibilul: a inventat „Șomajul Tehnic de Lux pentru Obiecte Zburătoare”. În timp ce fermierii își numără boabele...
Marea impostură salarială din Poliție: Cum sunt „furați” legal mii de agenți printr-o grilă fantomă, înghețată de 16 ani
O investigație explozivă publicată de Sindicatul S.P.R. „Diamantul”, sub semnătura liderului sindical Emil Pășcuț, scoate la iveală un mecanism diabolic...
Tăcerea ordinei: Când ierarhia în MAI devine scuză pentru abuz
Ierarhie, disciplină, impunere — și o cultură a tăcerii Potrivit Fundației Friedrich‑Ebert (FES) România, primul studiu național dedicat hărțuirii sexuale...
Republica Rachetei, desființată de cerul liber: fermierii, Curtea de Conturi și Forumul APPR pun „mafia antigrindină” la zid
Când cerul face ce n‑au făcut miniștrii: doi ani fără rachete, doi ani cu adevărul în câmp Două lucruri nu...
De la cai „intact dopați” la autobuze îngropate în datorii: Imperiul lui Nae de pe hipodrom și din TCE
Cum se face mișto de lege, de cai și de ploieșteni, cu același personaj la butoane ȚINUTUL VINULUI, ȚINUTUL DOPAJULUI,...
Garda de Mediu Prahova – „Bodycam pe mute și nasul înfundat”. Tudorache, Diaconu și parfumul rusesc de Lukoil (I)
Interimat etern, competență terminală Garda de Mediu Prahova a ajuns o instituție care trăiește din improvizații, interimate și telefonul „șefului...
Grădina spiritelor cu băncuțe: Cum a votat consiliul în transă și a plătit Câmpina nota (I)
Când “proiectul de suflet” devine gaură la buget Câmpina, capitala națională a ședințelor cu spirite, își anunță noul sezon: Parcul...
Cum a devenit o pensie militară manual de jaf „legal” și corecție rușinoasă pentru MAI
„Grecu v-a furat, eu v-am dat!” – cu această frază tăioasă rezumă Emil Pascut, de la Sindicatul Diamantul, ceea ce...
După un an de amânări, MAI „trage pe dreapta” polițiștii tineri: cum își sabotează statul propriii oameni
De la „eroi în criză” la „marfă perisabilă”: polițiști folosiți și abandonați la termen de expirare Sindicatul Europol atrage din...
Doi ani fără rachete, doi ani cu adevărul pe câmp: cum i‑a obligat cerul pe Tánczos & „mafia antigrindină” să recunoască ce scriau Incisiv de Prahova și fermierii de la început
CÂND CERUL FACE CE N‑AU FĂCUT MINISTRELE, SENATORII ȘI DIRECTORII CU RACHETA ÎN BUZUNAR Două lucruri nu pot fi mituite:...
-
Exclusivacum o zi
„Jos labele de pe Ministrul Barbu!”: Fermierii prahoveni rup tăcerea și îi fac „pe genunchi” pe rachetiștii mafiei antigrindină
-
Exclusivacum 16 ore
DOSARELE I.P.J. Prahova „GRĂDINIȚA DE CADRE” – SEZONUL XXXII. Împăratul” fără coroană al xanaxului: Cum a rămas incompatibilul Marcel Bălan cu buza umflată și cu DGIPI-ul la ușă
-
Exclusivacum 5 zileDosarul care i-a rupt pe procurori de oboseală: plângerea politistului Vitalie Josanu, cărată pe targă între parchete
-
Exclusivacum 3 zile
De la cai „intact dopați” la autobuze îngropate în datorii: Imperiul lui Nae de pe hipodrom și din TCE
-
Exclusivacum 4 zileRepublica de la poarta fabricii Coca-Cola Ploiesti: boieri cu camere, butoaie rătăcite și teatru ieftin pe bani grei
-
Exclusivacum 16 ore
Protejat: DOSARELE I.P.J. Prahova „GRĂDINIȚA DE CADRE” – SEZONUL XXXI. EDIȚIE SPECIALĂ:– ZOOTEHNIE PENALĂ ȘI TRĂDARE LA BĂICOI
-
Exclusivacum 4 zile
Doi ani fără rachete, doi ani cu adevărul pe câmp: cum i‑a obligat cerul pe Tánczos & „mafia antigrindină” să recunoască ce scriau Incisiv de Prahova și fermierii de la început
-
Exclusivacum 3 zile
Grădina spiritelor cu băncuțe: Cum a votat consiliul în transă și a plătit Câmpina nota (I)