Valuri de știri false și mesaje alarmiste inundă spațiul public, erodând încrederea și alimentând frica
Spațiul public românesc, în special online, este ținta unor valuri persistente de știri false și mesaje alarmiste, menite să inducă frică și confuzie în rândul populației. Ținta preferată a acestor campanii de dezinformare sunt exercițiile militare ale armatei române, indiferent dacă vorbim despre manevre NATO sau despre exerciții de tip MOBEX (exerciții de mobilizare a rezervei operaționale). Narativul este invariabil același: România se pregătește de război, se vor lua oamenii cu arcanul, urmează mobilizarea generală.
Conspirații demontate: Termene apocaliptice care nu s-au concretizat
Potrivit conspirațiilor online amplificate pe parcursul verii, România ar fi trebuit să intre în război la 3 septembrie. Această zi a venit și a trecut, fără ca temerile alarmiste să se materializeze. Cu toate acestea, conspiraționiștii au încercat să se mobilizeze din nou, însă au întâmpinat dificultăți în menținerea unității mesajelor transmise ulterior. Unele voci au vehiculat amânarea războiului pentru începutul lui octombrie, un termen care, de asemenea, a trecut fără evenimente. Alții au sugerat ca dată fatidică ziua de 1 decembrie, o zi cu o simbolistică specială pentru români.
Structura dezinformării: De la evenimente reale distorsionate la erodarea încrederii
Specialiștii în comunicare strategică atrag atenția asupra structurii bine definite a acestui tip de dezinformare. Totul începe de la un eveniment real – un exercițiu militar, o deplasare de trupe, un comunicat oficial –, care este apoi reinterpretat și distorsionat. Scopul nu este doar de a induce panică, ci și de a eroda încrederea în instituțiile statului și în parteneriatele internaționale.
Legătura cu războiul informațional al Rusiei: Tematici recurente și strategii de influență
Mesajele alarmiste despre război și mobilizare vin adesea la pachet cu alte teme recurente: NATO care ar vrea să ne bage în război, Guvernul care ascunde un presupus adevăr, un Occident decadent care ne sacrifică. Toate aceste teme se înscriu într-o strategie mai amplă de influență, asociată cu războiul informațional dus de Rusia în statele membre NATO, UE și în cele care sprijină Ucraina.
Mecanismele dezinformării: Amplificarea temerilor prin conturi false și imagini scoase din context
Dezinformările sunt adaptate contextului local, folosindu-se de exercițiile de tip MOBEX sau de secvențele de instruire aliate care au loc în țara noastră. Anunțurile despre evaluarea rezervei operaționale devin rapid combustibil pentru dezinformare, fiind însoțite de imagini scoase din context și, de multe ori, realizate cu alte ocazii: coloane de tehnică militară, transporturi de echipamente militare, rezerviști din activități similare trecute.
Exercițiile MOBEX: Transparență instituțională și antrenamente de rutină
Ministerul Apărării Naționale (MApN) informează că exercițiile MOBEX sunt organizate în conformitate cu prevederile legale și reprezintă activități de rutină prin care se evaluează modul în care funcționează structurile de mobilizare în caz de nevoie și se verifică baza de date a rezerviștilor. Rezerviștii sunt chemați prin intermediul structurilor specializate ale Ministerului Afacerilor Interne și participă la un program de antrenament pe durata unei singure zile de instrucție, în care se familiarizează cu misiunile unităților la care sunt arondați și cu tipurile de armament intrat în înzestrarea acestora.
Mesajul MApN: Nimeni nu este chemat la război, exercițiile sunt antrenamente de rutină
Ministrul apărării, Ionuț Moșteanu, a subliniat că asemenea activități nu semnalează intrarea României în vreun război și că exercițiile de genul MOBEX sunt antrenamente de rutină, prin care rezerviștii își reîmprospătează pregătirea.
Efectul psihologic al dezinformării și importanța comunicării proactive
Dezinformarea cu specific militar are un efect psihologic puternic, amplificând anxietatea într-un context regional marcat de războiul din Ucraina. În acest context, comunicarea proactivă este esențială. Anunțurile despre exercițiile de tip MOBEX, departe de a fi semne ale unei mobilizări, sunt de fapt dovada unei transparențe instituționale și a unei comunicări oneste cu societatea. (Paul D.).