Programul de rachete nucleare Sentinel al Forțelor Aeriene Americane, destinat să modernizeze segmentul terestru al triadului nuclear, urmează să finalizeze o restructurare obligatorie chiar în acest an. Mișcarea pregătește terenul pentru ca racheta balistică intercontinentală (ICBM) modernizată să devină operațională la începutul deceniului viitor, conform unei declarații exclusive a generalului responsabil cu efortul.

O accelerare surprinzătoare pentru un program vital

Generalul Dale White, șeful de portofoliu cu raportare directă (DRPM) pentru sistemele majore de armament critice, a anunțat într-un prim interviu de la preluarea noului său rol că „restructurarea va fi completă în 2026, incluzând recâștigarea certificării Milestone B.” El a menționat că această etapă crucială va fi atinsă „probabil” în „a doua jumătate a anului.” Această veste este remarcabilă, având în vedere că anterior, programul Sentinel, marcat de probleme, era programat să obțină decizia Milestone B – terminologie a Pentagonului care semnifică încrederea în continuarea proiectării unui sistem de armament – abia la mijlocul anului 2027. Potrivit generalului White, echipa Sentinel, formată din Forțele Aeriene și partenerii industriali, inclusiv antreprenorul principal Northrop Grumman, este „mult mai avansată decât chiar ei înșiși își cred,” permițând echipei să atingă decizia mai rapid. „Cu siguranță nu am coborât ștacheta și nu ne-am asumat niciun risc făcând asta,” a subliniat White despre data accelerată.

De la costuri exorbitante la o nouă foaie de parcurs

Cu noul calendar în vedere, generalul White a estimat că viitoarea ICBM va atinge „capabilitățile inițiale la începutul anilor 2030,” o dată mai devreme decât estimările recente predominante, dar totuși cu ani mai târziu decât prognoza inițială de a desfășura racheta în 2029. Sarah Willoughby, vicepreședinte și director general al Northrop Grumman Strategic Deterrent Systems, a confirmat implicarea companiei: „Echipa Sentinel progresează rapid spre testele de zbor și producție, finalizând recent teste vitale de calificare a componentelor rachetei, reducerea riscului, inginerie digitală și eforturi de prototipare. În plus, Northrop Grumman va continua să elaboreze metode pentru a controla costurile, a accelera desfășurarea și a pune sistemul în funcțiune mai rapid.”

Amintim că, în iulie 2024, oficialii Pentagonului au dezvăluit că programul LGM-35A Sentinel, menit să înlocuiască rachetele Minuteman III vechi de decenii, a suferit o creștere abruptă a costurilor de aproximativ 81%, rezultând un preț de 141 de miliarde de dolari. Această creștere a declanșat ceea ce este cunoscut sub numele de încălcare Nunn-McCurdy, determinând oficialii să revoce o decizie Milestone B deja declarată și să inițieze o restructurare a programului despre care cel mai înalt oficial de achiziții al Pentagonului de la acea vreme a declarat că va duce la o întârziere de câțiva ani. Generalul White a menționat că estimarea de 141 de miliarde de dolari este încă tratată ca un plafon pentru program, precizând că cifra se va consolida odată ce Milestone B – unde biroul de Evaluare a Costurilor și Programelor al Pentagonului și Agenția de Analiză a Costurilor a Forțelor Aeriene își vor spune cuvântul – va fi atinsă oficial. Cu toate acestea, a adăugat el, nu au existat semne de creștere ulterioară a costurilor.

Provocările infrastructurii: Silozuri noi și „coregrafia” integrării

De la încălcarea Nunn-McCurdy, Forțele Aeriene au lucrat intens pentru a readuce programul pe drumul cel bun. Oficialii au declarat că principala provocare a fost reprezentată de complicațiile neprevăzute legate de modernizarea silozurilor de rachete, unul dintre cele mai mari proiecte de construcție din ultimele generații. Acest proces a relevat necesitatea unei schimbări cheie: în loc să reutilizeze silozurile existente Minuteman III, Forțele Aeriene se așteaptă acum că va trebui să construiască altele noi pentru a găzdui Sentinel. Cu planuri de modernizare a 450 de silozuri și de desfășurare a 400 de rachete Sentinel, acest lucru înseamnă că sute de noi locații ar putea trebui să fie excavate – ceea ce oficialii Forțelor Aeriene susțin că va economisi de fapt timp și bani, în comparație cu renovarea instalațiilor existente.

Necesitatea unor silozuri noi impune, de asemenea, o declarație suplimentară de impact asupra mediului, constând adesea într-un proces de revizuire îndelungat care urmărește să contabilizeze pe deplin modul în care comunitățile înconjurătoare ar putea fi afectate de proiectele la scară largă. Generalul White a declarat că revizuirea ecologică „va fi o zonă de focalizare a mea pentru a ne asigura că nu vom fi prinși în impacturile de mediu ale ceea ce încercăm să facem. Vom fi foarte proactivi în această privință.”

Odată ce revizuirea ecologică se va încheia și construcția va începe, o schimbare cheie inițiată ca parte a restructurării Nunn-McCurdy va face ca Corpul Inginerilor Armatei să însărcineze firmele de telecomunicații cu elemente precum instalarea a nenumărate mile de cablare nouă, în loc ca această lucrare să fie gestionată prin Northrop. Generalul White a declarat că oficialii „încă lucrează” pentru a decide dacă vor împărți în mod similar mai multe sarcini de contractare.

