Exclusiv
Sindicatul Diamantul denunță incălcări ale legii privind permanența în Poliția Română
Exclusiv
La Mulți Ani, ciuruitoare! Justiția ‘Dormeo’ ii urează aniversare cu prescripție (pe banii pagubitilor)!
Ploiești, capitala „fraierilor de serviciu”, a vibrat ieri, nu de entuziasm civic, ci de un ecou sinistru: Marioara Lupu, alias „Ciuruitoarea de Ploiești”, a împlinit venerabila vârstă de 77 de ani. O aniversare care, din păcate, ne-a găsit „prinși” cu alte investigații, uitând să-i transmitem sincerele noastre urări. Dar, hei, poate că un articol-pamflet este cadoul cel mai potrivit pentru o „regină” a imobiliarelor fantomă, care, la 77 de ani, sfidează bunul-simț, legile și, mai ales, miile de vieți ciuruite!
„Doctoratul” în plagiat imobiliar: Cum să vinzi de trei ori ce nu-i al tău și să scapi (momentan)
Doamna Marioara, o bunicuță „pornita” spre a treia vârstă, nu se alătură clubului exclusivist al pensionarelor pentru a împleti șosete sau a crește nepoți. Nici nu e genul care să se ocupe de „cânepă” sau „iarbă la pliculețe”, tendințe la modă printre alte „bunicuțe” nonconformiste din România. Nu, „Regina Țepelor” are ambiții mai înalte. Dânsa și-a propus să-și ia „doctoratul” cu o lucrare fundamentală: „Cum să vinzi un apartament de mai multe ori fără ca lumea să-și dea seama”. Și, spre stupefacția generală, a reușit!
Lucrarea, o veritabilă capodoperă a ingeniozității malefice, a „ciuruit” sute de familii prin complexele White Tower, City Gate și Mărășești (conform investigațiilor Incisiv de Prahova si rechizitoriul procurorilor).
Dar să nu fim ipocriți: o astfel de „lucrare de cercetare” nu putea fi dusă la bun sfârșit fără un „ajutor substanțial, bine plătit”. Ne întrebăm, retoric, dacă nu cumva acest „doctorat” este, în fond, un plagiat ordinar al schemelor clasice de escrocherie, doar cu un număr mai mare de apartamente vândute și un tupeu mult mai mare.
Cadouri reci „marca YSL” și memoria scurtă a justiției: Aniversarea cu cătușe (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), etc
Acum doi ani, pe când doamna Marioara împlinea 75 de ani, procurorii și polițiștii de la IPJ Prahova și IPJ Dâmbovița au avut o idee „strălucită” de cadou. În loc de prăjituri și flori, au venit cu o pereche de cătușe „marca YSL” – reglabile și foarte reci. Un „accesoriu” inedit pentru o petrecere de ziua de naștere, mai ales pentru o „femeie de la munte cu frica lui Dumnezeu”, așa cum se pretinde. Ironia e cruntă, mai ales că distinsa doamnă a mai beneficiat, cu ani în urmă, de o condamnare cu suspendare pentru dare de mită unui… judecător. Un „fleac”, probabil, în „curriculum vitae-ul” unei „experte” în negociere.
Karma pe pământ și milostenia din bani furați: O dilemă teologică și juridică
„Bunicuța” Marioara, care a avut ocazia să cunoască, chiar dacă pentru scurt timp, rigorile privative de libertate, știe prea bine zicala populară: „toate relele făcute se vor plăti de persoana respectivă sau de cei din familia persoanei respective pe lumea aceasta și nu pe cea de apoi”. Aici, se pare, este marea ei problemă. E pregătită să se „lupte” cu destinul, dar varianta cu membrii familiei o macină sufletește.
Și, pentru a cere clementă divinității, face milostenii. Nu orice milostenii, ci din banii furați, oferite cu generozitate la sfintele biserici și alte așezăminte de cult din Ploiești și din preajmă. Însă, iată întrebarea fierbinte pe buzele credincioșilor: milosteniile din bani furați se pun? Lumea bună, creștină, zice că nu. Una dintre porunci fiind „să nu furi” și să-ți ajuți aproapele, nu să-l „ajuți” să „scape” de grija banilor, a inflației sau de „ochiul dracului”. O veritabilă demonstrație de moralitate „pragmatică”!
