Apicultura românească, o moștenire seculară și o sursă vitală de existență pentru mii de familii, se află, conform ultimelor avertismente, în pragul colapsului. Deputata Grațiela Gavrilescu a lansat, printr-o declarație politică recentă în Parlament, un apel disperat către decidenți, cerând măsuri imediate pentru a salva sectorul de sub povara fiscală excesivă și a contracara invazia importurilor. „Este un demers mai mult decât justificat”, a subliniat Gavrilescu, atrăgând atenția asupra provocărilor tot mai mari care amenință să distrugă o industrie cu rădăcini adânci în istoria și economia țării.

Fiscalitate sufocantă: Stupii, tratați ca marfă de lux?

Una dintre principalele nemulțumiri ale apicultorilor vizează politica fiscală, percepută ca fiind de-a dreptul sufocantă. Începând cu acest an, relatează Grațiela Gavrilescu (conform declarației politice recente), apicultorii sunt obligați să achite impozite exorbitante pentru autoutilitarele folosite exclusiv pentru transportul stupilor. „Recenta măsură a Guvernului privind creșterea impozitelor pentru toate categoriile de mașini, indiferent la ce sunt ele folosite, îi lovește puternic și pe apicultori”, a avertizat parlamentarul. Aceste vehicule sunt taxate la fel ca și camioanele de marfă, cu o impozitare diferențiată, uneori în funcție de capacitatea cilindrică, alteori după masă. Acest tratament fiscal, considerat aberant, amenință să sufoce o activitate menționată încă de Herodot, pe care statul, în loc să o susțină, pare să o împingă spre faliment. Mai mult, majorarea TVA-ului la zahărul esențial pentru hrana albinelor contribuie la creșterea prețului final al mierii românești, într-un context economic deja fragil, marcat de o putere de cumpărare în scădere.

Invazia străină: O amenințare dulce-amară pentru mierea autohtonă

Pe lângă povara fiscală, apicultorii români se confruntă cu o concurență neloială, alimentată de importurile masive de miere ieftină, de calitate adesea îndoielnică. „Porțile deschise importurilor extracomunitare de miere ieftină, de slabă calitate și deseori falsificată sunt deschise tot mai larg pentru China, Ucraina și țările Mercosur!”, a denunțat ferm deputata Grațiela Gavrilescu. Acordul UE-Ucraina a generat deja o creștere cu 58% a cantității de miere fără taxe vamale în spațiul comunitar, intensificând presiunea asupra pieței interne. Situația riscă să se agraveze odată cu viitorul Acord Mercosur, care ar putea dubla importurile comunitare din aceste țări, de la 24.000 la 45.000 de tone de miere în următorii cinci ani – adică 10% din importul total extracomunitar, cu zero taxe vamale. Această avalanșă de produse, adesea falsificate și de o calitate inferioară, pune în pericol supraviețuirea producătorilor autohtoni și erodează grav încrederea consumatorilor în mierea românească.

SOS apicultura: Un strigăt disperat pentru salvarea unui sector strategic

„Încă o activitate extraordinară, din care România ar putea să câștige bani adevărați, este în pericol”, a continuat Grațiela Gavrilescu, într-o intervenție anterioară. Pe un ton categoric, parlamentarul a adresat un avertisment clar Guvernului: „Este timpul ca Guvernul să se trezească și să trateze cu toată seriozitatea această situație! Să reglementeze. Să susțină. Să controleze.” Deputata a insistat că apicultura trebuie considerată o excepție, inclusiv din punct de vedere fiscal, argumentând că „E mai presus de deficit, stimați guvernanți! Salvați-o, nu o distrugeți!”. Apelul său subliniază urgența unor măsuri concrete care să protejeze albinele, apicultorii și, implicit, biodiversitatea și economia României de o „foarfecă” a deficitului ce amenință să taie aripile unui întreg sector vital.

Speranța vine de la consumatori: Târgul Mierii, o șansă de salvare la Câmpina

Într-o intervenție recentă, parlamentarul Grațiela Gavrilescu a readus în prim-plan importanța strategică a apiculturii, reiterând necesitatea unei recunoașteri și susțineri sporite din partea statului, dar și din partea cetățenilor. Subliniind că „zilele trecute, scriam, aici, cât de importantă este apicultura pentru sănătatea noastră, a economiei, a mediului”, Gavrilescu a lansat un apel către consumatori: „Alegeți, de fiecare dată, produse ROMÂNEȘTI! Sunt gustoase și benefice pentru sănătatea dumneavoastră!”. Un exemplu concret al sprijinului necesar este Târgul Mierii, organizat la Câmpina până duminică. Acolo, pe lângă oportunitatea de a achiziționa „MIERE ADEVĂRATĂ”, vizitatorii pot învăța direct de la producători cum să o deosebească de produsele falsificate. Astfel, în pofida vânturilor potrivnice, un strop de speranță răzbate din inițiativele locale și din conștientizarea publicului larg.

Guvernul, măcelar:  Mimeaza transparență: România, o tară condusă pe… webex!

Într-o Românie în care prioritățile par a fi inversate cu o măiestrie demnă de circ, Guvernul s-a transformat, peste noapte, dintr-un apărător al cetățenilor într-un artizan al haosului intern. Sub masca unei „dezvoltări” pline de intenții dubioase, executivul pare hotărât să dinamiteze unul dintre pilonii statului: pensiile militare. Iar când vine vorba de dezbatere, „transparența” devine un simplu spectacol online, un fel de „Webex-ul Rușinii” unde vocile critice sunt silențiate de protocol și de un simplu click.

