Solicitarea Ministerului Culturii: aplicarea stimulentelor de performanță din 2027

În cadrul unei ședințe de lucru desfășurate la Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, Ministerul Culturii a cerut ca, începând cu anul 2027, prevederile articolului 22 privind stimularea performanței să fie aplicate în toate instituțiile publice de cultură.

Potrivit Ministerului Culturii, obiectivul a fost introducerea unui mecanism generalizat de premiere a performanței în sectorul cultural, odată cu noua Lege a salarizării unitare. Propunerea nu a fost însă acceptată în forma sa inițială, din cauza lipsei unor criterii obiective, unitare, pe baza cărora să poată fi acordate aceste premii în domeniul culturii.

Răspunsul Ministerului Muncii: program-pilot pentru definirea criteriilor

În acest context, Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale a propus lansarea unui program-pilot dedicat stabilirii criteriilor de performanță în cultură.

Programul urmează să fie testat în anul 2027 într-un număr limitat de instituții culturale, iar, în funcție de rezultate, din 2028 mecanismul ar putea fi extins la nivelul întregului sistem public de cultură. Scopul explicit este identificarea unor indicatori obiectivi pe baza cărora să poată fi acordate, în mod transparent și echitabil, premiile de performanță.

Două ministere, aceeași masă de dialog: performanța, da; improvizația, nu

În timpul aceleiași ședințe de lucru, Ministerul Culturii a reiterat solicitarea de aplicare, din 2027, a articolului 22 privind stimularea performanței în toate instituțiile de cultură. Ministerul Muncii a menținut însă poziția conform căreia, în lipsa unor criterii clare de evaluare, un astfel de mecanism nu poate fi introdus direct la scară națională.

De aici a rezultat varianta de compromis: testarea, în regim pilot, a unui sistem de criterii și indicatori măsurabili, înainte de generalizarea acestuia.

Propunerea Ministerului Culturii: 12 instituții în frontul de testare

Ministerul Culturii a transmis Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale o propunere de modificare a proiectului noii Legi a salarizării unitare, document în care sunt detaliate și elementele programului-pilot. Potrivit comunicării oficiale a Ministerului Culturii (sursa: comunicatul public disponibil pe www.cultura.ro), au fost selectate 12 instituții culturale reprezentative:

• Opera Națională București
• Opera Română Craiova
• Centrul Național al Dansului București
• Teatrul Național „I.L. Caragiale” București
• Teatrul Maghiar de Stat Cluj-Napoca
• Muzeul Național de Istorie a României
• Complexul Național Muzeal ASTRA Sibiu
• Muzeul Județean Mureș
• Biblioteca Națională a României
• Biblioteca Județeană „Octavian Goga” Cluj
• Filarmonica „George Enescu” București
• Filarmonica Banatul Timișoara

Selecția, arată Ministerul Culturii, a ținut cont de mai multe criterii: reprezentarea principalelor domenii artistice și culturale (spectacole, muzică, dans, patrimoniu muzeal, biblioteci), distribuția teritorială, tipologia instituțiilor și tipul de subordonare (centrală și locală).

Pilot de analiză, nu de premiere: cum va fi folosit mecanismul

Ministerul Culturii subliniază că programul-pilot nu înseamnă acordarea imediată de premii de performanță în aceste 12 instituții, ci are ca obiectiv principal analiza activității lor pentru definirea unor criterii obiective.

Vor fi urmărite aspecte precum capacitatea de atragere a publicului, dezvoltarea de proiecte relevante, impactul cultural generat și modul de utilizare a resurselor publice. Pe baza acestor analize, se vor putea contura modele de evaluare aplicabile ulterior la nivelul întregului sistem.

După 2027: de la experiment la extindere națională

La finalul perioadei pilot, rezultatele vor sta la baza deciziilor privind extinderea mecanismului de premiere a performanței către toate instituțiile culturale din România.

Ministerul Culturii arată, în documentele transmise partenerilor de dialog, că performanța trebuie nu doar recunoscută, ci și remunerată în mod adecvat. Instituțiile care demonstrează capacitate de inovare, relevanță culturală și eficiență în utilizarea banilor publici ar trebui să aibă la dispoziție instrumente moderne de motivare și recompensare a personalului.

Corectarea inechităților salariale: prioritate pentru serviciile deconcentrate

În consultările care au continuat ieri pe marginea proiectului noii legi a salarizării unitare, Ministerul Culturii a insistat și asupra unei alte teme sensibile: situația serviciilor publice deconcentrate din domeniul culturii.

Aceste structuri, cu rol esențial în protejarea, conservarea și prezervarea patrimoniului cultural național, ar suferi în prezent de dezechilibre salariale care nu reflectă nici responsabilitatea, nici complexitatea muncii specialiștilor implicați. Ministerul Culturii susține că aceste realități trebuie corectate în noul cadru legislativ privind salarizarea.

Dialog în curs: negocieri prelungite, mize pe termen lung

Reprezentanții Ministerului Culturii anunță că discuțiile cu partenerii sociali și instituționali vor continua și în cursul săptămânii viitoare.

Miza acestor negocieri este dublă: pe de o parte, crearea unui mecanism coerent de recunoaștere a performanței în cultură, pe de altă parte, corectarea dezechilibrelor salariale care afectează profesioniștii din domeniu. Rezultatul va influența, pe termen lung, capacitatea instituțiilor culturale din România de a atrage, păstra și motiva resursa umană de care depinde, în mod direct, calitatea vieții culturale la nivel național.