Perlele adevărului și fardul fățărniciei: „Modestia” la tribunal și milioanele evaporate

În spațiul privat, doamnei Marioara i-a plăcut dintotdeauna să se îmbrace frumos, elegant, să-și pună la gât nelipsitele perle. Doar când mai vine, din când în când, la Tribunalul Prahova, se transformă într-o apariție modestă, lăsând la o parte „perlele”, fardurile și rujul, pentru a părea o ființă bună de compatimit, săracă lipită și, probabil, inocentă.
Dar întrebarea de un milion (sau mai multe) de euro persistă: banii ăia cash, mulți, scoși de la bancă prin intermediul soțului dumneaei, nimeni altul decât Stefan Lupu, unde s-au evaporat? Căci, în timp ce dânsa își joacă rolul la tribunal, fiul ei, Mihai Lupu, și „Il Capo” Vlad Nichita, (descriși amândoi în articolele anterioare ca „țepari” ce își etalează luxul cu mașini scumpe și vieți opulente), continuă să sfideze justiția . Dosare blocate în Camera Preliminară, amânări suspecte și avocați cu „rânjet batjocoritor” par să fie noul decor al justiției prahovene, transformată într-un „bancomat” pentru infractorii cu dare de mână, sau mai degrabă într-un ring de șotron unde se joacă pe timpul și speranțele victimelor.
Ploiești, poligonul prescripției: Când justiția joacă sotron cu soarta noastră
Dosarul 429/42/2025/a1 zace de șapte termene în Camera Preliminară a Curții de Apel Ploiești, transformând articolul 343 CPP într-o glumă proastă. Păgubiții se zbat în sărăcie, în timp ce „Il Capo” Nichita își etalează noile BMW-uri electrice, iar complicii lui beneficiază de amânări misterioase . Judecătoarea Irina Nicoleta Comardici, cu o experiență de 19 ani, pare „ușor depășită” de avalanșa de „excepții și măsuri”, alimentând temerea că „timpul va rezolva tot”, adică prescripția.
Până când Ploieștiul va rămâne un paradis al escrocilor și un poligon de tragere pentru justiția-somnoroasă? Până când vom mai suporta arogantele unor „ciuruitori” care își sărbătoresc ziua de naștere în lux, în timp ce victimele își plâng soarta? Este timpul ca justiția să se trezească din somnul adânc și să ofere dreptate, nu amânări, nu „cadouri” reci și nu pamflete acide! Căci, așa cum am promis: vom reveni! (Cristina T.).
Exclusiv
„Experimentul” constănțean: Când incompetența sefilor e sancționată cu… polițiști vânați!
Scena absurdului și a abuzului atinge cote paroxistice la Inspectoratul de Poliție Județean Constanța, unde un așa-zis „proiect-pilot” a metamorfozat modernizarea managerială într-un haos sistemic, transformând polițiștii în cobai și, mai nou, în țapi ispășitori. Informațiile, dezvăluite cu indignare de Sindicatul Europol, conturează tabloul unei instituții unde bunul simț, legea și respectul față de resursa umană au fost aruncate la coșul de gunoi al incompetenței.
Pregătirea sportivă: Sweatshop-ul cu uniforme, după program!
Imaginați-vă următorul scenariu, demn de o farsă macabră: polițiști, planificați pentru sesiuni de evaluare sportivă, nu oricând, ci în timpul liber! Da, ați auzit bine: după program, în weekenduri sau chiar în perioada dedicată recuperării capacității de muncă. Este vorba de un afront direct la legislația muncii și la orice normă de decență, o dovadă clară de dispreț față de sănătatea și drepturile acelora care ar trebui să asigure siguranța publică.