Ghilotina militarilor: Un proiect „pervers”, „noaptea ca hoții”!

Scandalul a izbucnit din subsolurile Ministerului Dezvoltării, unde, fără pic de rușine, a fost pus în dezbatere un proiect de Ordonanță de Urgență care, potrivit acuzațiilor sindicatelor din poliție și penitenciare, vizează distrugerea pensiilor militare. Nu este vorba de o „speculație sau fakenews”, ci de un mecanism „introdus explicit în textul proiectului de OUG de pe situl MDLAP”, așa cum subliniază vocile sindicale. Acest act normativ obligă Guvernul să modifice, în termen de doar 30 de zile, Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat. O acțiune catalogată drept „perversă” și executată „noaptea ca hoții”, prin ordonanță de urgență, ocolind dezbaterea publică reală.

Priorități străine, ostilitate internă: Când razboiul e la graniță, tu tai la interior!

Ironia amară atinge cote paroxistice când aflăm că, în timp ce România pompează, direct sau indirect, „peste 6 miliarde de euro anual” în sprijinirea eforturilor externe de apărare și ordine publică ale „altui stat vecin”, propriul sector de apărare, ordine publică și securitate națională este lăsat la mila tăierilor și a subfinanțării. Este un spectacol grotesc de solidaritate externă și ostilitate internă. „Nu spunem că România nu trebuie să își asume responsabilități miliare strategice,” precizează sindicatele (conform primului articol), „dar nu poți finanța un război extern în timp ce în interior creezi un conflict deschis între cetățeni și Guvern.” Oare Guvernul nostru își amintește de zicala lui Napoleon Bonaparte: „Un popor care nu vrea să-și hrănească propria armată va fi în curând forțat să o hrănească pe a altcuiva”? Sau își dorește, cumva, să testeze validitatea ei pe propria piele?

Zoom-ul rușinii: Cum se joacă de-a transparența pe banii noștri!

Culmea ipocriziei a fost atinsă de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, condus de ministrul Attila CSEKE. În loc să organizeze o dezbatere publică reală, conform Legii nr. 52/2003 privind transparența decizională, ministerul a ales să mimeze dialogul printr-o ședință exclusiv online, pe platforma Webex. O „transparență online” care, așa cum denunță președintele FSANP, Cosmin DOROBANȚU (citat în al doilea articol), „restrânge accesul efectiv la dezbatere” și transformă „obligația legală într-o formalitate administrativă.” Cu alte cuvinte, Guvernul ne invită la masă, dar ne servește o poză cu mâncare, sub pretextul că „așa e la modă” sau că „situația o impune”, deși nicio situație excepțională nu justifică această mascaradă. „Consultarea trebuie să fie reală, directă și efectivă,” tună DOROBANȚU, dar se pare că Guvernul preferă să discute cu o audiență pe mute, unde singura „interacțiune directă” este butonul de „leave meeting”.

Unirea face puterea (și plângerea penală): Sindicatele dau semnalul de alarmă!

Însă, indiferent de cât de mult ar încerca Guvernul să trateze dialogul social ca pe o formalitate bifată, reacția nu a întârziat să apară. Sindicatele din poliție și penitenciare, recunoscând că „unitatea este singura soluție”, au demarat un front comun. Federația Sindicatelor din Administrația Națională a Penitenciarelor (FSANP) a depus deja o plângere prealabilă împotriva Ministerului Dezvoltării, cerând revocarea deciziei de organizare online și convocarea unei întâlniri fizice. Mai mult, Cosmin DOROBANȚU avertizează că, în cazul persistenței acestei atitudini de „mimare a transparenței”, FSANP va formula „acțiune în contencios administrativ” și ia în calcul „sesizarea organelor penale competente pentru faptele săvârșite în exercitarea funcției publice.” Mesajul este clar: „apărarea, ordinea publică și siguranța națională nu pot fi tratate ca variabile de ajustare bugetară, în timp ce politicienii risipesc banii publici pe plata sinecurilor și contractelor cu dedicație,” așa cum afirmă sindicatele (conform primului articol).

Ticăloșie sau incompetență? Răspunsul e în OUG!

Întrebarea rămâne: Este vorba de o strategie politică „sănătoasă, asumată” sau de o „ticăloșie periculoasă pentru siguranța românilor”? Atunci când alegi să compensezi reducerea cheltuielilor bugetare prin tăierea pensiilor celor care au dedicat o viață apărării țării, în timp ce te prefaci că dezbați problema printr-o conexiune instabilă de internet, răspunsul pare să se contureze de la sine. Pare că Guvernul, în goana după niște euro aruncați aiurea sau după acoperirea unor găuri negre, este gata să creeze un conflict intern „mult mai amplu, virulent”. România merită mai mult decât o democrație pe ecran și o securitate națională tăiată la bucată. Este timpul ca Guvernul să înțeleagă că dialogul social nu se „mimează în momente critice,” ci se exercită „cu bună credință”. Altfel, reacția sindicală, și nu doar ea, va fi pe măsura batjocurii. (Cristina T.).