Liderii statelor din Formatul București 9 (Bulgaria, Cehia, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, România și Slovacia) și ai țărilor nordice (Danemarca, Finlanda, Islanda, Norvegia și Suedia) s-au întâlnit astăzi la Vilnius, într-un moment critic marcat de deteriorarea continuă a mediului de securitate. La reuniune au participat și Secretarul General al NATO și Președintele Ucrainei.

Rusia, principala amenințare la adresa securității euroatlantice

Participanții au subliniat că Rusia rămâne cea mai semnificativă și directă amenințare la adresa securității euroatlantice, iar NATO trebuie să își adapteze abordarea față de această realitate. Scopul principal al NATO este de a asigura apărarea colectivă, iar Summitul de la Haga trebuie să adopte decizii suplimentare pentru a construi o Alianță mai puternică, mai bine pregătită să apere teritoriul aliat.

Creșterea cheltuielilor de apărare și consolidarea capacității industriale

Liderii s-au angajat să crească semnificativ cheltuielile de apărare și să consolideze capacitatea industrială de apărare, avansând către atingerea pragului de cel puțin 5% din PIB pentru apărare și investiții conexe. Legătura transatlantică rămâne piatra de temelie a apărării colective, iar prezența militară a SUA pe Flancul Estic al NATO este vitală.

Consolidarea pregătirii și a infrastructurii

Consolidarea pregătirii naționale și a Alianței necesită o abordare interinstituțională integrată, inclusiv consolidarea infrastructurii de transport și achiziționarea echipamentelor critice pentru mobilitatea rapidă a forțelor aliate. Extinderea Sistemului de Conducte al NATO pe Flancul Estic este un element important pentru întărirea capacității de descurajare și apărare.

Sprijin pentru industria de apărare transatlantică și cooperarea NATO-UE

Liderii au promis să accelereze eforturile de consolidare a industriei de apărare transatlantice, prin producție extinsă, achiziții inteligente și proiecte multinaționale. Au fost menționate Carta Albă a Comisiei Europene și Planul ReArm Europe ca pași importanți pentru materializarea ambițiilor strategice ale Europei. Cooperarea NATO-UE trebuie consolidată, în special în ceea ce privește dezvoltarea de capabilități militare și îmbunătățirea mobilității militare pentru securitatea europeană.

Condamnarea agresiunii Rusiei și sprijin neclintit pentru Ucraina

Participanții au condamnat ferm invazia la scară largă a Rusiei asupra Ucrainei și au reafirmă sprijinul lor neclintit pentru independența, suveranitatea și integritatea teritorială ale Ucrainei. Securitatea Ucrainei este parte integrantă a securității regiunii euroatlantice.

Ajutor politic, militar, economic și umanitar pentru Ucraina

Liderii au promis să continue să ofere sprijin politic, militar, economic și umanitar pentru a poziționa Ucraina cât mai favorabil în vederea obținerii unei păci cuprinzătoare, juste și durabile. Summitul de la Haga trebuie să demonstreze sprijinul și angajamentul continuu al NATO față de Ucraina, inclusiv parcursul ireversibil al Ucrainei către integrarea euroatlantică deplină, inclusiv aderarea la NATO.

Intensificarea eforturilor de a constrânge Rusia

Liderii s-au angajat să intensifice eforturile de a constrânge Rusia, inclusiv prin sporirea presiunii prin sancțiunile UE și prin adoptarea de noi sancțiuni. Activele Rusiei ar trebui să rămână blocate până când aceasta oprește războiul de agresiune împotriva Ucrainei și plătește compensații pentru pagubele provocate. Orice formă de sprijin pentru agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei a fost condamnată, iar Belarus, Coreea de Nord, Iran și China au fost menționate ca facilitatori ai agresiunii rusești.

Contracararea acțiunilor agresive ale Rusiei împotriva Europei

Participanții au condamnat acțiunile tot mai intense și agresive ale Rusiei împotriva Europei, inclusiv sabotaj, dezinformare, atacuri cibernetice și instrumentalizarea migrației. Aceste eforturi ostile nu vor reuși, iar liderii s-au angajat să își coordoneze acțiunile și comunicarea strategică pentru a contracara aceste activități destabilizatoare.

Sprijin pentru Republica Moldova și parteneriate strategice

Liderii au apreciat eforturile Republicii Moldova de a menține stabilitatea și de a avansa reformele pe calea sa europeană și au promis să își consolideze sprijinul pentru Chișinău. Vor continua să urmărească dezvoltarea parteneriatelor strategice, în special cu Uniunea Europeană și cu partenerii din vecinătate, precum și cu cei din zona Indo-Pacific și din Sud.

Următoarea întâlnire va avea loc în România, în 2026.

Declarația a fost semnată de Președintele României, Nicușor Dan, Președintele Republicii Lituania, Gitanas Nausėda și Președintele Republicii Polone, Andrzej Duda.