Cine oare a avut „strălucita” idee de a programa sprinturi și flotări în timp ce angajații ar trebui să se odihnească sau să fie alături de familii? Probabil un strateg de geniu care crede că un polițist este un roboțel programabil, fără viață personală sau, și mai probabil, cineva care n-a transpirat niciodată în viața lui pentru un obiectiv real, în afara canapelei de birou.
Culpa transferată: Șefii dau cu stângul în dreptul, polițistul incasează mustrare (și poate o fractură!)
Iar ca opera de artă managerială să fie completă, polițiștii care, logic, nu pot participa la aceste ședințe absurde, ajung să fie… cercetați și sancționați disciplinar! Un mecanism diabolic prin care vina pentru planificări aberante, lipsă de profesionalism și management defectuos este transferată, cu o nonșalanță demnă de o cauză mai bună, direct în ograda subalternilor.
Ne întrebăm retoric: oare șefii aceștia își planifică și vacanțele sau orele de masă în timpul liber al subalternilor? Sau poate consideră că funcția le oferă dreptul divin de a sfida logica și legea? Practic, suntem martorii unei piese de teatru grotesce, unde regizorul prost și scenaristul analfabet juridic îi obligă pe actori să joace rolul de vinovați, în timp ce ei își lustruiesc epoleții.
Sunt polițiști aruncați în focul menținerii ordinii publice, în schimburi infernale de zi sau noapte, care apoi se trezesc că trebuie să se teleporteze la evaluări sportive, fără măcar o hârtie care să-i degreveze de sarcini. Și apoi, ah, grozăvia! Li se impută că n-au fost la „școală” când trebuiau să fie la „luptă”. O situație pe cât de aberantă, pe atât de revoltătoare!
Accidentul de muncă… acasă: Când sefii iți pun viața în pericol, asigurarea iți râde-n nas!
Dar abuzul nu este doar moral, ci și fizic. A participa la activități sportive în timpul liber, fără un cadru legal clar, expune polițiștii la riscuri uriașe. Ce se întâmplă dacă un polițist își rupe un picior sau suferă o entorsă gravă la aceste „evaluări” improvizate? Ei bine, dragi cetățeni, șansele sunt mari ca acel accident să nu fie încadrat ca accident de muncă.
Cu alte cuvinte, pe lângă umilință și sancțiuni, șefii de la IPJ Constanța le oferă subalternilor un bonus special: riscul de a-și suporta din propriul buzunar consecințele unor decizii manageriale iresponsabile! Este o strategie atât de „inovatoare” încât ar merita un premiu… la categoria „Cynism pur”.
Sindicatul Europol nu a stat cu mâinile în sân, sesizând Inspectoratul General al Poliției Române și cerând măsuri ferme. Cerința este clară: programarea sesiunilor de pregătire și evaluare sportivă exclusiv în timpul programului normal de lucru. Un gest de normalitate într-o mare de anormalitate.
Căci, să fim clari, „proiectele-pilot” nu sunt și nu trebuie să devină experimente pe sănătatea și drepturile polițiștilor. Managementul adevărat nu înseamnă să arunci vina pe subalterni și să aplici sancțiuni abuzive, ci să-ți asumi responsabilitatea, să dovedești respect și, cel mai important, să fii capabil să gestionezi resursa umană. Când „șefii” nu dau doi bani pe propriii subalterni, eșecul nu este al polițiștilor. Eșecul este al conducerii care, zi de zi, demonstrează că nu este capabilă decât să eșueze. Și asta, dragi cititori, e deja o crimă împotriva bunului mers al unei instituții vitale! (Cerasela N.).
Exclusiv
Cazul „White Tower & City Gate”: Justiția joacă șotron, iar „Il Capo” își etalează bolizii. O farsă pe banii fraierilor!
Prahova fierbe, iar sistemul judiciar pare să danseze după o partitură proprie, ignorând strigătele de disperare ale miilor de păgubiți. După ani de investigații, un rechizitoriu sonor (conform Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești și investigațiilor Incisiv de Prahova) și speranța unei dreptăți tardive, mega-țeapa imobiliară „White Tower & City Gate” continuă să sfideze bunul simț. Dosarul 429/42/2025/a1, ajuns la Curtea de Apel Ploiești în mai 2025, zace de șapte termene în Camera Preliminară, transformând art. 343 CPP într-o glumă proastă (aici).
