Un caz ce ridică semne de întrebare asupra neutralității magistraților a ajuns în atenția publică, iar acum și a Inspecției Judiciare. Faimosul judecător Ioan Fundătureanu de la Curtea de Apel Pitești, cunoscut și sub pseudonimul „Jean Corectu” și asociat cu mișcarea #rezist, este ținta unor cercetări disciplinare după ce ar fi sărbătorit public, pe platformele de socializare, victoria lui Nicușor Dan la alegerile prezidențiale din mai 2025, așa cum a dezvăluit publicația Lumea Justiției.

Manifestări politice publice: O „victorie” sub semnul intrebării

Conform informațiilor apărute în septembrie 2025 în publicația Lumea Justiției, judecătorul Fundătureanu, poreclit ironic „Jean Corectu” pentru convingerile sale ferme, ar fi postat pe Facebook imagini și mesaje care celebrau succesul electoral al actualului președinte. Gestul, considerat de mulți ca o încălcare a principiilor de imparțialitate și aparență de neutralitate specifice magistraților, a fost făcut public, cu fotografii edificatoare, accesibile oricui. Această „sărbătoare” politică a stârnit rapid valuri de discuții în mediul juridic și nu numai, mai ales având în vedere profilul public al magistratului.

Inspecția judiciară se autosesizează: Posibilă abatere disciplinară

Repercusiunile nu au întârziat să apară. Surse din mediul judiciar indică faptul că Inspecția Judiciară s-a autosesizat și a demarat cercetările preliminare în cazul magistratului de la Pitești. Obiectul investigației vizează o posibilă abatere disciplinară de o gravitate aparte: „desfășurarea de activități cu caracter politic sau manifestarea convingerilor politice în public sau în timpul serviciului”. Această infracțiune disciplinară este prevăzută explicit la articolul 271 litera c din Legea numărul 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor.

Cazul judecătorului Ioan Fundătureanu este acum în faza de analiză, iar comunitatea juridică și opinia publică așteaptă cu interes maxim evoluția acestor cercetări. Decizia Inspecției Judiciare ar putea stabili un precedent important privind limitele de manifestare a opiniilor politice pentru magistrații români, reconfirmând sau redefinind, în practică, standardele de imparțialitate și independență ale justiției. (Irinel I.).

O apariție televizată a judecătoarei Raluca Moroșanu a generat în ultimele 48 de ore un val de comentarii în spațiul public, concentrate în mod neașteptat asupra alegerii sale vestimentare, în special a încălțămintei. Incidentul, care a stârnit dezbateri pe rețelele sociale și în „sistem”, a fost semnalat inițial de creatoarea de modă Dana Budeanu.

Apariția la TVR și reacțiile din mediul public

Judecătoarea Raluca Moroșanu, de la Curtea de Apel București, a participat recent la un interviu difuzat de TVR, ocazie cu care ținuta sa a atras atenția, declanșând discuții aprinse pe platformele online și în cercurile profesionale. Publicația „Lumea Justiției” menționează că încălțămintea purtată de aceasta a devenit un subiect de amplu interes și comentarii în mediul virtual.

Comentariul Danei Budeanu relansează discuția

Catalizatorul acestei polemici vestimentare a fost o postare pe Facebook a creatoarei de modă Dana Budeanu, care a distribuit o imagine cu magistrata și a adus în discuție alegerea încălțămintei. Postarea a fost preluată și distribuită de zeci de ori, alimentând dezbaterea despre adecvarea ținutelor în aparițiile publice ale unor personalități din sistemul de justiție.

Precedente vestimentare în lumea publică românească: De la Prună la Kövesi

Publicația „Lumea Justiției” extinde contextul, făcând o paralelă cu alte episoade vestimentare care au stârnit controverse în trecut, implicând figuri publice marcante din sfera justiției. Sunt menționate astfel de cazuri precum cel al fostei Ministrese a Justiției, Raluca Prună, a cărei vestimentație a fost subiect de discuție în presă, dar și cel al fostei Șefe DNA, Laura Codruța Kövesi, ale cărei accesorii vestimentare au generat, de asemenea, reacții în spațiul public. Aceste comparații subliniază sensibilitatea opiniei publice la imaginea oficialilor și a persoanelor publice din România, mai ales când este vorba de sistemul de justiție. (Irinel I.).