Administratie
Renvierea unui simbol: Cerbul lopătar se intoarce în pădurile României printr-un program ambițios de repopulare
După o lungă perioadă de absență din peisajul natural al zonelor de deal și câmpie, cerbul lopătar, una dintre cele mai impunătoare specii de erbivore din România, cunoaște o renaștere spectaculoasă. Grație unui program ambițios de repopulare, derulat de Asociația Vânătorilor și Pescarilor Sportivi (AJVPS), aceste animale elegante sunt reintroduse treptat în diverse păduri din țară.
O reîntoarcere spectaculoasă în Iași: După un secol de absență
Unul dintre cele mai notabile succese ale acestui demers este înregistrat în județul Iași, unde cerbul lopătar nu mai fusese observat de aproape 100 de ani. Anul trecut, AJVPS Iași a achiziționat 25 de exemplare din rezervații din România și Polonia, care au fost inițial plasate într-un țarc special amenajat pentru aclimatizare. Eforturile au dat deja roade: „Am amenajat țarcul ăsta de aclimatizare și deja avem 15 pui făcuți în țarc”, a declarat Marian Sebastian Florea, directorul AJVPS Iași, citat de știrileprotv. După perioada necesară de adaptare, aceste animale, împreună cu noua generație, vor fi eliberate în sălbăticie, numărul total al cerbilor lopătari care vor popula pădurile ieșene ajungând la 51.
De ce a dispărut un simbol: Factorii multipli din spatele colapsului demografic
Specialiștii subliniază că dispariția cerbului lopătar din anumite regiuni ale României a fost rezultatul unui cumul de factori. Schimbările climatice, distrugerea accelerată a habitatului natural prin defrișări masive și urbanizare necontrolată, precum și vânătoarea excesivă și braconajul, au contribuit semnificativ la declinul speciei. „Perioadele celor două războaie mondiale au generat un colaps demografic, extinderea agriculturii intensive, pierderea pădurilor de foioase au eliminat specia aceasta”, explică Mircea Lazăr, profesor la Universitatea de Științele Vieții din Iași.
Un succes replicabil: Botoșaniul, un model de recupereare, populația națională în creștere
Inițiative similare de repopulare au avut loc și în alte județe, demonstrând viabilitatea acestor programe. Un exemplu remarcabil este Botoșaniul, unde, în urmă cu 14 ani, 60 de exemplare au fost eliberate în păduri. Astăzi, populația locală de cerbi lopătari a atins un număr impresionant de aproximativ 200 de exemplare. La nivel național, datele furnizate de Ministerul Mediului sunt încurajatoare: România găzduiește în prezent aproape 8.000 de cerbi lopătari, o creștere semnificativă față de deceniile trecute.
Miza biodiversității: O strategie crucială pentru ecosistemele românești
Proiectele de reintroducere a cerbului lopătar sunt considerate esențiale nu doar pentru conservarea biodiversității, ci și pentru restabilirea echilibrului ecologic. Reintegrarea unei specii atât de importante readuce în ecosistemele românești un simbol al pădurilor, contribuind la sănătatea și dinamismul acestora. Aceste eforturi subliniază importanța intervenției umane responsabile în susținerea și protejarea patrimoniului natural al țării.
Administratie
Val de atacuri „spoofing”: Escrocheria telefonică ce imita băncile, o amenințare crescândă pentru utilizatorii Revolut
Administratie
România, noul pol european al securității cibernetice: De la gazdă la lider strategic
România se afirmă cu determinare pe harta strategică a Europei în domeniul securității cibernetice. Cu sediul Centrului European de Competențe în domeniul Securității Cibernetice (ECCC) la București, țara noastră deține astăzi un atu strategic de importanță vitală, o poziție pe care europarlamentarul Victor Negrescu o confirmă și o susține activ în negocierile la nivel înalt.