Dar, în timp ce legea numără pașii, actorii principali ai acestei farse își reiau viața de lux, etalând o sfidare demnă de analele insolvenței morale.

„Il Capo” și bolizii neprihăniți: De la vamă la cazinou, cu BMW-ul în dotare!


Acum doi ani, în ianuarie 2024, Vama Albița era martora unei scene demne de un film de acțiune: avocatul Vlad Nichita, supranumit de Incisiv de Prahova „Il Capo” și considerat „creierul” din spatele escrocheriei, era „împachetat” dintr-un bolid de lux, în timp ce încerca să se evapore în Republica Moldova.
Așteptat „cu brațele deschise” de organele de urmărire penală ale Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești, părea că se încheiase un capitol. Dar, surpriză! După arestul preventiv și ulterior cel la domiciliu, „Il Capo” a redevenit un pasăre a cerului, liber să-și reia „mici plăceri”.
Și ce plăceri! Cazinouri, întâlniri selecte cu „importante persoane din peisajul autohton” ploiestean, etalarea unor costume de lux (a se vedea imaginile circulante), toate acestea conturând un personaj care a „uitat” complet de zilele petrecute la Câmpina. De parcă „ce a fost greu a trecut”, „Il Capo” a lăsat frâiele libere, acumulând nu doar kilograme, ci și dosare penale impresionante, atât la Ploiești, cât și la București. Întrebarea retorică – „de unde atâta banet?” pentru avocați „cu ștaif” și vacanțe de lux la soare, în timp ce procesul stagnează – rămâne fără un răspuns „oficial”, dar este strigată de la fiecare colț de stradă de către cei jefuiți.
Ca o declarație de „libertate” și epatare în mondenul ploiestean, „Il Capo” și-a achiziționat un BMW electric nou-nouț (pozele sunt grăitoare!), probabil înmatriculat pe numele „nimănui” sau al „oricui”, doar nu pe al domniei sale, ca să nu cumva să „riște” vreun sechestru asigurator. Și pentru că un „ex-soț” respectabil are grijă de „jumătatea” sa, o altă mașină de lux, un BMW X3 (imaginile confirmă), a fost procurată pentru fosta soție, Elena Nichita, administratoarea Fasty Tasty SRL, companie de sub patrimoniul căreia, culmea tupeului, s-au mai și vândut apartamente „scăpate” de sechestrul asigurător.
Marionete, paravane și magnatul cu reduceri: Comedia unei fraude sclipitoare
În spatele „Il Capo” se învârte un carusel de personaje, fiecare cu rolul său bine stabilit în „piesa de teatru” a tunului imobiliar. Marioara Lupu, administratora „scriptică” a PFA Lupu Marioara Domnica, este descrisă ca un „paravan” pentru binomul Lupu-Nichita. Mihai Lupu, dezvoltatorul imobiliar „de facto”, pare să fi tras sforile în culise.
Și nu putem uita de Tache Alexandra Cristina, concubina lui Mihai Lupu, o „marionetă” care a jucat un rol principal și care a „vândut” acțiuni la Romana Milex, primite „moka” de la Marioara Lupu, pentru suma fabuloasă de… 100 de lei! Cui? Nimănui altuia decât lui Daniel Ștefănescu, „potent om de afaceri” și „magnatul” grupului, administrator la Gersim Imobiliare și partener în Gersim Development. O reducere de preț ce ar face invidios orice Black Friday! Această inginerie financiară, cu tranzacții demne de cascadorii râsului, subliniază modul în care patrimoniul a fost plimbat, iar păgubiții lăsați cu ochii în soare.
