Un incident inedit a avut loc marți, 17 iunie 2025, la Tribunalul București, atrăgând atenția asupra stilului direct și, poate, ușor impulsiv al unei judecătoare într-un dosar de litigiu de muncă.

„Ea chiar a făcut prostii”: O motivare neobișnuită

Potrivit publicației Lumea Justiției, judecătoarea Ioana-Roxana Oltean și-a exprimat frustrarea într-o motivare a sentinței nr. 4755/2025 din dosarul nr. 7203/3/2025, în care o femeie dăduse în judecată compania Orange Romania. Deși a anulat concedierea reclamantei, dându-i dreptate pe fondul principal al cauzei, judecătoarea a respins unul dintre capetele cererii cu următoarea mențiune: „Nu îi dau capătul 3, ca n-avem ce rectifica. Ea chiar a făcut prostii”.

Gafă ștearsă rapid de pe Portalul Justiției

Această formulare neobișnuită a rămas vizibilă pe Portalul Justiției doar câteva ore, fiind ulterior eliminată. Incidentul a stârnit reacții amuzate și comentarii privind presiunea și stresul cu care se confruntă magistrații.

O simplă scăpare omenească?

A fost vorba de o simplă scăpare, explicabilă prin volumul mare de muncă și complexitatea cauzelor din domeniul litigiilor de muncă. (Irinel I.).

Efectele discursurilor populiste din sfera politică

În ultimele zile, unii politicieni încearcă să manipuleze opinia publică, lansând acuzații fără temei despre salariile și privilegii ale angajaților din sectorul public, în special ale polițiștilor. Aceștia folosesc exemple trunchiate pentru a stârni antagonisme între angajații din privat și cei din sectorul public, acuzând sporuri excesive sau privilegii nejustificate.

Privilegiile legislative, un adevăr uitat sau ascuns

Este important să subliniem că toate aceste drepturi financiare, inclusiv sporurile și alte privilegii, au fost acordate exclusiv cu girul și votul politicienilor. Totodată, aceiași politicieni omit să menționeze privilegii proprii, stabilite fără reținere, uneori fără temei legal clar. Un exemplu elocvent este suma forfetară de aproximativ 6.000 lei pe lună pentru acoperirea cheltuielilor de cazare în București, sumă echivalentă cu 50% din indemnizația brută lunară a parlamentarilor.

Privilegiile parlamentarilor – suma lunară fără justificare

Indiferent dacă parlamentarii sau membrii de familie dețin deja o locuință în București sau Ilfov, indiferent dacă au avut sau nu activitate în acea lună sau dacă un prieten le pune gratuit la dispoziție un apartament, suma de 6.000 lei lună de lună, fără a fi nevoie să justifice modul în care o cheltuiesc, le intră în cont.

Polițiștii, într-o situație diferită și situându-se sub nivelul degradației

Contrastul dur cu tratamentul acordat în sectorul poliției. Conform Legii nr. 360/2002, polițiștii mutați în alte localități în interes de serviciu primesc comensatorii variabile: 50% din salariul de funcție în zone urbane și 40% în mediul rural. În realitate, un polițist tânăr, proaspăt ieșit din școală și repartizat din Suceava la București, primește efectiv o sumă netă de doar 385 de lei pentru acoperirea cheltuielilor de cazare – o diferență uriașă față de suma forfetară de 6.000 de lei acordată parlamentarilor.

De ce această discrepanță?

Simplificat, răspunsul este clar: nu există o logică în aceste calcule. Singura explicație este că această compensare de 50% pentru chirie, stabilită în 2009, se raportează la salariul de funcție de atunci, complet depășit de realitățile economice actuale. În concluzie, privilegiile pentru politicieni rămân mult peste realitatea și necesitățile unui polițist sau ale cetățeanului mediu. (Irinel I.).

România, ultimul loc în UE pentru locuri de muncă vacante

Potrivit unui articol al Cotidianului Național semnat de Claudia Marcu, România a încheiat primul trimestru al anului 2025 cu cea mai scăzută rată a locurilor de muncă vacante din Uniunea Europeană, de doar 0,6%. În contextul unei crize economice profunde, statisticile Eurostat arată că această situație se adaugă unui tablou general de dificultăți: în aproape toate statele membre, numărul locurilor de muncă vacante a înregistrat scăderi semnificative.

Statele cele mai afectate și domeniile în declin

Cele mai mari reduceri au avut loc în Germania, Austria și Olanda, în special în domeniile construcțiilor, comerțului și reparațiilor auto. La nivel european, rata locurilor de muncă vacante în primul trimestru a fost de 2,2% în UE și de 2,4% în zona euro, în scădere față de perioadele anterioare, fiind cea mai scăzută din ultimii ani.

Cifre și tendințe pentru principalele sectoare

În zonele de activitate, cele mai afectate categorii au fost construcțiile (cu o rată de 3,1% în zona euro), serviciile (în special cazare și alimentație – 3,4%) și sectorul profesional, științific și tehnic (3,3%). În plus, se remarcă o scădere a numărului de locuri vacante în domenii precum informația și comunicațiile sau activitățile administrative și de suport.

Declinuri în principalele state europene și în România

În comparație cu aceeași perioadă a anului trecut, cele mai semnificative scăderi ale numărului de locuri vacante s-au produs în Germania (de la 3,5% la 2,7%), Olanda, Austria și Suedia, precum și în alte țări condusă de criza economică. În cazul României, rata locurilor vacante a scăzut de la 0,7% la 0,6%, indicând o agravare a situației pe piața muncii.

De ce se întâmplă asta?

Specialiștii și autoritățile atrag atenția că domeniile cele mai afectate, precum construcțiile și comerțul, trec printr-un proces de recul profund, în timp ce economia europeană traversează un sezon dificil, cu semne clare de fragilitate.

Concluzia: un semnal de alarmă pentru Europa și România

Imaginea sumbră a pieței muncii europene scoate în evidență o realitate dureroasă: locurile de muncă devin tot mai rare, iar recesiunea pare să se adâncească. România, fiind cea mai afectata, trebuie să găsească soluții pentru a stimula crearea de noi locuri și a evita o criză socială de amploare.