Între timp, Forțele Aeriene au continuat dezvoltarea rachetei Sentinel în sine, o sarcină care este oprită în mod normal în timpul restructurării programului. Forțele Aeriene intenționează acum să efectueze primul zbor pentru rachetă printr-o lansare de pe platformă în 2027. Dincolo de siloz și rachetă, există și problema încărcăturii utile. Noua ICBM va necesita o ogivă actualizată, W87-1, și un vehicul de reintrare denumit Mk21A, care este fabricat de Lockheed Martin. Generalul White a declarat că nu este îngrijorat de modul în care se vor alinia termenele pentru ogivă, vehiculul de reintrare și rachetă, argumentând că a existat „o mulțime de coregrafie pentru a ne asigura că totul se potrivește de la NC3 [comanda, controlul și comunicațiile nucleare] la acele sisteme și pentru a ne asigura că putem obține un sistem de armament complet.”

Viitorul descurajării: De ce nu Minuteman III?

În timp ce detaliile privind Sentinel sunt puse la punct, unii au sugerat că extinderea rachetelor Minuteman III ar servi drept soluție provizorie. Dar, deși un raport de supraveghere a constatat că durata lor de viață ar putea fi extinsă până în 2050, Forțele Aeriene au susținut că orice noi întârzieri riscă să facă ca unele ICBM-uri existente – dintre care unul a eșuat într-un test de lansare chiar în 2023 – să nu mai fie un factor de descurajare eficient. La rândul său, generalul White nu părea interesat să ia în considerare conceptul. Întrebat cum ar evalua necesitatea unui nou program de extindere a duratei de viață pentru flota Minuteman, care ar putea atenua orice întârzieri ulterioare, generalul a răspuns: „Nu știu dacă l-aș evalua deloc acum, dar nu l-aș numi probabil sub nicio formă.” „Înțelegem că nu putem avea o lacună în capabilități,” a declarat White despre tranziția la Sentinel. Vorbind în ziua în care tratatul New START cu Rusia a expirat oficial, White a adăugat că nu a observat încă niciun impact al expirării tratatului de control al armelor asupra proiectului Sentinel.

DRPM: O nouă abordare a achizițiilor Pentagonului

O modalitate prin care Pentagonul, sub secretarul Apărării Pete Hegseth, încearcă să accelereze programul Sentinel, precum și alte proiecte de apărare de înaltă prioritate, este prin restructurarea birocratică. După cum a fost raportat inițial, generalul White a fost numit DRPM pentru Sentinel și o serie de alte priorități de top, inclusiv un avion de vânătoare de nouă generație pentru Forțele Aeriene. Potrivit generalului White, noul rol, pentru care a fost confirmat în decembrie, a contribuit la consolidarea eficientă a autorității decizionale care este de obicei dispersată într-o vastă birocrație a Pentagonului.

„Autoritățile care mi-au fost acordate în calitate de manager de portofoliu cu raportare directă sunt: am autoritate de securitate, am autoritate tehnică, am autoritate bugetară, am autoritate de achiziție, am autoritate de angajare,” a explicat White. „Achiziția, prin însăși natura sa, este un set distribuit de decidenți, nu-i așa?” a continuat el. „Acest lucru nu este valabil pentru DRPM. Există o singură persoană. Acum voi valorifica toate aceste funcții, dar eu am autoritatea.” Totuși, el a subliniat că „nu vreau ca oamenii să creadă că ‘doar pentru că a apărut DRPM, înseamnă că totul este în regulă’.” „Mi se permite doar să concentrez o parte din energie și efort și să valorific toată activitatea care a fost făcută până acum și voi valorifica autoritățile DRPM, dacă vreți, pentru a continua pe acest drum,” a spus el.

Generalul White a accentuat în continuare că scopul său „este de a construi punți și de a crea parteneriate” în întreaga rețea de părți interesate din programul Sentinel, în special cu Departamentul Forțelor Aeriene, „astfel încât, atunci când aceste programe revin la un sens tradițional, să nu existe un decalaj de informații.” Rolul DRPM este un microcosmos al reformelor de achiziție implementate în întregul Departament al Apărării, unde Hegseth a susținut o abordare bazată pe „portofoliu” care urmărește să delege mai multă autoritate managerilor de program. „Modul în care percep DRPM este că restul departamentului va trebui să suporte procesul de transformare a achizițiilor. Va dura ceva timp, nu-i așa?” a declarat White. „Au existat o serie de programe pentru care pur și simplu nu avem timp să așteptăm transformarea achizițiilor.”

Legiuitorii sunt, de asemenea, părți interesate cheie în acest proces, iar unii au manifestat un interes puternic pentru Sentinel în urma încălcării Nunn-McCurdy. Generalul White, care a cultivat relații la Capitol Hill de-a lungul carierei sale în achiziții, a subliniat că membrii Congresului pot avea încredere că va rămâne comunicativ. „S-ar putea să fie diferit pentru Sentinel, dar nu va fi diferit cu mine,” a spus el. „Ei știu ce primesc de la mine și va fi o transparență completă și totală și un efort proactiv de a comunica toate lucrurile care se întâmplă cu programul.”