Consolidare europeană la București: O prioritate în bugetul UE 2026
Potrivit declarațiilor europarlamentarului Victor Negrescu, eforturile sunt concentrate acum pe consolidarea acestui centru vital. În negocierile pentru bugetul Uniunii Europene din anul 2026, s-a pledat cu fermitate pentru direcționarea unor resurse substanțiale către protejarea spațiului digital european. „Am obținut creșteri importante pentru cercetare, inovare și securitate digitală”, a subliniat Negrescu, evidențiind succesul acestor demersuri în asigurarea finanțării necesare pentru o fortificație digitală europeană.
Ambiția României: De la gazdă la lider european în cybersecurity
Viziunea pe termen lung depășește simplul statut de gazdă. Obiectivul declarat pentru viitorul Cadru Financiar Multianual este o extindere semnificativă a Centrului European de Competențe în domeniul Securității Cibernetice. România aspiră să devină nu doar gazda acestui centru de excelență, ci un adevărat lider european în securitatea cibernetică, contribuind activ la definirea și implementarea strategiilor digitale la nivel continental. Această ambiție este susținută de expertiza națională recunoscută și de resursele umane valoroase din domeniu.
Beneficii concrete: Ce inseamnă acest atu strategic pentru tară
Prezența și dezvoltarea ECCC la București aduc o serie de avantaje palpabile pentru România, cu impact direct asupra economiei, pieței muncii și siguranței naționale:
- Investiții sporite în cercetare și inovare: Centrul va atrage finanțări considerabile pentru proiecte de cercetare și dezvoltare în domenii de avangardă ale securității cibernetice.
- Oportunități vaste pentru experți și inovatori: Se deschid noi perspective pentru specialiști, universități și startup-uri din sectorul digital, stimulând crearea de locuri de muncă înalt calificate și dezvoltarea ecosistemului antreprenorial.
- Protecție cibernetică consolidată: Instituțiile publice, companiile private și, nu în ultimul rând, cetățenii vor beneficia de o protecție sporită în fața amenințărilor cibernetice tot mai sofisticate.
- Rol strategic consolidat în Europa: Prezența ECCC la București cimentează poziția României pe harta strategică a Europei, recunoscându-i contribuția esențială la securitatea digitală a blocului comunitar.
Angajamentul este clar: eforturile de susținere a acestui centru vor continua, cu scopul ferm ca România să se transforme într-un pol european de referință al securității digitale, contribuind activ la un spațiu digital european mai sigur și mai rezilient.
Administratie
Frontierele României, o fortăreață post-Schengen: Bilanț record pentru Poliția de Frontieră în primele zece luni din 2025
-
Exclusivacum 4 zile„Ne ducem în cap!” Alerta ANP: Sistemul Penitenciar, la un pas de colaps din lipsă de personal
-
Exclusivacum 2 zileCirc la Penitenciare! Reorganizarea „minune” a lui Burcu, un dezastru de râsul lumii!
-
Exclusivacum 12 oreReset urgent pentru ANP! De la „epoca de aur” a gardienilor la haosul oportuniștilor, prin ochii lui Cosmin Dorobanțu!
-
Exclusivacum 5 zileSAS, de la „echipă de intervenție rapidă” la „brigada psihologilor cu bâtă”: Când statul de drept e suspendat, iar abuzul e Lege!
-
Exclusivacum 3 zileCirc la SAS! Când „Acțiunile Speciale” devin „acțiuni penale” orchestrate de psihologi-călăi și șefi cu „inel magic” – Totul la vedere, în fața Justiției!
-
Exclusivacum 12 oreEXCLUSIV: „Saga” agentului-șef Wilhelm Constantin Bendriș. Comedia neagră de la SAS! Poliția unde „Inelul Magic” împarte disciplinare, „Polițistul Incisiv” refuză hârțoagele, iar Controlul Intern se autodenunță (cu BONUS: 50% OSKAR pentru complicitate!)
-
Exclusivacum 2 zileScandal fără precedent în Poliția Română: Birouri sigilate și injurații de la vârf
-
Exclusivacum 5 zileRăzboiul secrete-transparență: Ordinul MAI S/108/2011, sub asalt juridic




Notice: Undefined variable: user_ID in /home/incisivdeprahova/public_html/wp-content/themes/zox-news/comments.php on line 48
You must be logged in to post a comment Login