Curtea Militară de Apel București a respins definitiv contestația procurorilor militari și a menținut decizia de a plasa sub control judiciar pe Cosmin-Adrian Irimia, militarul care conducea ambarcațiunea răsturnată în Golful Musura, soldată cu decesul a patru persoane. Decizia marchează o schimbare semnificativă în dosar, după ce inițial Irimia a fost menținut în arest preventiv.

Infracțiuni grave: Încălcarea normelor de siguranță și suprancărcarea ambarcațiunii

Tragedia a avut loc pe 28 iulie 2025, când ambarcațiunea condusă de Irimia s-a răsturnat în Golful Musura, între Sulina și Marea Neagră. Acesta a pornit la drum cu 14 pasageri, deși nava era omologată pentru 12, și a ieșit în larg pe vreme nefavorabilă, încălcând normele de siguranță. Patru persoane au murit, iar altele au fost rănite grav.

Procurorii solicitau arestul, judecătorii au decis altfel

Deși procurorii militari au insistat pentru menținerea arestului preventiv, invocând pericolul social al faptei și gravitatea consecințelor, Curtea Militară de Apel a decis că măsura controlului judiciar este suficientă în acest moment al anchetei.

Dosar controversat: Evoluții juridice contradictorii

Cazul rămâne unul dintre cele mai discutate din acest an, atât prin dramatismul tragediei din Delta Dunării, cât și prin evoluțiile juridice contradictorii. În timp ce ancheta penală continuă, Irimia se va apăra în libertate, sub control judiciar. (Paul D.).

Curtea de Apel Ploiești a decis, irevocabil, restituirea dosarului către DNA, subliniind deficiențe majore în rechizitoriu și excluderea unor probe esențiale.

Curtea de Apel Ploiești a dat o lovitură dură Direcției Naționale Anticorupție (DNA), decizând definitiv, în septembrie 2025, restituirea dosarului „Taxă pentru contracte IT”. În acest caz, fostul deputat PSD Sebastian Ghiță, fugit din țară din 2016, este acuzat de trafic de influență și instigare la fals. Decizia confirmă hotărârile anterioare ale Tribunalului Prahova, care au constatat nereguli grave în rechizitoriu și au exclus o parte semnificativă a probelor, în baza deciziilor Curții Constituționale.

Rechizitoriu neregulamentar: Descrieri insuficiente și probe excluse

Judecătorii au constatat că rechizitoriul nu conține descrieri clare ale faptelor și elementelor constitutive ale infracțiunilor, iar unele probe au fost excluse din materialul probator, inclusiv înscrisuri și informații bancare, raportul de constatare financiar-fiscală și declarațiile unui martor cu identitate protejată.

Decizia Tribunalului Prahova, menținută de Curtea de Apel Ploiești, detaliază motivele restituirii dosarului:

• Insuficienta descriere a elementelor materiale ale infracțiunilor imputate lui Ghiță și celuilalt inculpat, Bogdan Padiu;
• Insuficienta descriere a acțiunii de determinare circumscrisă infracțiunii de instigare la fals;
• Insuficienta descriere a elementelor materiale circumscrise presupuselor complicități la infracțiunile de trafic de influenţă;
• Constatarea nulității absolute parțiale a unei ordonanțe din 2016;
• Excluderea unor probe importante, inclusiv înscrisuri și informații bancare, raportul de constatare financiar-fiscală și declarațiile unui martor cu identitate protejată.

Acuzații grave: Comisioane ascunse și contracte IT de milioane de euro

Potrivit DNA, între 2007 și 2014, Sebastian Ghiță ar fi perceput comisioane uriașe – aproape 30 de milioane de lei – de la companii IT pentru a le ajuta să obțină sau să deruleze contracte cu instituții de stat.

Schema descrisă de procurori: firmele controlate de Ghiță, precum Asesoft și Teamnet, încheiau contracte fictive de servicii IT cu companiile care câștigau licitațiile, fără să presteze efectiv activitățile facturate.

Printre contractele vizate se numără cele cu:

• Transelectrica (comisioane de peste 4,1 milioane de lei);
• CNAS (comisioane de aproape 6 milioane de lei);
• Siveco România (comisioane de aproape 23 de milioane de lei, pentru contracte cu CNAS, Agenția de Cadastru, Spitalul Județean Ploiești, Consiliul Județean Tulcea și Consiliul Județean Brașov);
• Ministerul Mediului (comisioane de peste 22,5 milioane de lei).

Ghiță ar fi primit comisioanele sub forma unor contracte fictive încheiate între companiile IT și firmele controlate de el, pretinzând că prestează diferite servicii IT, deși angajații companiilor beneficiare susțin că, în realitate, firmele lui Ghiță nu au prestat nimic.

Informații privilegiate și fuga din tară

Procurorii DNA Ploiești dețin o mărturie conform căreia Sebastian Ghiță știa de acest dosar înainte să fugă din țară în decembrie 2016, imediat ce a rămas fără imunitatea parlamentară.

Un nou eșec pentru DNA: Ce urmează?

Restituirea dosarului „Taxă pentru contracte IT” reprezintă un nou eșec major pentru DNA într-un caz de mare corupție. Procurorii trebuie acum să refacă rechizitoriul, să reanalizeze probele rămase și să decidă dacă trimit din nou dosarul în instanță. (Irinel I.).

Echipajul navei maritime MAI 1107, aparținând Gărzii de Coastă Române, a pornit într-o nouă misiune sub egida Agenției Europene pentru Gestionarea Cooperării Operative la Frontierele Externe ale Statelor Membre ale Uniunii Europene (FRONTEX). Timp de două luni, polițiștii de frontieră români vor patrula în Marea Mediterană, contribuind la controlul migrației și la securizarea frontierelor maritime externe ale Uniunii Europene.

Operațiunea „ITALY2025”: România își consolidează rolul în securitatea frontierelor UE

În perioada 1 octombrie – 26 noiembrie 2025, nava maritimă de supraveghere MAI 1107 va participa la Operațiunea Comună „ITALY2025”, desfășurată la frontiera maritimă din sudul Italiei. Alături de forțele de poliție și de impunere a legii din statele membre UE participante, echipajul român va executa misiuni de patrulare, cercetare, căutare și salvare.

Obiectivele misiunii: Controlul migrației, schimb de informații și experiență

Obiectivul principal al misiunii este de a întreprinde măsuri comune pentru controlul fluxurilor migraționiste la frontierele maritime ale spațiului comunitar. De asemenea, se urmărește creșterea operativității schimbului de date și informații între autoritățile de aplicare a legii din țările participante și un schimb eficient de experiență între polițiștii de frontieră europeni.

Poliția de Frontieră Română, un partener apreciat de Frontex și Italia

Participarea Gărzii de Coastă Române la această operațiune reprezintă o continuare a eforturilor constante ale Poliției de Frontieră Române în cadrul misiunilor Frontex. Contribuția României este apreciată atât de autoritățile italiene, cât și de Agenția Frontex, atât din punct de vedere al mijloacelor tehnice, cât și al profesionalismului experților detașați. Operațiunea este finanțată de către Agenția Frontex, ceea ce demonstrează importanța rolului României în securizarea frontierelor externe ale UE. (Sava N.).