Oază de lux vs. pustiu urban: Blestemul City Gate
În timp ce „Il Capo” și anturajul său își permit vacanțe exotice și bolizi de sute de mii de euro, „City Gate”, cartierul rezidențial care trebuia să fie o „poartă” modernă a orașului, s-a transformat într-o veritabilă „stână fără stăpân” (a se vedea imaginile recente). Un rai al hoților și al ocupărilor abuzive, o zonă unde niciun criteriu legal nu mai este respectat, și care nu mai interesează pe nimeni, nici măcar pe actualii proprietari.
Disprețul față de acei „mulți oameni care s-au sacrificat lucrând în diferite colțuri ale lumii, departe de familiile lor, strângând băierile pungii pentru a-și achiziționa un apartament mai frumos”, este palpabil. „Il Capo” este descris ca un „rapace fără scrupule”, care „nu are DUMNEZEU” – o referință dură la accidentul mortal din 2016, în care a fost implicat. Un personaj pentru care empatia este o limbă străină, iar „soluționarea situației din City Gate” este o prioritate mai mică decât următoarea partidă de cazinou.
Justiția cu ochelari de cal, organele cu telescop: Speranța din umbră?
Articolul 343 CPP este aruncat în derizoriu: cele 60 de zile maxime pentru Camera Preliminară au devenit un termen elastic, iar judecătoarea Irina Nicoleta Comardici, cu tot respectul pentru cei 19 ani de experiență, pare „ușor depășită” de avalanșa de „excepții și măsuri” invocate de avocații apărării. Păgubiții, exasperați, cer celeritate, fixarea unui calendar strâns și sancționarea abuzului de drept procedural, temându-se că „timpul va rezolva tot”, așa cum s-a mai întâmplat în trecut cu alte dosare „sensibile”.
Însă, iată și o rază de speranță, menționată chiar de sursele noastre: chiar dacă „fumul” procedural sufocă sălile de judecată, iar prescripția ticăie, gruparea a fost ținută sub „observație totală”. Nu doar de Incisiv de Prahova, ci și de „alte instituții ale statului român”.

Aparent, „ne-am călcat pe bombeuri cu filajele” – semn că „justiția, pardon, organele de cercetare penală și serviciile de informații românești” sunt hotărâte să-și facă datoria până la capăt.
Pamflet, dar cu ceasul pe masă:
Justiția nu e stand-up, e cronometru. Și, deși sala rămâne ocupată de numere cu excepții, publicul – adică oamenii păgubiți – iese din nou jefuit: de timp, de încredere, de șansa la reparație. Dacă „poligonul” trage la țintă în hârtie, sperăm că legea va răspunde în fapt, înainte ca „Il Capo” să-și cumpere următorul bolid și Prahova să devină cu adevărat capitala prescripțiilor.
Vom reveni. (Cristina T.).
-
Exclusivacum 4 zilePolițiștii de penitenciare, în stare de alertă: FSANP declara război bugetar Guvernului, amenințând cu mobilizare națională
-
Exclusivacum 2 zileBoldești-Scăeni: Raiul nepotismului și groapa de gunoi a meritocrației! Funcțiile, recompensă supremă pentru abuzuri!
-
Exclusivacum o ziBoldești-Scăeni: Nu e pamflet, e Raport Oficial! Primăria iși semnează singură condamnarea la ridicol!
-
Exclusivacum 5 zileANP, cronicile ineficienței anunțate: Cu 10% mai puțini, dar cu două structuri identice? „O să blocăm pușcăriile”!
-
Exclusivacum 3 zileAusteritatea lovește intr-un sistem muribund: Pușcăriile, bomba cu ceas a României!
-
Exclusivacum 3 zileIPJ Prahova, rețeaua desconspirată: De la „dosare sterse” la „chei franceze” fabricate! Panică și răzbunare în imperiul „Portocală”
-
Exclusivacum 2 zilePensiile militare, fantoma care bântuie justiția socială: Cum ne distrag de la putregaiul penitenciarelor!
-
Exclusivacum o ziCazul „White Tower & City Gate”: Justiția joacă șotron, iar „Il Capo” își etalează bolizii. O farsă pe banii fraierilor!



